Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că de la 1 septembrie 2026 deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Bugetul total alocat este de 108 milioane de euro, iar proiectele pot fi depuse în perioada 1 septembrie - 31 octombrie 2026.

„Intervenția DR-14 sprijină modernizarea fermelor de mici dimensiuni, îmbunătățirea performanței economice și orientarea acestora către piață, precum și adoptarea unor practici și tehnologii care contribuie la utilizarea eficientă a resurselor și la tranziția către o agricultură durabilă”, arată Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Bugetul sesiunii este împărțit în patru componente:

• 30 milioane de euro pentru sectorul zootehnic;

• 30 milioane de euro pentru legumicultură;

• 18 milioane de euro pentru achiziții simple, indiferent de sector;

• 30 milioane de euro pentru alte sectoare, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente.

Pentru toate cele patru componente, pragul de calitate este de 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.

Prin DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, fermierii pot beneficia de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile.

Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS - APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului.

Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure construirea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole.

De asemenea, sunt eligibile cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de investiții care se vor finanța în cadrul intervenției DR-14 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Fondurile neutilizate în cadrul unei componente vor putea fi repartizate către componentele supralicitate, în ordinea de prioritizare stabilită: sectorul zootehnic, legumicultură, alte sectoare și achiziții simple.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 14 august 2026, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine sunt invitate la o întâlnire de lucru cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), organizată la Sibiu, unde va fi prezent ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, pentru a discuta problemele sectorului.

Potrivit invitației transmisă de MADR către asociațiile și federațiile reprezentative ale crescătorilor de ovine și caprine din România, tematica întâlnirii vizează:

• Măsuri pentru evitarea răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovinelor și caprinelor;

• Modalități de sprijin pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor în contextul actual.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, pe 30 iulie, mii de crescători de ovine și caprine au protestat în București. Totodată, reprezentanții fermierilor, adică organizațiile care sunt chemate acum la dialogul de la Sibiu, au purtat discuții la Palatul Victoria, inclusiv cu Tánczos Barna. S-au dezbătut toate problemele sectorului, toate solicitările tuturor organizațiilor, urmând ca planul cu măsuri elaborat de MADR, deja existent la acel moment și trimis către ANSVSA, să le fie prezentat și fermierilor. Dacă aceștia vor fi de acord, planul cu măsuri de sprijin va fi trimis la Comisia Europeană.

În ultimele zile, crescătorii de oi și capre amenință din nou cu proteste, având în vedere că rezultatele întâlnirilor din 30 iulie încă nu se văd. Oare, convocarea fermierilor din 14 august de la Sibiu este o manevră a MADR de liniștire a spiritelor, sau Tánczos Barna le va prezenta și va discuta cu crescătorii acel plan cu măsuri de care a pomenit în timpul protestelor? Rămâne de văzut.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ordonanța 4 reloaded, dar de data asta ca lege în Parlament.

Partidul Social Democrat a depus un proiect de lege care prevede suspendarea plății ratelor la credite, leasing și a datoriilor către furnizori, precum și a executărilor silite pentru toți actorii din lanțul valoric agricol, până la 1 august 2027. Asta în condițiile în care știm că vestita Ordonanță 4 din 2024 a produs mai mult rău decât bine, făcând ca fermierii, la sfârșitul anului 2025, să trebuiască să plătească datoriile pe doi ani. Cum? Cu ce bani?

Agricultura este în suferință, în agribusinessul românesc nu prea mai sunt bani, ci doar multe datorii și falimente. Fermierii sunt decapitalizați, acces la finanțare n-au. 2 din 3 fermieri au un grad mare de îndatorare și nu reușesc să aibă acces la capital de lucru. În jur de 80% dintre fermieri nu pot ajunge la credite. Gradul de îndatorare a crescut atât de mult, că fermierii nu se pot finanța. Se împrumută de la prieteni, de la familie și de la furnizorii de inputuri. Toate investițiile au fost puse în așteptare, fiecare se descurcă cum poate, cu ce are. Amânarea datoriilor dezavantajează pe toată lumea și în special fermierii. Toate aceste lucruri de mai sus sunt susținute de studii, cifre oficiale și de fermieri.

Producătorii agricoli se roagă de finanțatori, se roagă de guvernanți să facă ceva ca să aibă acces la finanțare, iar parlamentarii vin cu propunerea amânării datoriilor pe un an. Cum să sprijine un finanțator agricultura, care oricum are un grad ridicat de risc? Astfel de acțiuni sunt doar pomeni electorale, care fac și mai rău sectorului agricol.

Realitatea ne arată că, în urma Ordonanței 4, o parte, și nu mică, dintre distribuitori au intrat în faliment, deoarece producătorii au executat distribuitorii, iar distribuitorii nu au reușit să recupereze banii de la fermieri. Și încă un mare minus, au dispărut și efectele benefice ale creditului furnizor. Așa se va întâmpla și acum, cu proiectul de lege inițiat de PSD. Poate chiar mai rău, având în vedere starea agriculturii românești.

Pe de altă parte, proiectul de lege cu amânarea datoriilor pare că s-a făcut pe ascuns, după vorba „noaptea ca hoții”. Există parlamentari care spun că nici n-au știut, n-au auzit de vestitul proiect al PSD, care cică ar fi fost pus și în dezbatere publică, însă nimeni nu l-a văzut. Nici măcar organizațiile profesionale ale celor implicați, ale fermierilor, ale producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor de inputuri agricole.

Ce e de făcut? Care sunt soluțiile pentru ca fermele noastre să-și poată continua activitatea? Guvernul ar trebui să vină cu scheme de garantare pentru capital de lucru pe termen scurt și pentru investiții pe termen lung. Schemele de garantare ar face ca băncile să poată să finanțeze agricultura, să merite riscul. Nu o spun eu, ci fermierii.

Bugetul statului e la fel de îndatorat ca agricultura, de unde bani, de unde ajutoare? Apoi, care Guvern să gândească soluții, strategii? Momentan, n-avem.

În tot acest timp, politicienii trăiesc într-un film de desene animate, un fel de „Tom și Jerry”, varianta dâmbovițeană. Să ne rugăm ca un miracol să ne salveze!

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Pe 17 august 2026 are loc Ziua porților deschise - Sărbătorea tomatelor la Institutul Național de Cecetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești – Argeș, eveniment organizat în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu - Șișești” (ASAS) Secția Horticultură și Socitatea Română a Hoticulturilor (SRH).

Manifestarea de transfer tehnologic aflată la a VII-a ediție va reuni fermieri cu activitate în legumicultură, cadre didactice, studenți, masteranzi din UPB București – Centrul universitar Pitești și USAMV București, reprezentanți ai Direcției Fitosanitare Argeș, colaboratori din Intitutul Național de Fizica Laserilor Plasmei și Radiației precum și firma Nufarm, furnizoare de inputuri pentru agricultură.

„Alături de prezentarea situației actuale și perspective pentru dezvoltarea legumiculturii va avea loc o expoziție cu degustare de fructe de tomate din soiuri create la noi în institut dar și din sortimentul legumicol actual, precum și vizită în loturile experimentale”, precizează Ionela-Cătălina Guță, director general INCDBH Ștefănești - Argeș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Carrefour România accelerează susținerea producătorilor locali atingând noi borne importante. Astfel, s-au înregistrat volume record de vânzare a fructelor și legumelor românești din cooperativele exclusive „Grădina Noastră”, în creștere cu 60% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, programul „De aici, de aproape”, dedicat susținerii artizanilor ultralocali, are acum acoperire națională în magazinele Carrefour din 41 de județe. Cele două inițiative fac parte dintr-o direcție pe care compania și-a asumat-o încă din 2017, odată cu lansarea programului „Grădina Noastră”, prin parteneriate cu mici afaceri de familie, cooperative și fermieri autohtoni.

În contextul preluării Carrefour România de către Pavăl Holding, susținerea producătorilor locali și creşterea numărului de produse românești în magazinele Carrefour rămâne unul dintre obiectivele strategice principale. În această etapă, retailerul operează sub brandul Carrefour, în baza unui drept de licență acordat de Grupul Carrefour.

„Colaborarea cu producătorii locali este o alegere de business cu efect direct atât în comunitățile în care operăm, cât și în relevanța ofertei pe care o construim pentru clienții noștri - peste 2000 de producători români din portofoliul nostru construiesc alături de noi pentru a oferi clienților alegeri responsabile și de calitate de aici, de aproape. Am pornit mereu de la nevoile și capacitatea fiecărui partener, cât și de la nevoia clienților noștri de a alege românește în coșul săptămânal de cumpărături. Vom continua să investim în colaborări durabile și să aducem tot mai aproape de casele românilor produse create în comunitățile lor cu respect, cu grijă și gust de acasă”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

Grădina Noastră: 14 cooperative exclusive și o creștere de 60% a volumelor

În perioada ianuarie - iunie 2026, volumele de fructe și legume provenite de la producătorii din programul Grădina Noastră au crescut cu aproximativ 60% față de aceeași perioadă a anului 2025. Programul reunește în prezent 14 cooperative exclusive și peste 390 de producători de fructe și legume românești. Cooperativele acoperă principalele regiuni agricole ale României, de la Muntenia (Cooperativa Grădina Noastră din Brezoaele, Voinești, Grădina Noastră BIO, Vărăști, Malu Spart, Fierbinți și Însurăței), până la  Dobrogea (Grădina Noastră din Ostrov), Moldova (Grădina Noastră din Huși), Transilvania (Grădina Noastră din Ciceu-Mihăiești, Căpușu Mare, Târgu Secuiesc) și Crișana (Grădina Noastră din Zărand).

În topul fructelor românești provenite de la fermieri locali în prima jumătate a anului se numără merele roșii, golden și red delicious, căpșune și cireșe, în timp ce la categoria legume, clienții s-au îndreptat către morcovi, ceapă galbenă, varză timpurie, castraveți cornichon, cartofi albi, verdeață românească (ceapă verde, pătrunjel verde, mărar, salată verde) și ridichi.

În prezent, o parte semnificativă din sortimentul de fructe și legume - de la afine, cireșe, căpșune, mure și pepeni, la roșii (de grădină, roz, galbene, tip inimă de bou, prunișoare, roma), ardei kapia, iute și ardei gras Bianca, dovlecei rotunzi verzi, zucchini galbeni și verzi, cartofi noi, castraveți cornichon, ciuperci pleurotus, fasole galbenă, gulii, morcovi, vinete, varză - aprovizionarea este susținută exclusiv din producția românească, pe durata disponibilității de sezon. De asemenea, verdețurile precum salata, ceapa verde, mărarul, pătrunjelul, leușteanul și ridichile provin din surse locale pe tot parcursul anului.

De aici, de aproape: gustul de acasă în Carrefour

Lansat în septembrie 2025, inițial cu nouă artizani din Piatra Neamț și Roman, De aici de aproape, programul dedicat artizanilor locali, este prezent astăzi în toate hipermarketurile și marketurile Carrefour din țară: 240 de magazine Carrefour, din 41 de județe și București, și peste 80 de orașe. Această inițiativă reunește peste 530 de mici afaceri și aduce la raft mai mult de 6.300 de produse realizate chiar în inimile comunităților locale.

Portofoliul include o gamă variată de produse tradiționale, de la mezeluri, brânzeturi și lactate, până la articole de brutărie, miere, dulcețuri, siropuri, conserve și prăjituri, toate fiind expuse direct sub brandurile proprii ale producătorilor, în rafturile special destinate din fiecare magazin în parte. Din proiect fac parte artizani locali, mici afaceri de familie cu produse inovatoare sau tradiționale, situate pe o rază de aproximativ 50 de kilometri de magazine. Compania își propune astfel să susțină atât producția românească, cât și dezvoltarea comunităților locale, răspunzând în același timp așteptărilor clienților de a găsi la raft produse realizate în România și cât mai aproape de locul în care locuiesc.

Printr-un contract simplificat, un proces de listare foarte rapid și livrări directe către magazinele din orașele lor, Carrefour le facilitează accesul acestora la raft și susține dezvoltarea afacerilor locale. De asemenea, artizanii deprind expertiza necesară pentru extindere și dezvoltarea afacerilor, astfel că mulți dintre aceștia au ajuns astăzi să livreze în orașele din apropiere sau în magazinele din Capitală, unde clienții regăsesc o colecție de produse ale artizanilor din țară.

Artizanii și micile afaceri interesate să se alăture programului pot transmite o solicitare pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau se pot înscrie pe site-ul carrefour.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, acesta putând fi consultat pe pagina de internet a AFIR, în vederea pregătirii dosarului cererii de finanțare.

Prin DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, fermierii pot beneficia de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile.

Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS - APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului.

Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure construirea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole.

De asemenea, sunt eligibile cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de investiții care se vor finanța în cadrul intervenției DR-14 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Depunerea dosarului prin care se vor solicita fondurile nerambursabile se realizează on-line pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în perioada sesiunii de primire a proiectelor care va fi deschisă după cel puțin 15 zile de la publicarea Ghidului solicitantului.

Intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” este finanțată prin Planul Strategic PAC 2023 - 2027 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și cofinanțată de la bugetul de stat, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin AFIR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația REVINO, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București, anunță lansarea unui proiect dedicat modernizării sectorului horticol din România, prin integrarea tehnologiilor digitale în producția, procesarea și valorificarea produselor agricole.

Finanțat de Asociația REVINO prin programul RODIM, cu sponsorizare din partea Carrefour România, proiectul își propune să creeze un ecosistem agroalimentar inteligent, în care tehnologia, datele și cercetarea contribuie la creșterea eficienței, sustenabilității și competitivității producătorilor locali.

„Prin AGROHUB USAMV ne-am propus să construim mai mult decât un proiect de sprijin pentru fermieri. Construim un ecosistem în care tehnologia, cercetarea și colaborarea contribuie la creșterea valorii adăugate a producției horticole și la dezvoltarea unor comunități rurale mai reziliente și mai competitive”, subliniază Alina Iancu, fondatoare Asociația REVINO.

AGROHUB USAMV reprezintă un proiect de pionierat și unul dintre primele ecosisteme integrate din România care conectează digitalizarea agriculturii, procesarea produselor horticole, cercetarea aplicată și dezvoltarea comunitară într-un model scalabil de creștere economică rurală.

Mai mult decât un proiect de digitalizare sau de sprijin pentru fermieri, AGROHUB USAMV creează o infrastructură regională de colaborare care conectează fermierii, cercetarea, educația și piața, transformând datele în decizii, producția în valoare adăugată și comunitățile locale în motoare ale dezvoltării durabile.

„Carrefour România colaborează cu peste 2.000 de parteneri locali, așa că înțelegem provocările cu care se confruntă producătorii. Ne bucurăm să susținem proiectul AGROHUB USAMV, care le oferă fermierilor acces la tehnologie și la expertiza cercetătorilor, sprijinindu-i pentru o dezvoltare sustenabilă. Viitorul agriculturii locale e o miză de importanță națională, iar noi vrem să contribuim pe termen lung în acest sens”, precizează Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer & E-commerce Carrefour România.

Model integrat de agricultură modernă

Inițiativa vizează dezvoltarea unui model de agricultură modernă, în care producția, procesarea, educația și cercetarea sunt integrate într-un sistem unitar. Proiectul contribuie simultan la creșterea valorii adăugate a producției horticole, modernizarea procesului educațional agricol și își propune să stimuleze antreprenoriatul agroalimentar.

În etapa inițială, AGROHUB USAMV va deveni infrastructura de bază pentru o comunitate de peste o sută de fermieri din regiunea Muntenia, oferindu-le acces la date agroclimatice, expertiză și instrumente moderne pentru creșterea competitivității și adaptarea la schimbările climatice.

Platformă pilot de procesare a fructelor și strugurilor de masă

Proiectul include dezvoltarea unei linii tehnologice moderne la Stațiunea Pietroasele, destinată procesării prin deshidratare și prelucrare a fructelor, legumelor și strugurilor de masă. Aceasta va permite transformarea producției locale în produse cu valoare adăugată ridicată; reducerea pierderilor de producție; diversificarea portofoliului de produse agricole.

Linia tehnologică integrează procese complete de la recepția, spălarea și sortarea produselor, până la deshidratarea, procesarea, ambalarea și etichetarea acestora.

Rețea de monitorizare agroclimatică

Un alt element central al proiectului îl reprezintă dezvoltarea unei platforme digitale bazate pe date în timp real, susținută de stații meteo inteligente cu senzori pedologici. Odată funcțională, această platformă urmează să aducă mai multe beneficii pentru fermierii din zonă. Aceștia vor putea lua mai ușor decizii privind irigarea, fertilizarea și tratamentele necesare solului, în funcție de datele oferite de senzorii de monitorizare. În timp, asta va duce la reducerea costurilor de producție și optimizarea resurselor folosite, permițându-le fermierilor să aloce resursele disponibile mai concret. Rezultatul va fi o producție crescută și o mai bună adaptare agricolă la schimbările climatice.

Prin programul AgroAcces, fermierii vor avea acces la tehnologii, echipamente și instrumente moderne care să îi ajute să răspundă provocărilor generate de schimbările climatice și de transformarea agriculturii într-un sector bazat pe date și inovație.

Componentă educațională și de cercetare aplicată

În colaborare cu USAMV București, proiectul va include cursuri și activități practice pentru studenții universității și pentru fermieri, axate pe utilizarea datelor în agricultură, monitorizarea agroclimatică și procesarea produselor horticole.

Proiectul va include și formarea unei rețele de Facilitatori ai Dezvoltării Comunitare, persoane care vor avea rolul de a mobiliza actorii locali, de a identifica oportunități de dezvoltare și de a susține cooperarea între fermieri, instituții și comunități.

Prin integrarea tehnologiei, educației și producției agricole, proiectul își propune să sprijine fermierii afectați de schimbările climatice, să crească competitivitatea producătorilor locali, să sprijine utilizarea sustenabilă a resurselor, să contribuie la siguranța alimentară și să accelereze adopția instrumentelor digitale în agricultura din țară.

„AGROHUB USAMV demonstrează că universitatea modernă are un rol esențial în transferul de cunoaștere și inovare către societate. Prin acest proiect, USAMV București pune la aceeași masă cercetarea, tehnologia și nevoile reale ale fermierilor, contribuind la construirea unei noi infrastructuri pentru agricultura inteligentă din România”, declară prof. univ. dr. Răzvan Ionuț Teodorescu, prorector Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Proiectul și investițiile aferente acestuia se vor derula până la sfârșitul anului 2026, urmând ca activitățile educaționale și funcționale să fie continuate de universitate împreună cu fermierii. Prin integrarea tehnologiei, procesării și dezvoltării comunitare într-un singur ecosistem, AGROHUB USAMV are potențialul de a deveni un model național de agricultură inteligentă și dezvoltare rurală sustenabilă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 6 august 2026, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni, în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), secția de Horticultură și Societatea Română a Horticulturilor, organizează „Zilele prunului”, manifestare de transfer tehnologic, dedicată în principal fermierilor, dar și comunității de cercetare științifică.

„Zilele prunului”, un eveniment devenit tradiție la institutul pomicol de la Mărăcineni, reunește fermieri din județele Argeș, Dâmbovița, Vâlcea, Olt, Mureș, dar și cercetători din institute și stațiuni, precum și profesori de la facultățile de profil din țară, reprezentanți ai unor firme furnizoare de inputuri, aparatură și echipamente utile pentru întreținerea plantațiilor de prun.

Manifestarea de la ICDP Pitești-Mărăcineni se va desfășura între orele 09:00 și 14:00, în trei etape:

I. Prezentarea noutăților sortimentale și tehnologice la specia prun, respectiv:

• Situația actuală și perspective pentru cultura prunului - Mădălina Butac, ICDP Pitești-Mărăcineni;

• Tehnologii moderne de nutriție și protecție fitosanitară pentru cultura prunului - Florin Nicola, Holland Farming;

• Digital Farming: Monitorizarea umidității în sistemele de irigații îngropate și managementul evenimentelor de fertirigare în livezile de sâmburoase - Claudiu Plătărescu, Netafim.

II. Expoziție și degustare de fructe din soiurile create în institut și rețeaua de stațiuni pomicole, precum și soiuri introduse pentru testare în condițiile din România.

III. Vizită în loturile demonstrative de prun din cadrul institutului.

„Prezentările, expoziția, degustarea și vizita în loturile experimentale vor fi punctul de plecare către dezbateri cu pomicultorii care, la rândul lor, vor prezenta probleme apărute în propriile lor plantații de prun și, împreună cu cercetătorii și profesorii de specialitate vor căuta soluții în vederea rezolvării problemelor specifice culturii prunului. Sperăm ca pomicultorii să aprecieze pozitiv acţiunea, unii dintre ei fiind interesaţi de înfiinţarea de noi plantaţii de prun, mai ales cu soiuri şi portaltoi de origine românească”, spune dr. ing. Mădălina Butac, director general ICDP Pitești-Mărăcineni.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) anunță că susține protejarea biodiversității, însă această protecție trebuie realizată în parteneriat cu fermierii, nu prin transferarea costurilor exclusiv asupra acestora.

În forma actuală, proiectul de lege privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității (L455/2026) poate introduce noi restricții privind utilizarea terenurilor agricole, fără mecanisme clare și garantate de compensare și fără o evaluare prealabilă a impactului economic asupra exploatațiilor. „Principiul nostru este clar: fără compensare, fără restricție!”, punctează Matei Titianu, președintele LAPAR.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România solicită:

• Realizarea unui studiu de impact economic înainte de adoptarea legii;

• Compensare integrală, garantată prin lege, pentru orice restricție impusă proprietarilor și utilizatorilor de terenuri agricole;

• Asigurarea coerenței cu Politica Agricolă Comună, evitând dubla reglementare și suprapunerea obligațiilor;

• Consultarea reală a fermierilor și a organizațiilor reprezentative în elaborarea normelor de aplicare;

• Transparență deplină privind criteriile, hărțile și zonele vizate de măsurile propuse.

„Fermierii sunt parte a soluției și, reiterăm, vocea lor trebuie ascultată la masa negocierilor prin intermediul mediului asociativ din domeniul agricol. Fermierii contribuie zi de zi la gestionarea durabilă a terenurilor și la conservarea resurselor naturale și trebuie tratați ca parteneri în protejarea biodiversității, nu ca adversari.

LAPAR rămâne deschis dialogului cu Parlamentul, Guvernul și ministerele de resort pentru construirea unei strategii echilibrate, care să protejeze deopotrivă biodiversitatea și viitorul agriculturii românești”, a declarat Matei Titianu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității nu poate fi adoptată fără o dezbatere reală și fără reguli de aplicare cunoscute dinainte. Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) atrage atenția „asupra unui fapt pe care nici tăcerea instituțională a lunilor de vară, nici presiunea calendarului parlamentar nu îl pot estompa”: un proiect de strategie cu impact direct asupra a 3,5 milioane de fermieri din România nu poate fi validat printr-o dezbatere de fațadă, derulată în plină perioadă de concedii, fără participarea reală a celor care urmează să suporte costurile aplicării sale.

Forumul APPR susține obiectivul de conservare a biodiversității, nu acesta fiind miezul dezacordului. „Miezul dezacordului este modul în care România intenționează să transforme un angajament ecologic legitim într-un ansamblu de obligații cuantificate, cu termene ferme, impuse unui sector deja epuizat de crize succesive — fără studii de impact publicate, fără norme de aplicare cunoscute și fără garanția că vara aceasta, dedicată teoretic dezbaterii publice, va fi folosită pentru o analiză temeinică, și nu pentru validarea grăbită a unui text neterminat.

O strategie care va reconfigura suprafața cultivabilă, regimul de rotație a culturilor și structura de venit a fermelor din România nu poate fi “dezbătută” în lunile în care Parlamentul, ministerele și organizațiile profesionale funcționează la capacitate redusă. FAPPR nu poate accepta ca un asemenea precedent să devină regulă”, transmite Consiliul Director al Forumului APPR.

Vara nu este momentul unei decizii de fond

Un document cu 91 de pagini, opt categorii de prevederi cu impact direct asupra activității agricole și ținte preluate integral din Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal nu poate fi analizat, consultat și corectat în intervalul redus în care instituțiile publice, asociațiile de fermieri și presa de specialitate funcționează în regim minimal.

FAPPR solicită amânarea calendarului de adoptare până la reluarea activității parlamentare depline și până la parcurgerea unei consultări sectoriale complete, cu termene realiste de reacție pentru organizațiile profesionale.

Fermierii nu știu care vor fi normele de aplicare

Strategia asumă ținte naționale ferme, precum reducerea cu 50% a riscului asociat pesticidelor, reducerea cu 50% a excesului de nutrienți, extinderea suprafeței ecologice la 25%, toate acestea fără să publice metodologia de calcul, fără plafoane de compensare și fără un calendar al actelor normative subsecvente.

În aceste condiții, un fermier nu poate astăzi să știe ce i se va cere mâine, cu cât i se vor reduce randamentele sau ce sprijin financiar va primi în schimb. „O strategie care intră în vigoare înaintea normelor sale de aplicare transferă întreaga incertitudine și tot riscul în sarcina exploatațiilor agricole”, arată FAPPR.

Din potențiale beneficii, spre pierderi certe

Analiza Forumului APPR arată o asimetrie structurală pe care documentul, în forma actuală, nu o corectează: obligațiile de mediu au termene ferme și indicatori impuși de la nivel internațional, în timp ce singurul instrument capabil să protejeze real producția - reabilitarea infrastructurii de irigații - este calificat chiar de autorii Strategiei drept având „relevanță limitată” (p. 17).  „Rezultatul acestei asimetrii este previzibil: un obiectiv ecologic legitim (protecția solului, apei și polenizatorilor) devine, în absența compensării, o presiune de conformare fără contrapartidă economică; o țintă de conversie ecologică de peste patru ori mai mare decât suprafața actuală (780.000 ha față de necesarul de peste 3.000.000 ha) devine un risc comercial pentru fermierii convertiți, în absența oricărei garanții de preț sau de piață de desfacere; restricțiile deja aplicate în siturile Natura 2000 devin un risc financiar cert, atâta vreme cât mecanismul de plăți compensatorii rămâne, potrivit chiar textului Strategiei, „necesar în continuare” - cu alte cuvinte, incomplet; un program strategic de reziliență la secetă - irigațiile - rămâne marginal și condiționat suplimentar, exact în perioada în care apa devine principalul factor limitativ al producției naționale”, subliniază FAPPR.

Acesta este traseul pe care FAPPR îl semnalează public: de la un obiectiv de mediu susținut de întregul sector agricol, la un ansamblu de obligații necompensate care pot eroda ireversibil capacitatea de producție și securitatea alimentară a României.

Solicitările FAPPR către Parlamentul României și MADR

FAPPR nu se opune protecției biodiversității, ci se opune modului în care o strategie de asemenea anvergură este împinsă spre adoptare fără dezbatere reală, fără studiu de impact economic, fără norme de aplicare publicate și fără garanția că fermierii mici, mijlocii sau mari nu vor plăti singuri costul unei tranziții ecologice ale cărei reguli nu le cunosc încă.

Solicitările Forumului APPR

• Amânarea adoptării formei finale a Strategiei până la finalizarea unei consultări sectoriale reale, în afara perioadei de vacanță parlamentară;

• Publicarea, anterior oricărui vot, a unui studiu de impact economic care să cuantifice efectele asupra veniturilor fermierilor și asupra producției naționale;

• Publicarea metodologiei exacte de calcul a țintelor asumate și a normelor de aplicare, însoțite de un plan național de compensare;

• Excluderea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații din categoria măsurilor cu “relevanță limitată” și accelerarea finanțării acestuia;

• Finalizarea și garantarea bugetară a mecanismului de plăți compensatorii Natura 2000 înaintea aplicării restricțiilor;

• Acordarea unei perioade de tranziție de minimum 5 ani pentru fermele mici și mijlocii.

„Rămânem deschiși unui dialog constructiv cu Parlamentul României, cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu celelalte autorități implicate, dar reafirmăm că o strategie care privește 3,5 milioane de fermieri nu se adoptă în grabă, nu se dezbate formal și nu poate intra în vigoare înaintea propriilor sale norme de aplicare”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!