Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) lansează un apel public către autoritățile responsabile pentru adoptarea și operaționalizarea urgentă a măsurilor de sprijin destinate fermierilor afectați de creșterea semnificativă a prețurilor la îngrășăminte. Agricultura nu poate fi sprijinită retroactiv, după ce deciziile tehnologice au fost deja luate, iar potențialul de producție a fost compromis.

Încă din luna iulie, Forumul APPR a semnalat în mod repetat gravitatea situației și a transmis propuneri concrete ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole.

„Am atras atenția asupra noii crize a îngrășămintelor, determinată de tensiunile geopolitice, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea costurilor de producție. Am solicitat ca alocarea europeană de 29.977.500 euro destinată României să fie transformată rapid într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil și să fie completată printr-o contribuție din bugetul național. În timp ce alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri pentru sprijinirea fermierilor în fața creșterii costurilor îngrășămintelor, în România este necesară adoptarea fără întârziere a unui mecanism clar și eficient.”

Propunerile Forumului APPR au vizat instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte, stabilirea unor criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme, includerea achizițiilor deja făcute, simplificarea procedurilor administrative și efectuarea plăților înaintea principalelor perioade de fertilizare.

În prezent, timpul rămas pentru o intervenție cu adevărat eficientă se reduce rapid. Fermierii iau deja deciziile privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026 - 2027. Fără un calendar clar și o măsură aplicabilă imediat, numeroase exploatații vor fi obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achizițiile esențiale.

„Efectele nu se vor limita la situația financiară a fermierilor. Subfertilizarea înseamnă diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară”, punctează Forumul APPR.

Fermierii din România se confruntă simultan cu prețuri ridicate ale îngrășămintelor, costuri mari de finanțare, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile ale producției agricole și efectele cumulate ale secetei și ale recoltelor slabe din ultimii ani. În aceste condiții, lichiditatea fermelor și capacitatea acestora de a susține nivelul tehnologic al culturilor sunt grav afectate.

„Fiecare săptămână de întârziere diminuează eficiența intervenției. Un sprijin acordat după efectuarea achizițiilor și încheierea principalelor perioade de fertilizare nu va mai putea preveni reducerea producțiilor, ci va reprezenta doar o compensare tardivă și parțială a efectelor deja produse”, subliniază Forumul APPR.

Prin urmare, Forumul APPR solicită:

• Anunțarea imediată a deciziei privind utilizarea alocării europene de 29.977.500 euro;

• Prezentarea unui calendar clar pentru aprobarea și efectuarea plăților;

• Consultarea de urgență a organizațiilor reprezentative ale fermierilor;

• Completarea fondurilor europene printr-o contribuție din bugetul național;

• Stabilirea unei perioade de eligibilitate care să nu îi dezavantajeze pe fermierii care au achiziționat deja îngrășăminte;

• Adoptarea unei proceduri simple, bazate pe datele APIA și pe documentele fiscale existente;

• Efectuarea plăților într-un termen care să permită sprijinului să influențeze efectiv deciziile pentru campania agricolă 2026 - 2027.

„Alocarea pusă la dispoziția României reprezintă o oportunitate care trebuie valorificată integral și fără întârziere. Fondurile nu trebuie dispersate printr-un mecanism cu impact economic marginal și nici transformate într-un sprijin acordat prea târziu pentru a mai produce efecte”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere autorităților clarificări cu privire la sprijinul care li se cuvine fermierilor din sectorul vegetal, afectați de secetă, de instabilitatea geopolitică și de presiunile comerciale care le fragilizează activitatea. Fermierii trebuie să primească informații corecte, coerente și transparente, ceea ce nu se întâmplă.

„Ne exprimăm public susținerea pentru sectoarele bovin și suin și înțelegem nevoia unor măsuri dedicate. Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită”, se arată în scrisoarea publică transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) către Administrația Prezidențială și Guvernul României.

Cifrele nu susțin plafonul de 100 lei/ha

Pe baza datelor din chiar nota de fundamentare a proiectului, calculul coaliției de guvernare arată următoarele:

• Alocarea europeană singură, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 lei), împărțită la suprafața de 553.961 ha calamitată la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/ha. Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuție națională, cuantumul european singur depășește suma comunicată public.

• Schema totală prevăzută în proiect, de 233.042.280 lei (alocare europeană plus contribuție națională), raportată la aceeași suprafață, înseamnă aproximativ 421 lei/ha în medie, iar cuantumul maxim prevăzut în act este de 523 lei/ha.

• Așadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. „O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin.”

Pentru fermele afectate de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale și incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea (cheltuieli, costuri exacerbate la combustibil și îngrășăminte), cu atât mai mult cu cât aceeași notă de fundamentare recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui.

Unde sunt banii și care este calculul?

Din informațiile publice, fermierii nu mai pot reconstitui logica cifrelor. „Pune România o contribuție națională lângă alocarea europeană sau nu? Dacă da, unde se regăsește ea în plafonul anunțat? Dacă nu, trebuie spus limpede. În oricare dintre variante, suma de 100 lei/ha nu se explică prin datele publicate. Solicităm, de aceea, calculul complet și oficial: suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuția națională efectivă și destinația integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecționate către alte măsuri”, precizează AAC.

Decât o despăgubire umilitoare, mai bine adevărul

Dacă Ministerul Finanțelor nu identifică resurse naționale pentru o despăgubire corectă, Alianța solicită să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, care vin însoțite de constrângeri de producție. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluție.

Mai mult, fermierii și-au planificat activitatea pe baza angajamentelor publice, au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat să înființeze culturi. Schimbarea repetată a cuantumului anunțat, de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha, la maximum 100 lei/ha, subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil și, mai grav, vulnerabilizat prin decizii politice.

Este inadmisibil ca agricultorii să afle de la televizor ce s-a decis în privința lor

„Am luat act, ca cetățeni, de starea de interimat și de limitele unui guvern demis. Tocmai de aceea, deciziile cu impact economic major nu ar trebui luate în cerc restrâns și anunțate ca fapt împlinit, ci discutate în prealabil cu mediul economic. Agricultura este parte a economiei reale, iar economia reală plătește nota deciziilor politice. Reiterăm că organizațiile noastre sunt apolitice și că poziția noastră comună a fost întotdeauna instituțională și constructivă, indiferent de apartenența politică a interlocutorilor guvernamentali. Am lucrat cu fiecare responsabil, la rând. Tocmai din această poziție reclamăm o practică devenită recurentă în ultimele luni: fermierii află de la televizor decizii care le afectează direct activitatea, fără consultare, fără explicații, fără dialog real. Acest tipar depășește dosarul secetei. Avem o problemă serioasă și cu modul în care Ministerul Afacerilor Externe tratează dosarele agricole în relația cu Bruxelles-ul, o abordare care a erodat încrederea în instituțiile europene și a alimentat un curent eurosceptic. Când România susține public tranzitul cerealelor ucrainene fără a se asigura că există mecanisme reale de control, sau acceptă perspectiva ca agricultura să fie monedă de schimb în acorduri comerciale precum Mercosur, este legitim să întrebăm cine apără interesele fermierilor români. Iar când președintele Consiliului European, domnul António Costa, vine la București pentru a susține un compromis privind viitorul Cadrului Financiar Multianual și al PAC, compromis care poate însemna reducerea bugetului agricol și impunerea de noi cheltuieli, reforme și jaloane, organizațiile reprezentative ale fermierilor nu sunt nici măcar anunțate, darămite consultate.”

Solicitările Alianței pentru Agricultură și Cooperare:

1. Prezentarea calculului prin care s-a ajuns la plafonul de maximum 100 lei/ha: suprafața eligibilă, alocarea europeană de aproximativ 14,8 milioane euro, contribuția națională efectivă (dacă există) și criteriile de împărțire pe hectare.

2. Clarificarea bugetului total al schemei și a destinației integrale a fondurilor, inclusiv a oricărei diferențe direcționate către alte măsuri de sprijin.

3. Renunțarea la plafonul de 100 lei/ha și stabilirea unui sprijin corect, proporțional cu pierderile, cu bugetul schemei, cu cuantumul de maximum 523 lei/ha prevăzut în proiect și cu practica anilor anteriori.

4. Adoptarea rapidă a actului normativ și stabilirea unui calendar clar de plată, în termenul-limită de 31 decembrie 2026.

5. Consultarea reală a organizațiilor reprezentative înaintea deciziilor privind PAC, Cadrul Financiar Multianual, tranzitul cerealelor, acordurile comerciale și orice alte măsuri care afectează agricultura.

6. Instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură.

Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate și înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație membră a Copa-Cogeca, este formată din: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Începând cu 1 septembrie 2026, Marinela Panait a fost numită CEO al Pasteur Filiala Filipești, compania care concentrează producția de medicamente și produse veterinare a Farmavet Group. Din noua poziție, ea va coordona și activitatea FNC Nutriție Pietroiu, companie deținută integral de Pasteur Filiala Filipești.

Astfel, Marinela Panait va coordona activitatea Pasteur Filiala Filipești și FNC Nutriție Pietroiu, cu obiectivul de a dezvolta capacitatea de producție și de a extinde prezența produselor fabricate în România pe piețele externe. Numirea are loc în contextul retragerii lui Tomasz Modzelewski din managementul executiv al Farmavet Group, după trei ani de mandat, acesta urmând să rămână implicat în companie ca reprezentant al acționariatului în Consiliul de Supraveghere.

„Este o responsabilitate pe care o preiau cu încredere în experiența echipei și în potențialul companiei. Vom continua să investim în modernizarea și dezvoltarea capacității de producție, să adaptăm portofoliul la nevoile medicilor veterinari, fermierilor și proprietarilor de animale și să creștem prezența produselor fabricate în România pe piețele externe”, a declarat Marinela Panait, CEO al Pasteur Filiala Filipești.

Marinela Panait face parte din echipa Farmavet Group din 2021 și a ocupat anterior funcția de RA & Manufacturing Director. În acest rol, a coordonat o echipă de peste 170 de angajați, fiind responsabilă atât de activitatea fabricilor Pasteur Filiala Filipești și FNC Nutriție Pietroiu, cât și de conformitatea produselor cu reglementările și standardele europene aplicabile industriei farmaceutice veterinare. În ultimii cinci ani, a făcut parte din echipa de top management a Farmavet Group și a contribuit la dezvoltarea operațiunilor de producție, la modernizarea facilităților și la menținerea standardelor de calitate aplicabile medicamentelor și produselor veterinare.

Pasteur Filiala Filipești are 151 de angajați și a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 108,1 milioane de lei, în creștere cu 3,2% față de anul precedent, compania având un obiectiv de creștere de 15% pentru anul 2026 față de 2025.

La Filipeștii de Pădure, compania produce aproximativ 350 de produse medicinale veterinare, biocide și produse cosmetice de uz veterinar și uman. Împreună cu FNC Nutriție Pietroiu, capacitățile coordonate de Marinela Panait realizează un portofoliu de peste 400 de produse.

Produsele realizate în România sunt comercializate atât pe piața locală, cât și în peste 20 de piețe externe, printre care Germania, Elveția, Olanda, Polonia, Irlanda, alături de EAU (Emiratele Arabe Unite), Albania, Republica Moldova, Israel etc. Exporturile reprezintă aproximativ 20% din cifra de afaceri a companiei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, pe 1 septembrie 2026, a avut loc o ședință de lucru dedicată viitorului fermelor de ovine și caprine.

La întâlnire au participat societățile de ameliorare recunoscute, care derulează programe de ameliorare aprobate, precum și părțile terțe autorizate cărora le-au fost externalizate activități de testare a performanțelor în cadrul acestor programe. Prezent a fost și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, alături de conducerea și specialiștii Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ).

Iacob Lelior, director general al ANZ, a punctat că astfel de întâlniri sunt necesare având în vedere că e vorba de „un sector aflat sub presiune, dar susținut de oameni puternici, dedicați și determinați să meargă mai departe”.

Schemele de ajutor financiar au constituit tema centrală a întâlnirii, iar subiectul care a generat cele mai multe intervenții a fost modul de acordare a sprijinului financiar instituit prin OUG nr. 61/2023, respectiv finanțarea serviciilor de întocmire și menținere a registrelor genealogice, precum și a testelor și controalelor obligatorii. Organizațiile, în calitatea lor de reprezentanți ai crescătorilor, au subliniat că fără sprijin financiar programele de ameliorare și dezvoltarea fermelor nu pot continua. În acest context, s-a analizat în perspectivă continuarea finanțării pentru anul 2027; cât și integrarea sectorului în viitoarea Politică Agricolă Comună 2028 – 2032.

S-a discutat și despre situația epidemiologică la ovine și caprine, mai ales că variola ovină și caprină (POX) și pesta micilor rumegătoare continuă să afecteze ferme din mai multe județe. Crescătorii au cerut măsuri unitare pentru protejarea efectivelor din programele de ameliorare, punctând că bolile nu afectează doar fermele, ci și exporturile, mișcările intracomunitare, registrele genealogice și viitorul genetic al raselor românești.

Referitor la genetică, Iacob Lelior a ținut să spună că: „România trebuie să intre într-o nouă etapă a ameliorării genetice și anume testarea genomică, cu accent pus clar pe animalele de reproducție de rasă pură, deoarece ele asigură difuzarea progresului genetic, în populații”.

Ministrul Tánczos Barna a vorbit despre necesitatea alinierii la standardele calitative europene, importanța consolidării activităților de ameliorare, angajamentul MADR de a promova și susține acest domeniu, în interesul fermierilor și al României. „Am toată susținerea pentru un sector ovin și caprin puternic, modern și competitiv, în care munca crescătorilor să fie recunoscută și promovată”, a precizat Tánczos Barna.

Agenția Națională pentru Zootehnie a supus analizei evoluția efectivelor din programele de ameliorare atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ. Concluziile au evidențiat că:

• Numărul animalelor de rasă pură reprezintă un factor critic pentru realizarea obiectivelor programelor de ameliorare;

• Cu cât populația de rasă pură este mai mare, cu atât selecția genetică este mai precisă pentru caracterele vizate;

• Managementul împerecherii și gestionarea genofondului populației (imigrație și emigrație) sunt elemente esențiale pentru atingerea obiectivelor programelor;

• Registrele genealogice și programele de ameliorare sunt permanent controlate și evaluate de ANZ pentru a asigura alinierea la obiectivele aprobate.

„Devotamentul crescătorilor, al operatorilor de ameliorare și al specialiștilor reprezintă fundamentul pe care se construiește progresul genetic al raselor românești, iar dialogul deschis din cadrul acestei ședințe confirmă încă o dată că doar împreună putem asigura stabilitatea, modernizarea și competitivitatea unui sector de importanță națională. Mesajul nostru comun este unul puternic: sectorul are nevoie de stabilitate, predictibilitate și respect pentru munca depusă în fiecare fermă”, a conchis Iacob Lelior, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 9 octombrie 2026, comunitatea academică și profesională din agricultura românească își îndreaptă atenția către Blaj. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Blaj, în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), marchează o bornă istorică: 80 de ani de activitate neîntreruptă în inima Podgoriei Târnave.

Înființată în 1946, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj a devenit, de-a lungul celor opt decenii de activitate, un reper al cercetării viticole și oenologice din Transilvania. Evenimentul aniversar, de înaltă ținută științifică, se va bucura de prezența președintelui ASAS, prof. dr. Florin Stănică, alături de cercetători de renume național și internațional, reprezentanți ai mediului universitar, autorități locale, precum și viticultori din zona Transilvaniei.

„Scopul principal al aniversării este de a evidenția impactul celor opt decenii de progres științific, de la ameliorarea și crearea unor soiuri și genotipuri adaptate diferitelor condiții de cultură, până la dezvoltarea tehnologiilor moderne de vinificație, care contribuie la definirea personalității vinurilor din podgoriile Transilvaniei”, arată dr. ing. Daniela Maria Popescu, director SCDVV Blaj.

Totodată, evenimentul va reprezenta un binemeritat omagiu adus personalităților care, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea și afirmarea stațiunii de cercetare de la Blaj.

„Dincolo de caracterul festiv, manifestarea urmărește obiective strategice clare”, spune directorul SCDVV Blaj. Agenda zilei de 9 octombrie 2026 este dedicată prezentării principalelor realizări științifice și tehnologice ale stațiunii, consolidării legăturilor dintre cercetare, mediul universitar, autorități și fermierii din sectorul vitivinicol, precum și promovării patrimoniului viticol local.

„Sărbătoarea de la SCDVV Blaj reprezintă nu doar o retrospectivă a unei istorii de opt decenii, ci și o platformă de dezbatere asupra viitorului viticulturii sustenabile și digitalizate, în contextul provocărilor generate de schimbările climatice”, subliniază prof. dr. Florin Stănică, președintele ASAS.

Participanții vor avea ocazia să descopere și să deguste vinurile reprezentative realizate în cadrul stațiunii, expresie a tradiției, cercetării și valorii viticole a Podgoriei Târnavelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 4 martie 2027 are loc ediția a V-a, aniversară, a Agri Trade Summit, la Romexpo București. Sunt cinci ani în care summitul a crescut odată cu piața pe care o reprezintă: de la o conferință a comunității de trading, la platforma unde se citește pulsul întregului bazin al Mării Negre.

Agri Trade Summit este cel mai important punct de întâlnire al agribusiness-ului românesc și regional. Este mai mult decât o întâlnire. Este momentul în care fiecare jucător din piață trebuie să fie prezent. Cine lipsește, rămâne în urmă.

„Contextul în care ajungem la această a cincea ediție nu seamănă cu niciunul dintre cei cinci ani precedenți. Războiul din Ucraina a rescris hărțile logistice ale regiunii: coridoare de export blocate și redeschise, asigurări maritime volatile, fluxuri de cereale care s-au reorientat peste noapte prin porturile românești. Constanța a devenit, în acest interval, una dintre supapele critice ale securității alimentare europene, iar România – de la culoar de tranzit la actor care dictează ritmul comerțului regional. Peste presiunea geopolitică s-a suprapus șocul energetic. Costurile la îngrășăminte, combustibil și irigare au comprimat marjele fermierilor, într-un an în care volatilitatea prețurilor la energie s-a transmis direct în costul fiecărei tone produse. Agricultura românească a traversat aceste tensiuni dovedind ceva ce piețele apreciază mai mult decât orice: predictibilitate, calitate, cantitate și continuitate a livrărilor, chiar și atunci când regiunea din jur era instabilă”, arată Cezar Gheorghe, expert și analist în comerțul cu cereale, fondator AGRIColumn.

Despre exact aceste teme se va discuta la Agri Trade Summit 2027. Nu este doar o conferință, ci punctul strategic unic în care se reunesc traderi, fermieri, procesatori, finanțatori și inovatori tehnologici. Aici se anticipează tendințele noii recolte, se stabilesc mișcările de piață și se încheie parteneriatele care contează. Pentru o zi, întreaga piață se concentrează într-un singur loc. „Nicio altă scenă nu oferă aceeași forță de conectare”, subliniază Cezar Gheorghe.

La ediția din 2027 a Agri Trade Summit a confirmat participarea Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Prezența sa aduce pe scena summitului perspectiva europeană asupra securității alimentare, a politicilor agricole comune post-2027 și a rolului pe care România îl poate juca în arhitectura comercială a Uniunii într-o regiune redefinită de război și de tranziția energetică. Un dialog direct între decizia politică de la Bruxelles și realitatea din piața românească.

Sprijinit de partenerii instituționali ai agribusiness-ului românesc și găzduit de ROMEXPO, Agri Trade Summit 2027 își consolidează, la ediția aniversară, poziția de catalizator al dialogului și al conexiunilor de business – cadrul unde se definește viitorul agriculturii din regiune.

Agri Trade Summit este organizat de AGRIColumn, companie de consultanță și analiză de piață fondată de Cezar Gheorghe, recunoscută ca una dintre cele mai influente voci din agribusiness-ul românesc și regional. Prin analizele, rapoartele și proiectele sale, AGRIColumn conectează fermierii, traderii și procesatorii la tendințele și oportunitățile pieței globale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 25 august 2026, la Agromec Gîrbovi, din județul Ialomița, fermă administrată de Iulia Blagu, a avut loc prima ediție a Zilei Agriculturii Reziliente. Evenimentul dedicat culturii sorgului a adus mai aproape de fermieri informația aplicată, testarea în câmp și dialogul profesional relevant pentru agricultura românească.

Organizat de Sorghum ID, împreună cu Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și FNPSMS, evenimentul a adus împreună fermieri, specialiști și reprezentanți ai companiilor din sector pentru un dialog despre adaptarea agriculturii la schimbările climatice.

„Mai mult decât un nou eveniment în calendarul FAPPR, Ziua Agriculturii Reziliente reprezintă un concept care prinde realitate: un spațiu dedicat culturilor, tehnologiilor și soluțiilor prin care fermele își pot consolida reziliența și viabilitatea economică. Ziua Agriculturii Reziliente aduce o perspectivă relevantă pentru agricultura românească. În contextul actual, ne propunem să continuăm această inițiativă și să aducem în atenție culturi și tehnologii importante pentru viitorul fermelor”, a arătat Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Prima ediție a adus în prim-plan sorgul, o cultură cunoscută pentru toleranța la secetă și la temperaturi ridicate, analizată atât din perspectivă agronomică, cât și din punctul de vedere al utilizărilor și oportunităților de piață.

„În fiecare an, seceta ne determină să căutăm alternative la cultura porumbului. Am ales sorgul pornind de la toleranța sa la deficitul de apă. Reziliența este cuvântul de ordine, pentru că trebuie să vedem ce ne rezervă viitorul și cum putem rămâne sustenabili”, a transmis Iulia Blagu, gazda evenimentului.

Potențialul sorgului și perspectivele de valorificare

În cadrul panelului dedicat culturii sorgului, intervențiile au urmărit întregul parcurs al culturii: de la alegerea geneticii și adaptarea tehnologiei până la utilizarea sorgului în zootehnie, evoluția pieței și posibilitățile de valorificare. Discuțiile au evidențiat că sorgul poate reprezenta o alternativă viabilă pentru fermele din zonele afectate frecvent de secetă, însă introducerea sa în structura de culturi trebuie corelată cu particularitățile fermei, destinația producției și existența unor oportunități concrete de desfacere.

Dezvoltarea culturii în România depinde atât de accesul la genetică adaptată și de aplicarea unei tehnologii adecvate, cât și de consolidarea legăturilor dintre fermieri, sectorul zootehnic, colectori și procesatori. Reziliența agronomică trebuie să fie însoțită de viabilitate economică pentru ca sorgul să își găsească un loc stabil în fermele din România.

În același timp, sorgul beneficiază de un interes tot mai mare la nivel european, pe fondul nevoii de adaptare la riscul climatic și al diversității sale de utilizare - de la furajarea animalelor până la industria alimentară și producția de energie.

Platformă demonstrativă cu 15 hibrizi

Dialogul din cadrul panelului a continuat direct în câmp, printr-un tur ghidat al platformei demonstrative. Participanții au putut observa și compara 15 hibrizi de sorg, prezentați de cele cinci companii care au asigurat genetica din platformă: Lidea, KWS, RAGT, Advanta și Alfaseed.

Platforma a fost semănată la 15 mai 2026, la o densitate de 220.000 de semințe/ha, după cultura premergătoare de grâu. De la semănat și până la momentul evenimentului au fost înregistrați aproximativ 260 mm de precipitații. Tehnologia a inclus fertilizare la semănat, erbicidare, fertilizare cu azot, fertilizare foliară și lucrări mecanice de întreținere.

Evoluția platformei la momentul evenimentului a permis evidențierea particularităților hibrizilor și a oferit cadrul pentru un schimb aplicat de informații, pornind de la observațiile realizate direct în câmp.

Prin continuarea conceptului Ziua Agriculturii Reziliente, FAPPR își propune să conecteze experiența fermierilor cu cercetarea, genetica, tehnologia și piața, aducând în atenție soluții aplicabile pentru adaptarea agriculturii românești la noile realități climatice și economice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 10 septembrie 2026, la sediul Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (ICDVV) Valea Călugărească se va desfășura ediția cu numărul 11 a Concursului și expoziției de struguri de masă.

Evenimentul, organizat de ICDVV Valea Călugărească și Academia de Știinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” în colaborare cu Societatea Română a Horticultorilor, reprezintă o inițiativă a cercetării vitivinicole în scopul atragerii atenției asupra necesității reconstrucției sectorului de producere a strugurilor de masă. La concursul și expoziția de struguri de masă, soiurile și clonele create de unitățile de cercetare cu profil vitivinicol vor fi prezentate în comparație cu soiurile consacrate din sortimentul internațional.

Probele de struguri de masă vor fi analizate de către un juriu format din patru specialişti pe probleme de ameliorare a viţei-de-vie, pe grupe, în funcţie de epoca de maturare a soiurilor, cele mai bune soiuri fiind premiate.

Degustarea va avea un caracter secret şi se va desfăşura în sistem închis, fiecare probă fiind prezentată juriului sub un număr de ordine.

La eveniment vor participa producătorii particulari din județele Prahova, Buzău, Iași, Galați, Arad, Olt, Vâlcea, Constanța etc, consumatori de struguri de masă, unitățile de cercetare - dezvoltare din domeniul vitivinicol, reprezentanţi ai autorităților centrale şi locale, precum și alte institute și stațiuni de cercetare din România și Republica Moldova.

„Principalele argumente avute în vedere pentru acest demers se referă la scăderea drastică a suprafețelor ocupate cu struguri de masă la doar 6.000 ha în prezent, reducerea drastică a exportului și o creștere a importurilor de struguri de masă, valoarea nutrițională și sanogenǎ ridicată și calitățile gustative ale strugurilor din soiuri românești și, nu în ultimul rând, rentabilitatea acestei culturi”, transmite ICDVV Valea Călugărească.

Sortimentul actual pentru struguri de masă din soiuri și clone românești este diversificat, fiind format din 34 de soiuri pentru struguri de masă, patru soiuri apirene și 15 clone pentru struguri de masă, majoritatea acestora înscrise în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În urma promulgării legilor privind instituirea schemelor de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovin și suin în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, marți, 25 august 2026, a avut loc o ședință de lucru cu conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și specialiștii din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la care a participat Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii.

MADR pregătește implementarea celor două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine și a stabilit pașii necesari astfel încât cererile de solicitare a sprijinului să poată fi depuse de către fermieri începând cu 1 septembrie 2026, la centrele județene/locale ale APIA.

APIA va finaliza și va publica, în cursul acestei săptămâni, Ghidul solicitantului, care va cuprinde toate informațiile relevante pentru beneficiari, inclusiv procedura de depunere a cererilor și documentele necesare. Totodată, personalul din centrele județene APIA va oferi sprijin solicitanților în procesul de depunere a cererilor.

În paralel, MADR pregătește, conform prevederilor legilor promulgate, hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, cu sumele aferente celor două scheme de ajutor de stat.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul bovin este de 54,4 milioane euro, iar cuantumul ajutorului de stat este de 68 euro/cap de bovină sau bubalină.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul suin este de 11.540.120 euro, iar cuantumul ajutorului de stat este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras și de 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe.

„Ne bucurăm că aceste scheme de sprijin, inițiate de Ministerul Agriculturii, au fost promulgate și putem trece imediat la implementarea lor. Sunt două sectoare importante ale agriculturii românești, care se confruntă cu dificultăți generate inclusiv de creșterea costurilor în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Astăzi am stabilit măsurile administrative și tehnice necesare pentru ca primirea cererilor să poată începe la 1 septembrie și am cerut colegilor din MADR și APIA ca, în cel mai scurt timp, toate clafiricările necesare și etapele pregătitoare să fie finalizate, astfel încât fermierii să fie informați corect și complet, iar sprijinul să ajungă cât mai repede la beneficiari”, a declarat Tánczos Barna.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru evaluarea completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe din vestul țării. Totodată, AAC susține că e nevoie de un pachet de măsuri adecvat pentru exploatațiile afectate.

Organizațiile membre AAC și fermierii din județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare transmit că situația este deosebit de gravă. În numeroase exploatații agricole, deficitul de apă a afectat succesiv atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din anul 2026. Prin urmare, nu este vorba despre pierderi punctuale, limitate la o singură cultură sau la o singură etapă de vegetație, ci despre o diminuare cumulată a veniturilor pe întregul an agricol.

AAC consideră că sprijinirea fermierilor afectați de secetă trebuie așezată pe un principiu real de solidaritate între regiunile agricole ale României. „În anii în care seceta a lovit cu precădere Moldova, Bărăganul, Oltenia și Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea despăgubirilor pentru exploatațiile calamitate. În anul 2026, când fenomenul afectează sever vestul țării, același principiu trebuie aplicat și fermierilor din județele afectate. Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii. Această succesiune de pierderi afectează direct capacitatea fermierilor de a achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda și obligațiile fiscale, precum și de a finanța lucrările pentru anul agricol următor. Fără măsuri aplicate la timp, consecințele se vor resimți și în 2027, cu efecte asupra locurilor de muncă, furnizorilor locali și securității alimentare”, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Potrivit AAC, intervenția Guvernului României este necesară având în vedere:

• Afectarea cumulată a culturilor de toamnă și a culturilor de primăvară, cu pierderi diferite de la o zonă la alta, care trebuie constatate individual și centralizate oficial;

• Epuizarea rezervei de apă din sol și limitarea posibilităților de irigare în zone în care infrastructura este insuficientă sau sursele de apă au debite reduse;

• Reducerea producției de furaje și deteriorarea pășunilor și fânețelor, cu impact direct asupra sectorului zootehnic;

• Blocarea fluxului de numerar al exploatațiilor și creșterea riscului de neplată față de bănci, societăți de leasing, furnizori de inputuri, proprietari de terenuri și bugetul de stat;

• Dificultatea asigurării resurselor necesare pentru lucrările și însămânțările din toamna anului 2026.

Alianța subliniază că amploarea fenomenului trebuie stabilită pe baza datelor transmise de fermieri, a evaluărilor realizate în teren și a informațiilor agrometeorologice. Din acest motiv, procedurile administrative trebuie aplicate unitar, iar termenele relevante trebuie corelate cu realitățile din exploatațiile afectate.

Pentru deblocarea situației și protejarea fermierilor afectați, AAC propune următoarele măsuri:

1. Evaluarea și centralizarea urgentă a pagubelor. Alianța consideră necesar ca MADR, prin direcțiile agricole județene și împreună cu instituțiile competente, să dispună fără întârziere inventarierea suprafețelor afectate și a pierderilor înregistrate. Evaluarea trebuie realizată distinct pentru culturile de toamnă, culturile de primăvară, pășuni, fânețe și sectorul zootehnic, astfel încât datele centralizate să reflecte situația reală din fiecare județ afectat.

2. Constatarea rapidă și unitară a pagubelor. Este esențial ca activitatea comisiilor județene să fie organizată predictibil și unitar, iar acolo unde volumul solicitărilor o impune, acestea să fie suplimentate. MADR trebuie să informeze fermierii, în timp util, asupra termenelor, documentelor și obligațiilor procedurale pentru depunerea înștiințărilor de calamitate și să se asigure că verificările în teren se realizează înainte de recoltarea sau desființarea culturilor afectate. Procesele-verbale trebuie emise într-un termen rezonabil, pentru a putea fundamenta schema de despăgubire și pentru a fi utilizate de fermieri în relația cu autoritățile, finanțatorii, asigurătorii și partenerii contractuali.

3. Instituirea unei scheme naționale de despăgubire și sprijin. AAC solicită adoptarea unei scheme naționale de despăgubire pentru seceta din 2026, care să trateze echitabil toți fermierii cu pierderi confirmate, indiferent de regiune. Măsura trebuie să includă culturile de toamnă și de primăvară, să fie proporțională cu gradul de afectare și să reflecte situațiile în care aceeași exploatație a pierdut producție la ambele categorii de culturi. Pentru fermele calamitate, despăgubirea nu este doar o reparație financiară, ci o condiție pentru achitarea obligațiilor curente și pregătirea campaniilor din toamna anului 2026 și primăvara anului 2027. Criteriile de eligibilitate, culturile incluse, pragul minim de afectare și calendarul plăților trebuie stabilite în consultare cu organizațiile reprezentative ale fermierilor, astfel încât fondurile să ajungă la timp acolo unde pierderile au fost dovedite.

4. Măsuri pentru menținerea lichidității fermierilor. Pe lângă despăgubiri, exploatațiile afectate au nevoie de soluții financiare tranzitorii până la stabilizarea situației. În acest sens, apreciem că este necesar un dialog instituțional cu Ministerul Finanțelor, instituțiile de credit, societățile de leasing și ceilalți parteneri financiari, pentru identificarea unor opțiuni aplicabile fermelor calamitate, inclusiv reeșalonări, restructurări sau perioade de grație, acolo unde cadrul legal și contractual permite. Obiectivul trebuie să fie evitarea blocării exploatațiilor viabile, nu transferarea riscului către partenerii comerciali sau financiari.

5. Clarificarea aplicării circumstanțelor excepționale și a documentelor justificative. Experiența acumulată de AAC în urma secetei pedologice extreme din anul agricol 2019-2020, care a stat la baza emiterii Ordinului ministrului agriculturii nr. 97/2020, a arătat că seceta nu este încadrată automat ca forță majoră. Tocmai de aceea, fermierii au nevoie de reguli clare, aplicate unitar, privind recunoașterea circumstanțelor excepționale și documentele necesare pentru dovedirea pagubelor. Alianța solicită ca APIA și celelalte instituții competente să comunice din timp condițiile, termenele și documentele justificative, astfel încât fermierii cu pagube constatate oficial să nu piardă plăți, angajamente sau alte drepturi din cauza unor situații obiective, independente de voința lor.

6. Utilizarea resurselor europene disponibile. Guvernul trebuie să evalueze cu prioritate instrumentele europene care pot fi mobilizate pentru fermierii afectați, inclusiv rezerva pentru agricultură și flexibilitățile prevăzute în Planul Strategic PAC. Totodată, este necesară susținerea unui demers la nivel european pentru regiunile lovite de fenomene climatice extreme, în condițiile în care seceta severă produce efecte economice și sociale care depășesc capacitatea individuală de răspuns a fermierilor.

7. Analizarea condițiilor pentru declararea stării de alertă. Dacă evaluările oficiale confirmă amploarea fenomenului și extinderea sa la nivelul mai multor județe, AAC susține că Guvernul și Comitetul Național pentru Situații de Urgență trebuie să analizeze îndeplinirea condițiilor legale pentru declararea stării de alertă. O astfel de analiză este necesară pentru activarea măsurilor temporare care pot limita efectele economice și sociale ale secetei asupra fermierilor și comunităților rurale.

„Seceta este inclusă între riscurile gestionate în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, iar pentru seceta pedologică MADR are rol principal. Deși OUG nr. 21/2004 reglementează declararea stării de alertă, despăgubirea fermierilor nu trebuie condiționată de această procedură. Evaluarea pagubelor, sprijinul financiar și măsurile de protejare a lichidității trebuie inițiate imediat, prin instrumentele legale disponibile. Solicităm convocarea urgentă a unei reuniuni de lucru cu organizațiile membre ale AAC și cu reprezentanții fermierilor din județele afectate, pentru prezentarea datelor din teren și stabilirea calendarului de evaluare, a surselor de finanțare și a condițiilor schemei de despăgubire. Răspunsul public trebuie să fie rapid, proporțional și construit în aceeași logică de solidaritate națională aplicată anterior altor regiuni agricole ale României”, arată AAC.

În același timp, potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, criza actuală confirmă nevoia unui instrument național, funcțional și predictibil de gestionare integrată a riscurilor agricole. „Sumele corespunzătoare procentului de 3% reținut din plățile directe PAC trebuie să stea la baza unui mecanism real de protecție, în condițiile în care intervenția DR-32 rămâne incertă. Totodată, este necesară lansarea intervenției DR-31 – contribuții financiare la plata primelor de asigurare. Despăgubirile post-dezastru sunt necesare, dar nu pot înlocui un sistem permanent de protecție a fermierilor în fața riscurilor climatice. Din acest motiv, solicităm reluarea de urgență a dialogului cu organizațiile reprezentative și prezentarea unui calendar clar pentru definitivarea, finanțarea și operaționalizarea acestor intervenții.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!