Afişez elemetele după tag: zootehnie

În zilele de 4 și 5 noiembrie 2026, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, în premieră pentru România, un eveniment major pentru cercetarea și industria mătăsii: Reuniunea Președinților Uniunii Internaționale a Mătăsii (International Silk Union, ISU) 2026.

Evenimentul este organizat de Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, sub coordonarea decanului acesteia, prof. dr. Daniel Severus Dezmirean, care este și delegatul național al  României la Comisia Sericiolă Internațională (ISC).

Aproape 100 de reprezentanți din 11 țări cu tradiție în sericicultura mondială - China, Italia, Brazilia, Japonia, Franța, Thailanda, România, Bulgaria, Grecia, Elveția și UK - vor dezbate și vor stabili la Cluj-Napoca direcțiile de dezvoltare ale industriei globale a mătăsii, sub motto-ul „Communication & Cooperation, Development with Concerted Efforts”.

Reuniunea propriu-zisă va avea loc joi, 5 noiembrie 2026, la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate din campusul USAMV Cluj-Napoca, iar în ziua precedentă oaspeții vor vizita companii din domeniu în județul Bistrița-Năsăud.

Dezbaterile din 5 noiembrie se vor axa pe următoarele teme:

• Standarde globale și de calitate. Un registru global al standardelor de sustenabilitate pentru mătase și un sistem unificat de testare a calității mătăsii brute.

• Reziliență climatică și modernizare. Schimbul de soiuri de dud și hibrizi de viermi de mătase rezistenți la schimbarile climatice, diagnosticul bolilor asistat de inteligența artificială și mașini automate de filare.

• Valorificarea proteinelor din firul de mătase, fibroina și sericina, în biomateriale medicale, cosmetice și ambalaje biodegradabile.

„Suntem onorați să găzduim un eveniment de asemenea importanță pentru prima dată în România. Reuniunea de la Cluj arată că sericicultura nu este doar o tradiție, ci o industrie a viitorului: sustenabilă, bazată pe știință și deschisă spre biotehnologie. Unindu-ne aici, în România, politicile, resursele industriale și expertiza științifică, facem din mătase un pilon al bioeconomiei sustenabile”, a declarat prof. dr. Daniel S. Dezmirean, delegat național al României la Comisia Sericicolă Internațională și coordonator al CGECAS-PPM.

Evenimentul este organizat la inițiativa International Silk Union (ISU), în parteneriat cu Comisia Sericicolă Internațională (ISC), compania Italtextil Sărata, membră Ongetta Group din Italia și Centrul Global de Excelență și Cercetări Avansate în Sericicultură (CGECAS-PPM) din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Perioada de depunere a cererilor de ajutor de stat în cadrul schemei de sprijin pentru sectorul suin, derulată în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2026 (care a extins categoria beneficiarilor eligibili și pentru persoanele juridice constituite potrivit Legii nr. 31/1990), s-a încheiat la data de 30 octombrie 2026.

Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), la nivel național au fost depuse 245 de cereri, pentru un efectiv de animale solicitat de 1.296.053 capete porc gras și 143.542 capete animale de reproducție.

Cuantumul sprijinului este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași și 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție (scroafe și scrofițe). Plățile se se fac până la data de 31 decembrie 2026. Conform cadrului legislativ în vigoare, nu se pot efectua plăți ulterior acestei date.

Ajutorul se încadrează în limita plafonului maxim de 50.000 euro/beneficiar, calculat la cursul BNR din 1 martie 2026, de 5,0953 lei/euro. Valoarea totală maximă a schemei este de 11.540.120 euro (58.800.373,436 lei), sumă asigurată prin suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2026.

În situaţia în care valoarea totală a cererilor eligibile depășește bugetul alocat, cuantumul per cap animal/loc de cazare se va reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

În perioada următoare, APIA face verificările administrative pentru toate cererile depuse, urmând ca după finalizare să fie emise deciziile de plată sau notificările de respingere.

Toate informațiile referitoare la plăți și lista beneficiarilor cărora li se acordă sprijin peste pragul de 10.000 euro vor fi publicate pe site-ul APIA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Recent, am vizitat ferma de taurine din Zănești a grupului TCE Agricultura, companie românească având activități integrate în județul Neamț. Am stat de vorbă cu Vlad Mocanu, șef de fermă și medic veterinar.

În ferma de la Zănești – Neamț sunt crescute exclusiv taurine din rasa Holstein Friză, aproximativ 1.100 de animale, dintre care 500 sunt vaci la muls. Adăposturile, construite în 2019, respectă toate normele europene, sunt înalte și bine aerisite, iar acest lucru s-a simțit. „Cu aceleaşi animale a crescut în două săptămâni producţia de lapte cu 7 litri pe cap, după ce le-am adus din adăposturile vechi în cele noi. Deci, cu aceleaşi furaje, cu aceeaşi genetică, numai că le-am schimbat adăpostul. Contează enorm să fie la aer. Nu înseamnă că toată lumea trebuie să facă un adăpost nou şi nu ştiu ce investiţie dacă are câteva animale acolo. Important este să mai deschidă un geam, să mai lase uşa deschisă, să lase vara vaca sub o umbră. Vacile nu suferă de frig niciodată”, a specificat medicul veterinar Vlad Mocanu.

Producția de lapte este de aproximativ 37 de litri/cap, iar toate furajele sunt produse în cadrul TCE Agricultura, cu costuri de producție foarte bune, singura problemă fiind cea a prețului de vânzare al laptelui, care a ajuns unul foarte mic. Deși producția laptelui are un cost bun, prețul cu care acesta se vinde este unul foarte scăzut, iar producătorii sunt descurajați din acest punct de vedere. „E păcat, pentru că noi producem un lapte corespunzător ca NTG şi NCS, cu numărul total de germeni şi de celule somatice suntem în grafic, un lapte igienic, dar problema este preţul şi asta ne descurajează, oricât de mult ai ţine şi ţi-ar plăcea munca pe care o faci, te impulsionează foarte mult când vezi şi rezultatele, când vezi că la sfârşitul lunii sau al anului ai un profit, ai produs ceva. E mult mai uşor să lucrezi când eşti impulsionat şi de profit, că, de fapt, pentru asta se munceşte, până la urmă. Este şi pasiune, fără discuţie, dar toată lumea munceşte ca să ducă ceva acasă”, spune Vlad Mocanu, șeful fermei.

După 25 de ani de activitate ca medic veterinar specializat în vaci de lapte, Vlad Mocanu ne-a zis că ferma traversează un an foarte bun, cu producție ridicată și animale sănătoase. Cu toate acestea, prețul scăzut al laptelui la vânzare afectează profitabilitatea. Situația este compensată parțial de faptul că aproximativ jumătate din producție este procesată în fabrica proprie, unde sunt realizate produse lactate de calitate superioară.

Pasiunea pentru creșterea vacilor o are din copilărie, iar acum, adult fiind, a reușit să construiască un loc unde mai mulți oameni se pot bucura de munca sa: „De mic copil am iubit vacile în special, asta mi-a plăcut, eu din clasa a II-a ştiam că o să lucrez, când o să fiu mare, cu vacile. Când eram copil, asta visam, să pot ieşi în balconul casei şi să văd munţii. Dar mi s-a părut tot timpul un simplu vis. Şi uite că am ajuns să-l văd cu ochii mei. Când ies dimineaţa din casă, văd munţii. Şi avem asigurat aici şi un aer curat şi, automat, un furaj de calitate superioară”.

Vlad Mocanu consideră că procesarea laptelui este esențială pentru obținerea unor produse de calitate. El subliniază că produsele realizate fără lapte praf și grăsimi hidrogenate sunt mai scumpe, deoarece necesită o cantitate mai mare de materie primă, însă oferă garanția unor alimente proaspete, naturale și conforme cu informațiile de pe etichetă. Atrage atenția că un cașcaval sau o telemea vândute sub prețul laptelui folosit la fabricarea lor ridică semne de întrebare. „Cumpărătorii ar trebui să discearnă şi să consume produse bune, garantate. Mai degrabă mănânci o bucată de caşcaval care ştii sigur că e din lapte decât să iei mai mult caşcaval care-ţi aduce şi nişte grăsimi care îţi dăunează sănătăţii.”

Holstein, o rasă rentabilă

În timp, ferma de taurine de la Zănești s-a specializat în creșterea vacilor din rasa Holstein, după ce, în urmă cu aproximativ 20 de ani, avea și exemplare din rasele Bălțată Românească și Jersey. Investițiile în adăposturi și în condițiile de întreținere au permis dezvoltarea efectivului, iar animalele oferă producții ridicate de lapte, o stare bună de sănătate și rezultate bune la reproducție. În prezent, ferma are și un surplus de animale și a început să vândă juninci Holstein. „La început nu eram siguri în ce direcţie mergem. Aveam şi Bălţată, şi Jersey, şi Brună, şi Holstein, şi Angus – dar asta era pe partea de carne. Şi a trebuit să ne decidem, pentru că sunt rase cu un comportament diferit şi trebuie să te decizi în ce direcţie vrei s-o iei, dacă vrei să faci ca treaba să fie rentabilă. Şi ne-am decis până la urmă să mergem pe Holstein”, a precizat Vlad Mocanu.

Când vine vorba de îngrijirea acestei rase, vaca Holstein necesită o furajare constantă și o rație omogenă pe tot parcursul exploatării, ajustată doar în funcție de starea fiziologică (de exemplu, la înțărcare sau în pregătirea pentru fătare). Scoaterea la pășunat introduce variații nedorite – animalul consumă iarbă, apoi, revenit în fermă, primește siloz sau alte furaje –, în timp ce modelul optim prevede un furaj unic, bine omogenizat, oferit constant pentru a menține productivitatea.

Referitor la tehnologia din spatele producției de lapte, Vlad Mocanu a detaliat: „Avem o sală DeLaval, paralelă, 20 ori 20, deci mulgem 40 de vaci odată, iar mulsul durează cam trei ore. Sunt două sesiuni de muls, adică oamenii au cele 8 ore cu tot cu spălat sala, igienizat sala şi toate minunile, ei îşi fac cele 8 ore în cele două sesiuni de muls. Spălarea ugerului o asigurăm automatizat, nu atingem mameloanele vacilor, şi de asta avem un lapte igienic, NTG-ul şi NCS-ul, cum am mai spus, sunt foarte scăzute, la un nivel cu care ne mândrim”.

Confort pentru animale, precum și pentru angajați

În ultimii doi-trei ani, presiunea privind găsirea îngrijitorilor pentru animale a început să scadă. În acest moment, ferma are cinci angajați din Sri Lanka, care s-au adaptat treptat, în ciuda barierei lingvistice și a faptului că nu aveau experiență în lucrul cu vacile. Potrivit lui Vlad Mocanu, condițiile de cazare și un salariu decent îi ajută să se integreze, iar după aproximativ patru luni devin suficient de pregătiți pentru a lucra independent.

În continuare, Vlad Mocanu a explicat de ce integrarea activităților agricole, zootehnice și de procesare este esențială pentru reducerea costurilor și menținerea rentabilității fermei: „Dacă nu eşti rentabil, nu ştii să te calculezi, nu găseşti soluţii să produci laptele ieftin, trebuie să tragi de undeva, să tai de undeva. Dacă tai din salarii, nu ai oameni de calitate. Trebuie să angajezi pe cine găseşti ca să facă şi automat nu ai oameni de calitate, o să se regăsească în starea de sănătate a animalelor şi, la fel, nu poţi să faci rabat. Tai din medicamente, din vaccinuri, din mâncare? N-ai de unde să mai tai.

Producând tu furajul, având oameni de calitate, care au grijă ca animalele să aibă un confort maxim ca să maximizezi producţia, starea de sănătate, prevenţia, acolo trebuie să fii foarte atent, adică să produci ieftin. Pentru că în momentul în care vaca are un confort, ea va fi mai puţin bolnavă, deci prevenţia este foarte importantă, să produci furajul ieftin, având partea de vegetal, producem furajul noi, şi-l avem la preţul de producţie, şi asta face foarte mult, şi ajungem să ţinem costul de producţie al laptelui la un nivel decent. Mai mult nu ai unde te duce”.

Pentru ca văcuțele să producă lapte într-un mediu cât mai confortabil, Vlad Mocanu are grijă de animalele sale, ba chiar le pune și muzică. „Avem muzică, dar e dată încet, tocmai ca să nu ne deranjeze. Dar le-am pus cred că de patru ani muzică, aceeaşi muzică care se repetă. La un moment dat, după vreo doi ani, am schimbat muzica. Preferă să se audă o gălăgie în fundal, nu ştiu ele cine cântă, dar când am schimbat melodiile mă uitam pe geam din birou, toate animalele s-au oprit şi s-au uitat spre difuzoare, au simţit că este ceva schimbat. Le place să audă ceva în fundal, pentru că atunci ele pot dormi liniştite, nu le mai deranjează zgomotele de afară”.

Ardei iute pentru reglarea temperaturii corporale

În perioadele cu temperaturi de 35 - 40 de grade Celsius, vacile sunt afectate de stresul termic, chiar dacă adăposturile sunt dotate cu sisteme de răcire, precum instalații de pulverizare și ventilatoare. Pentru a le ajuta să-și regleze temperatura corporală, în ferma de la Zănești – Neamț se folosesc de trei ani și premixuri pe bază de ardei iuți. Medicul veterinar Vlad Mocanu susține că efectele sunt vizibile nu doar în comportamentul animalelor, care respiră mai ușor, ci și în îmbunătățirea ratei de reproducție. „Ajută pe partea de stres termic şi nu ne dă peste cap partea de reproducţie. Bineînţeles, se simte o scădere uşoară, dar nu atât de drastică cum era în anii în care nu foloseam. Împreună cu spray-urile cu apă rece, cu ventilatoarele ne menţine la un nivel mulţumitor.”

Pe partea de reproducție, de aproximativ doi ani, ferma folosește sistemul SenseHub, bazat pe senzori montați la gâtul vacilor, pentru monitorizarea reproducției. Tehnologia nu doar identifică perioada de călduri, ci indică și momentul optim pentru însămânțarea artificială, inclusiv în funcție de utilizarea materialului seminal sexat sau convențional. Sistemul a contribuit semnificativ la îmbunătățirea rezultatelor de reproducție. „Este mult mai simplu pentru noi, este nevoie de mai puţin personal, eşti mult mai exact, nu trebuie să mai rugăm îngrijitorii, să-i batem la cap să ne spună care animale sunt în călduri, să fim noi tot timpul atenţi. Chiar şi vechile sisteme cu pedometre ne arătau că animalele sunt în călduri, dar mult mai superficial, nu cu atât de multe informaţii. În afară de partea de reproducţie, ne arată starea de sănătate a animalului”, arată Vlad Mocanu.

În fermă, rata de înlocuire a efectivului a fost până acum de aproximativ 30%, deoarece animalele tinere au fost păstrate pentru îmbunătățirea genetică a cirezii. În acest an, unitatea a început să vândă juninci, iar rata de înlocuire ar putea scădea la aproximativ 20%. Schimbările nu au fost făcute doar pentru înlocuirea vacilor îmbătrânite, ci și pentru introducerea unei genetici mai valoroase. În prezent, vacile Holstein produc aproximativ 37 de litri de lapte la două mulsuri, iar ferma ia în calcul trecerea la un sistem cu trei mulsuri. „Ideea este că la trei mulsori pe zi o să fie mai mult lapte, dar şi efortul nostru trebuie să fie un pic mai mare. E vorba de personal, de consum şi, în momentul acesta, la preţul la care este laptele, suportă o mică amânare acest pas. Aşteptăm să aibă un pic mai mare valoare pe piaţă laptele, şi atunci o să facem şi noi pasul acesta, să trecem la trei mulsori”, spune Vlad Mocanu.

De 12 ani, ferma folosește un sistem de creștere a vițeilor în cușete individuale, asemănătoare unor cușete de dormit, unde animalele rămân timp de trei săptămâni. În această perioadă, vițeii consumă lapte integral, după care trec la lapte praf. La vârsta de trei săptămâni, sunt mutați în adăposturi tip „iglu”, grupate câte șapte, unde stau până la aproximativ două luni și jumătate. Pe tot parcursul acestei etape, primesc lapte de două ori pe zi, câte aproximativ patru litri. După două luni și jumătate, timp de încă o săptămână, primesc lapte o singură dată pe zi, urmată de înțărcare. Pentru a reduce stresul, vițeii mai rămân două zile în același loc, după care sunt transferați într-un adăpost dedicat vițeilor înțărcați.

Renunțarea la Angus și trecerea pe lapte

Ferma cu Angus a TCE Agricultura a fost pionier în România, ajungând la peste o mie de capete, dar a renunțat când piața a devenit imprevizibilă și s-a focusat pe lapte, considerat atunci mai rentabil. În prezent, o îngrășătorie de carne e mai ușor de pornit decât o fermă de lapte cu genetică consolidată. „Am făcut reproducţie, am lucrat cu Angus, ajunsesem la peste o mie de capete, era foarte rentabil, dar s-a ajuns la un moment dat bătaie de joc. A fost o gaură în preţuri, în tot ce se putea. Vaca de lapte, mergând mai bine în acel moment, s-a decis că nu are rost să ne mai complicăm cu animalele de carne”, povestește Vlad Mocanu.

Ferma de vaci cu lapte de la Zănești este membră a Asociației Holstein Ro, unde se discută constant problemele sectorului și se înaintează propuneri, însă principalul impediment este că „nu prea avem unde să mergem cu propunerile astea”, așteptând o stabilizare a politicii pentru a avea interlocutori reali la nivel decizional. Crescătorii nu cer „pomană”, ci sprijin coerent, avertizând că o fermă de vaci de lapte care intră în faliment nu se mai redeschide: trimiterea animalelor la abator sau vânzarea lor reprezintă un „șoc foarte mare” și un „coșmar” pentru proprietar, care nu va mai reconstrui niciodată o astfel de fermă, ci va orienta capitalul spre alte afaceri. Mesajul către politicieni este clar: dacă vor să fie „politicieni cu adevărat”, trebuie să înțeleagă că o fermă închisă rămâne închisă pe termen lung și să acționeze pentru a ajuta sectorul să treacă de criză, într-un context în care problemele laptelui se manifestă în toată Europa.

O altă provocare este dată de procesatori, care, după spusele lui Vlad Mocanu, profită de lipsa de unitate a fermierilor „și își permit să intre ca uliul printre păsări”: izolează producătorii și negociază individual, ceea ce le permite să impună prețuri și condiții.

„În momente ca astea, şi cooperativele pot întâmpina probleme. Nu au specialişti care să îndrume proprietarii de animale, legat de calitatea laptelui. În momente ca astea, marii procesatori pot renunţa cu uşurinţă la micii fermieri, la micile asociaţii, pentru că au de unde şi pot pune foarte uşor condiţia calităţii. Dacă nu vii cu nişte parametri corespunzători ai laptelui, în general e vorba de celule somatice şi numărul total de germeni, automat te părăseşte sub acest pretext. Chiar dacă ai nişte asociaţii, nişte cooperative, fermierii respectivi trebuie să mulgă la nişte aparate, trebuie să respecte nişte condiţii de igienă, nu este suficient să am 4-5 vaci şi să fac parte din cooperativă, vin cu găleata de lapte şi o răstorn într-un butoi. Trebuie să respecţi nişte reguli de igienă, că eşti imediat expulzat”, conchide șeful fermei de taurine de la Zănești – Neamț, Vlad Mocanu.

Articol de: ALEXANDRA GOGU

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că sesiunile de primire a cererilor de finanțare pentru intervențiile DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” și DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” rămân deschise până pe data de 16 noiembrie 2026, inclusiv.

Prelungirea depunerii cererilor de finanțare de la 31 octombrie (conform termenului comunicat inițial) la 16 noiembrie 2026 se aplică exclusiv componentelor pentru care mai sunt fonduri disponibile. Prin urmare, precizează AFIR, nu se prelungește depunerea și pentru componenta Achiziții simple pentru care fondurile disponibile s-au epuizat în data de 6 octombrie.

Fermierii au la dispoziție fonduri nerambursabile în valoare totală de 93,3 de milioane de euro pentru dezvoltarea exploatațiilor de mici dimensiuni prin intermediul intervenției DR-14. Pentru această intervenție AFIR a primit online, de la deschiderea sesiunii în data de 1 septembrie 2026 și până în acest moment, 1.629 de solicitări de finanțare în valoare de 76.688.180 euro.

Pentru investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice, prin DR-18 se pot depune online la AFIR cereri de finanțare în limita fondurilor disponibile, care în acest moment sunt de aproximativ 5 milioane de euro. Cererile de finanțare depuse până acum totalizează 2.539.377 euro.

Reamintim că, fermierii pot beneficia prin DR-14 de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile, pentru toate cele trei componente pentru care se mai pot depune proiecte: Componenta Sectorul zootehnic; Componenta Legumicultură; Componenta Alte sectoare (pentru toate proiectele care nu îndeplinesc condițiile încadrării în celelalte componente).

Finanțarea prin DR-18 este de maximum 100.000 de euro/proiect, sprijinul nerambursabil acordat fiind de până la 85% raportat la costurile eligibile și în funcție de dimensiunea economică a exploatației.

Pragul de calitate lunar pe care trebuie să îl atingă proiectele în perioada 1 - 16 noiembrie 2026 este de 40 de puncte atât pentru intervenția DR-14 toate cele trei componente cu fonduri disponibile (sector zootehnic, legumicultură, alte sectoare), cât și pentru DR-18.

Intervențiile DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” și DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” sunt finanțate prin Planul Strategic PAC 2023 - 2027 din Fondul European.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români organizează joi, 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035. Comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen, directorul general DG AGRI Elisabeth Werner, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu, Banca Mondială, BERD, ministrul agriculturii Florin Barbu și ministrul finanțelor Alexandru Nazare dezbat, alături de fermieri, viitorul agriculturii românești în patru sesiuni: reforma PAC, securitatea alimentară pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor și tehnologia împreună cu înnoirea generațională.

Conferința are loc într-un moment în care se decide bugetul european pentru 2028-2034. Propunerea Comisiei Europene privind noul Cadru Financiar Multianual și reforma PAC post-2027 modifică structura plăților directe și a dezvoltării rurale.

Potrivit analizei Clubului Fermierilor Români, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 la 16,57 miliarde de euro. Tema de fond a zilei este simplă: ce poziție are România în aceste negocieri și cine o susține.

„Bugetul agricol pentru 2028-2034 nu se decide în 2028, se decide acum. Nu ne permitem să repetăm lecția PNRR, unde agricultura a rămas fără finanțare. Pe 5 noiembrie aducem la aceeași masă Comisia Europeană, Guvernul, băncile și fermierii, ca România să intre în negocieri cu o poziție unitară și cu soluții testate deja în ferme”, declară Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Cifrele care stau la baza dezbaterii

• ~11,4 miliarde de euro - deficitul de finanțare a agriculturii românești, cel mai mare din Uniunea Europeană (2022). La nivelul UE, deficitul este estimat la ~62 de miliarde de euro.

• 0,03% - ponderea fermelor românești digitalizate.

• -37% - scăderea numărului de ferme din UE între 2005 și 2020: 5,3 milioane de ferme mai puține. În același interval, vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, la 56 de ani.

• 40% - nivelul veniturilor fermierilor europeni raportat la salariul mediu, după o scădere de 12% a venitului mediu la hectar în ultimii 20 de ani și o creștere de 30% a datoriilor.

• +~300% vs. +15% - creșterea costurilor fermelor (salarii, inputuri, motorină) din 2007 până azi, față de creșterea prețului cerealelor în aceeași perioadă. România exportă încă două treimi din cereale neprocesate.

„Agricultura nu mai poate fi tratată ca un simplu sector economic, ci ca un sector strategic pentru siguranța și securitatea națională și europeană. România poate deveni pilonul agroalimentar al Flancului Estic, dar asta cere finanțare adaptată, gestionarea apei și a riscurilor, procesare și oameni pregătiți să folosească tehnologia”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Patru sesiuni, o singură întrebare: ce agricultură vrea România în 2035?

Conferința este deschisă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, și Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, alături de Radu Burnete, consilier prezidențial, care va transmite un mesaj din partea președintelui României. Sesiunile sunt moderate de Florian Ciolacu și Andreea Stroe.

10:30-12:00  |  Dialog interactiv România-UE privind viitorul agriculturii

Cadrul european al agriculturii viitorului: reforma PAC 2028-2034, noul buget multianual, convergența plăților directe, extinderea UE spre Republica Moldova și Ucraina, acordurile comerciale cu state terțe, irigațiile și simplificarea birocrației. Participă Christophe Hansen (comisar european pentru Agricultură și Alimentație, mesaj video), Elisabeth Werner (director general DG AGRI, Comisia Europeană), Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European, mesaj video), Maria Grapini (europarlamentar, vicepreședinte Comisia IMCO), Jurgen Tack (secretar general Organizația Europeană a Proprietarilor de Terenuri - ELO), ministrul Agriculturii Florin Barbu, senatorul Tánczos Barna, fost viceprim-ministru, și Holger Kray (Banca Mondială, online). Prof. univ. dr. Gavril Ștefan (prorector USV Iași) prezintă un model economico-financiar al agriculturii pentru reziliență și competitivitate.

12:15–13:00  |  Sesiune specială: agricultura românească și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO

Securitatea alimentară devine componentă a securității naționale și europene. Pe agendă: rolul României și al porturilor de la Marea Neagră în aprovizionarea regiunii, costul energiei și al îngrășămintelor (inclusiv efectul CBAM), controlul sanitar-veterinar la frontiera externă a UE (pesta porcină africană, gripa aviară), investițiile în procesare și depozitare și gestionarea riscurilor prin asigurări și fonduri mutuale. Intervin Mark Titterington (co-fondator, Forum for the Future of Agriculture, Bruxelles), ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, și Georgiana Rusu (director general, Broker de Asigurare Clubul Fermierilor Români).

14:00–15:30  |  Viziune & acțiune: finanțare și competitivitate

Accesul fermierilor la credit, costul capitalului, instrumentele de garantare, un cadru fiscal stabil și investițiile în procesare. Invitat special: Jabbar Kanani (președinte Agricover, coordonatorul Grupului de Lucru pentru instrumente financiare în agricultură). În panel: ministrul finanțelor Alexandru Nazare, Victoria Zinchuk (director BERD România), Teodora Petre (director executiv Banca de Investiții și Dezvoltare), Bogdan Cernescu (director executiv Corporate Banking BCR), Liviu Dobre (director general, Agricover Holding) și Matei Titianu (președinte LAPAR, absolvent al programului Tineri Lideri pentru Agricultură). Momente speciale: Andrei Vasile (CEO Agricover Payments) și Adrian Ciurtin (CEO WIREN), care lansează Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă.

15:30–16:30  |  Transformarea agriculturii: tehnologii avansate, digitalizare și înnoire generațională

Agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și noile tehnici genomice, digitalizarea APIA și AFIR pentru mai puțină birocrație, succesiunea în ferme și accesul tinerilor la teren, capital și piață. Invitat special: Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, online), despre tinerii în agricultura europeană. În panel: Marcelo Castellanos (Country Manager România Banca Mondială), senatorul Sebastian Cernic (președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene), Jennifer Gilberg (CEO Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova), Valerian Iștoc (președinte Summit Agro România) și Sandor Darabont (fermier, membru fondator CFRO). Moment special: Ciprian Dron (CEO UNITY Group) lansează Proiectul ROVIO.

Concluziile și recomandările strategice ale conferinței (16:30) sunt prezentate de Achim Irimescu, reprezentantul Clubului la Bruxelles, și de fermierii Dan Hurduc (membru fondator CFRO) și Radu Mărtinescu.

Pe toată durata zilei, expoziția „Inovație Tehnologică și Gastronomică” prezintă soluții de AI, automatizare și robotică pentru ferme.

De la Craiova și Oradea la București

Conferința Națională încheie seria de consultări regionale AGRI4FUTURE, desfășurate în această toamnă, printre altele la Craiova (Oltenia, 8 octombrie) și Oradea (Nord-Vest, 15 octombrie). În regiuni, fermierii au lucrat pe patru axe: politici agricole, finanțare, tehnologii și lanțul valoric agroalimentar, la care s-au adăugat formarea forței de muncă, energia și reducerea birocrației. Din aceste discuții, Clubul aduce la București propuneri concrete:

• Lecții învățate din PNS 2023-2027: propuneri de ajustare a condiționalităților GAEC 6, 7 și 8, menținerea sprijinului cuplat pentru culturile deficitare, criterii mai corecte pentru investițiile în irigații și pentru tinerii fermieri.

• Un nou cadru național de finanțare multianuală a agriculturii: buget PAC distinct, pe doi piloni, instrumente de garantare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, fonduri de investiții sectoriale și un program național de gestiune a riscurilor climatice.

• Digitalizarea fermelor: Clubul susține Programul Național de Digitalizare a Agriculturii, inclusiv un program postuniversitar de Management al Digitalizării Fermelor (6 luni, 120 de ore, 65% activități practice).

• Energie pentru ferme: ghiduri pentru auditul energetic al fermelor și pentru comunități de energie și autoconsum colectiv în agricultură.

• Produsul românesc: un mecanism independent de certificare a autenticității și trasabilității produselor românești, branduri regionale și o rețea națională de hub-uri agroalimentare.

Agenda completă a evenimentului: https://agri4future2035.ro

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

După doi ani de eșec în gestionarea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, după ce a slăbit și a compromis sistemul sanitar-veterinar, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) demarează acum pompieristic o campanie de vaccinare fără transparență și fără o strategie clară pentru reluarea exporturilor.

Încă din 2024, de la apariția primelor focare de pestă a micilor rumegătoare, conducerea ANSVSA a gestionat catastrofal o criză care a produs pierderi uriașe sectorului ovin din România. Din incapacitate și din interese nelegitime.

Dintr-unul dintre marii exportatori mondiali de ovine vii, România a ajuns să se confrunte cu blocarea unor piețe tradiționale, restricții comerciale severe și o incertitudine care amenință existența a mii de crescători. Oierii au pierdut posibilitatea de a-și valorifica mieii și oile, principala lor sursă de venit, fără să primească răspunsuri convingătoare despre momentul și condițiile reluării exporturilor.

În tot acest timp, au apărut suspiciuni grave privind modul în care au fost monitorizate de către ANSVSA restricțiile, circulația animalelor și cât de corect au fost acordate despăgubirile.

În timp ce crescătorilor li se interzicea să își miște și să își vândă legal animalele, există semnalări că anumite rețele comerciale ar fi continuat să cumpere la prețuri de mizerie, să transporte și să valorifice ovine fără respectarea regulilor sanitare veterinare. Unele dintre scandaluri sunt deja documentate.

În iulie 2026, în județul Cluj au fost descoperite 75 de oi care figurau oficial ca ucise într-un focar din Tulcea și pentru care fuseseră acordate despăgubiri! Tot la Tulcea, fostul director al DSVSA, a fost condamnat definitiv pentru luare de mită, într-un dosar legat de plata despăgubirilor pentru aproximativ 49.000 de ovine eliminate în focarele din 2024.

Ca să acopere aceste lucruri ANSVSA a interzis în 2025 inventarierea anuală a animalelor. Aceste cazuri ridică întrebări serioase despre controlul mișcărilor de animale, corectitudinea bazei naționale de date și modul în care au fost administrate despăgubirile.

În paralel, aceeași conducere a ANSVSA a slăbit tocmai rețeaua sanitar-veterinară care ar fi trebuit să asigure prevenirea și combaterea bolilor în teritoriu. Deși a primit un buget mai mare decât în anul precedent, în 2025, ANSVSA a redus la jumătate finanțarea contractelor cu medicii veterinari de liberă practică. Asta a dus la instabilitatea sistemului și a afectat capacitatea de intervenție în teritoriu. Există județe unde mai mult de jumătate din comune au rămas fără acoperire medicală veterinară.

Acum, cu cine intenționează ANSVSA să facă vaccinarea?!

Aceasta este situația în care România începe, la sfârșitul lunii octombrie 2026, o campanie de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Avem un sistem sanitar-veterinar slăbit, o bază de date cu probleme grave de credibilitate, medici veterinari și crescători care și-au pierdut încrederea în autoritatea veterinară. Iar peste toate acestea vine o campanie demarată pompieristic, cu reguli insuficient explicate și fără o strategie completă, făcută publică, privind eradicarea bolilor și reluarea exporturilor.

Atenție, mai grav, există întrebări serioase privind chiar alegerea vaccinurilor!

Vaccinul împotriva pestei micilor rumegătoare nu permite diferențierea serologică uzuală între anticorpii produși în urma vaccinării și cei apăruți după infecția naturală. Asta complică supravegherea epidemiologică și poate ridica dificultăți importante atunci când România va trebui să demonstreze absența circulației virusului pentru reluarea exporturilor.

În plus, cele câteva sute de mii de doze primite pentru PMR nu reprezintă decât o mică parte a necesarului potențial, iar programul anunțat vizează doar județele Tulcea și Constanța. Cum a fost fundamentată această strategie și ce se întâmplă cu restul efectivelor?

În cazul vaccinului Jovivac, destinat combaterii variolei, prospectul transmis medicilor veterinari indică oaia ca specie țintă, deși campania este prezentată ca vizând atât ovinele, cât și caprinele. Există deja semnalări privind vaccinarea caprelor. Cine a autorizat această utilizare și cine răspunde pentru ea?

Nici măcar medicii veterinari care trebuie să execute campania nu au primit, în mod transparent, toate clarificările privind cadrul juridic, responsabilitățile, tarifele și decontarea serviciilor. Colegiul Medicilor Veterinari din România a fost nevoit să solicite intervenția prim-ministrului pentru publicarea programului oficial de vaccinare.

Este inadmisibil ca o campanie cu asemenea implicații epidemiologice și economice să înceapă în aceste condiții!

După doi ani de restricții și pierderi, România avea nevoie de o strategie profesionistă, fundamentată științific, cu o rețea veterinară funcțională, o bază de date credibilă, un program riguros de supraveghere postvaccinală și un calendar realist pentru reluarea exporturilor.

Solicităm Guvernului României un audit privind gestionarea focarelor din 2024 până în prezent, verificarea sistemului de trasabilitate și a despăgubirilor, publicarea imediată a programului oficial de vaccinare și prezentarea unei strategii concrete de eradicare și reluare a exporturilor.

Vaccinarea trebuie să se desfășoare legal, transparent și cu responsabilități clar definite. Medicii veterinari au dreptul să știe în ce condiții lucrează.

Oierii nu au nevoie de promisiuni, de improvizații și de comunicate triumfaliste. Au nevoie de animale sănătoase, de piețe deschise și de un sistem sanitar-veterinar în care să poată avea încredere.

Iar pentru tot ce s-a întâmplat în acești doi ani trebuie să existe răspunsuri și responsabilități asumate.

Autor: prof. dr. ADRIAN OROS, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La începutul lunii octombrie, Agricover a lansat Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată fermierilor, o aplicație mobilă care integrează contul de plăți, transferurile, cardul Visa Platinum Business, alături de accesul direct la finanțările Agricover Credit IFN și la informații relevante din piața agricolă. Construită în jurul nevoilor specifice agriculturii, noua platformă digitală va adăuga progresiv noi servicii pentru administrarea și dezvoltarea fermelor din România.

În interviul acordat publicației Revista Fermierului, Andrei Vasile, CEO Agricover Payments, ne-a vorbit în detaliu despre platforma financiară Agricover Pay, precum și despre propriul parcurs profesional și legătura cu agricultura. În rândurile de mai jos, vă invităm să citiți interviul.

Agricover Pay este o platformă financiară dedicată fermierilor, prima de la noi din țară și chiar prima din Europa. O investiție consistentă pentru grupul Agricover, prin urmare se lucrează de ceva timp la acest proiect. Cum a apărut ideea și care au fost pașii până la lansare?

Andrei Vasile: Agricover Pay este unul dintre cele mai importante proiecte pe care Grupul le-a construit în ultimii ani. Nu vorbim despre o aplicație adăugată peste business-urile existente, ci despre o nouă infrastructură financiară pentru fermieri, construită de la zero. Am pornit de la o întrebare foarte concretă: cum putem aduce mai aproape, în aceeași arhitectură, plățile, accesul la finanțare și informațiile de care fermierul are nevoie atunci când ia o decizie? Pentru mine, miza este simplă: fermierul să petreacă mai puțin timp cu operațiunile financiare și mai mult timp cu afacerea lui.

De aici a început proiectul. Am construit Agricover Payments ca instituție de plată, am parcurs procesul de autorizare la Banca Națională, am devenit membru principal Visa, am construit infrastructura împreună cu Libra Internet Bank și am dezvoltat integrarea cu Agricover Credit IFN și, progresiv, cu celelalte companii din Grup.

În paralel, am construit tehnologia și produsul în jurul fluxurilor reale ale fermei. De reținut că nu am pornit de la un model financiar generalist pe care să încercăm ulterior să îl adaptăm agriculturii.

Investiția depășește 12 milioane de lei, dar dimensiunea proiectului nu este doar financiară. Este important pentru noi pentru că extinde modelul de specializare al Agricover într-o zonă nouă: serviciile financiare digitale.

După mai bine de 25 de ani în care Grupul a construit produse și servicii pornind din cunoașterea agriculturii, Agricover Pay transformă această experiență într-o platformă care poate conecta informația, resursele și plata într-un mod mult mai apropiat de felul în care funcționează efectiv o fermă.

Ambiția noastră este să construim aici un model care, în timp, să poată fi dus și pe alte piețe agricole din Europa.

Ce aduce Agricover Pay în piața agricolă românească?

Andrei Vasile: Aduce o arhitectură financiară construită special pentru agricultură. Până acum, fermierul folosea separat instrumentele de plată, finanțarea și informațiile de care avea nevoie pentru a lua o decizie. Agricover Pay începe să le conecteze într-o singură platformă.

Pentru noi, acesta este elementul de inovație: aplicăm specializarea pe care Agricover a construit-o în agricultură și în zona serviciilor financiare digitale. Platforma combină infrastructura financiară reglementată, tehnologia și cunoașterea sectorului, cu obiectivul foarte concret de a reduce timpul dintre informație, decizie și acțiune. Ambiția noastră este să construim aici un model care, în timp, să poată fi dus și pe alte piețe agricole din Europa.

Nu vrem să adăugăm încă o aplicație în telefonul fermierului, ci să îi simplificăm lucrurile pe care astăzi le face în mai multe locuri.

Practic, ce înseamnă pentru fermieri Agricover Pay?

Andrei Vasile: Agricover Pay este o platformă din care fermierul își poate gestiona plățile și poate utiliza cardul Visa Business Platinum pentru cheltuielile curente ale fermei. Integrarea cu Agricover Credit IFN permite vizualizarea creditelor active și solicitarea de trageri din liniile de capital de lucru deja aprobate. De asemenea, pot fi inițiate digital solicitări de finanțare către Agricover Credit IFN.

Din perspectiva utilizatorului, platforma oferă posibilitatea de a vedea mai clar ce resurse are disponibile și să facă plata din același mediu digital. Funcționalitățile și informațiile disponibile vor fi extinse progresiv. Nu vrem să adăugăm încă o aplicație în telefonul fermierului, ci să îi simplificăm lucrurile pe care astăzi le face în mai multe locuri.

Fermierul nu vede doar informația, ci o poate pune în legătură cu resursele financiare disponibile și cu posibilitatea de a face plata. Aici vedem valoarea integrării.

Care sunt avantajele pentru producătorul agricol?

Andrei Vasile: Primul avantaj este timpul. În agricultură există multe decizii care trebuie luate într-o fereastră scurtă: o achiziție de inputuri, o plată, folosirea unei finanțări deja aprobate. Prin conectarea finanțării cu plata, reducem numărul de pași dintre decizie și execuție. Într-un business în care sezonul și momentul potrivit contează enorm, timpul economisit are o valoare foarte concretă.

Al doilea avantaj este vizibilitatea. Fermierul poate vedea resursele financiare disponibile și poate gestiona operațiunile direct din aplicație. Pe măsură ce platforma se dezvoltă, această imagine va include și mai multe informații relevante pentru deciziile din fermă cum sunt, spre exemplu, informațiile privind evoluția prețurilor la grâu, motorină și îngrășăminte.

Prin urmare, platforma furnizează și informații de piață, prețuri, tendințe?

Andrei Vasile: Da, aceasta este una dintre direcțiile de dezvoltare ale platformei. Vom integra informații privind prețurile și evoluțiile pentru grâu, motorină și îngrășăminte, tocmai pentru că acestea intră frecvent în deciziile de vânzare sau de achiziție ale fermierului.

Important este contextul în care apar aceste date. Fermierul nu vede doar informația, ci o poate pune în legătură cu resursele financiare disponibile și cu posibilitatea de a face plata. Aici vedem valoarea integrării.

Cum funcționează?

Andrei Vasile: Agricover Pay combină mai multe componente într-o singură platformă. Fermierul are un cont de plăți, poate face transferuri și poate utiliza cardul Visa Business Platinum. Pentru clienții eligibili Agricover Credit IFN, finanțarea este conectată direct la platformă: pot vedea creditele active și pot solicita trageri din liniile de capital de lucru deja aprobate.

Infrastructura de plată este construită împreună cu Visa și Libra Internet Bank, iar serviciile de plată sunt furnizate de Agricover Payments, instituție de plată autorizată și supravegheată de Banca Națională a României.

Obiectivul nostru este ca, într-o etapă ulterioară, Agricover Pay să fie accesibilă și fermierilor care nu au în prezent o relație comercială cu Grupul Agricover.

Cărui tip de fermier se adresează? Este pentru toate sectoarele agriculturii?

Andrei Vasile: Agricover Pay este pentru toți fermierii, indiferent de dimensiunea sau tipul fermei. Nevoia de a gestiona mai simplu plățile, finanțarea și informațiile relevante există atât într-o fermă mică, cât și într-una foarte mare, precum și într-o fermă vegetală ori zootehnică.

Modul în care va fi posibilă înrolarea în platformă este însă etapizat. În prima fază ne concentrăm pe baza actuală de clienți Agricover. Așteptăm cu interes sugestiile utilizatorilor care ne vor ajuta să optimizăm produsul, astfel încât să acopere pe deplin cerințele specifice de gestionare financiară a fermei. Ulterior, planul este să extindem atât accesul, cât și funcționalitățile platformei și către o bază mai largă de fermieri. Preferăm să lansăm etapizat, să ascultăm feedbackul fermierilor și să dezvoltăm mai departe ceea ce folosesc cu adevărat.

Pot folosi această platformă financiară și fermierii care nu sunt clienți Agricover?

Andrei Vasile: Cum am menționat mai devreme, în această etapă, lansarea și activarea sunt concentrate pe fermierii din baza de clienți Agricover. Platforma este însă construită ca infrastructură care poate fi dezvoltată în timp. Obiectivul nostru este ca, într-o etapă ulterioară, Agricover Pay să fie accesibilă și fermierilor care nu au în prezent o relație comercială cu Grupul Agricover.

Pentru noi, succesul nu înseamnă doar câți utilizatori intră în platformă, dar și cât de utilă devine în activitatea curentă a fermei și cât de natural intră în modul în care fermierii își gestionează plățile, finanțarea și informațiile. Nu urmărim descărcări de aplicație, ci un instrument pe care fermierul ajunge să se bazeze în fiecare zi.

Câți fermieri credeți că vor accesa platforma? Și o vor face pentru toate funcționalitățile ei sau doar pentru anumite lucruri?

Andrei Vasile: În prima etapă, obiectivul nostru este să activăm baza actuală de clienți Agricover, care depășește 11.000 de fermieri, și să construim o utilizare reală.

Nu ne așteptăm ca fiecare fermier să folosească toate funcționalitățile în același fel. Pentru unii, punctul de intrare va fi plata și cardul, pentru alții accesul la o finanțare deja aprobată, iar pentru alții informațiile sau, pe măsură ce integrările avansează, relația comercială cu celelalte companii din Grup.

Următorii pași sunt tocmai în această direcție: extinderea funcționalităților și a integrărilor, apoi deschiderea platformei către o bază mai largă de fermieri. În planul de dezvoltare este prevăzută, într-o etapă ulterioară, deschiderea Agricover Pay pentru orice fermier persoană juridică din România, precum și extinderea accesului la produse și informații prin fluxuri digitale.

Pentru noi, succesul nu înseamnă doar câți utilizatori intră în platformă, dar și cât de utilă devine în activitatea curentă a fermei și cât de natural intră în modul în care fermierii își gestionează plățile, finanțarea și informațiile. Nu urmărim descărcări de aplicație, ci un instrument pe care fermierul ajunge să se bazeze în fiecare zi.

Vorbim despre un produs agri-first: arhitectura lui pornește din specificul agriculturii, nu din adaptarea ulterioară a unui produs financiar generalist.

Este un avantaj că Agricover e pe piață de 26 de ani, are în portofoliu mii de fermieri, o companie care cunoaște realitățile din teren...

Andrei Vasile: Cred că acesta este avantajul nostru cel mai important. Nu am început cu tehnologia și apoi am căutat o utilizare pentru ea, cum se întâmplă destul de des în lumea tech. Am pornit de la felul în care funcționează o fermă, de la momentele în care apar nevoile de finanțare și de la importanța timpului într-o decizie. Relația construită în peste 25 de ani cu fermierii ne ajută să vedem mai bine aceste fluxuri și să construim tehnologia în jurul lor. Tocmai de aceea vorbim despre un produs agri-first: arhitectura lui pornește din specificul agriculturii, nu din adaptarea ulterioară a unui produs financiar generalist.

În final, vrem să vă cunoască și fermierii, de când sunteți în agribusiness? Legătura cu agricultura cum a apărut?

Andrei Vasile: Parcursul meu profesional este construit în jurul serviciilor financiare, al plăților și al dezvoltării de produse digitale. Am lucrat în banking, în special în zona de carduri și produse financiare, apoi în strategie și business development. În paralel, am avut și un parcurs antreprenorial, am co-fondat o platformă fintech de plată a avansurilor salariale.

Legătura mea directă cu agricultura a început odată cu Agricover Payments. În 2024 m-am alăturat echipei și a fost o schimbare importantă de perspectivă, pentru că agricultura are propriile ritmuri, propriile riscuri și un mod foarte specific de a folosi capitalul. Am venit cu experiența de payments, fintech și construcție de produse, iar Agricover a adus peste 25 de ani de cunoaștere a fermierilor și a sectorului. Din întâlnirea acestor două tipuri de experiență s-a construit Agricover Pay.

În ultimii doi ani, am construit Agricover Payments începând de la autorizare și model operațional până la produs, tehnologie și go-to-market. Pentru mine, acesta este și lucrul cel mai interesant în acest proiect: nu am adaptat pur și simplu un produs financiar existent pentru agricultură, ci am pornit de la nevoile și fluxurile reale ale fermierului. Cred că rezultatul cel mai important nu este că am lansat o tehnologie, ci că am pus bazele unui business financiar nou, cu o direcție clară de dezvoltare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români, în colaborare cu Fundația LEADERS, a lansat pe 26 octombrie 2026, Seria a VIII-a a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură (TLA), la Centrul de Inovare și Formare a Tinerilor și Antreprenorilor în Agricultură din Voluntari – Ilfov. Programul este susținut integral de Agricover, prin burse care fac participarea complet gratuită pentru cei 94 de tineri acceptați în noua serie.

Seria a VIII-a a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură reunește 94 de tineri fermieri și antreprenori din toate subsectoarele agricole - cultură mare, legumicultură, viticultură, procesare și altele. Peste 65% dintre participanți activează în cultura mare, reflectând structura agriculturii românești, în timp ce diversitatea celorlalte profiluri aduce în aceeași comunitate perspective complementare din întregul lanț agroalimentar.

Programul TLA formează noua generație de lideri din agricultură, oferind participanților instrumente de management, leadership și antreprenoriat, precum și acces la o comunitate de absolvenți și profesioniști ai sectorului. Datorită sprijinului Agricover, toți cursanții beneficiază de burse care acoperă integral costurile de participare.

Agricultura are nevoie de tineri

Programul răspunde uneia dintre cele mai mari vulnerabilități ale agriculturii românești. Potrivit Eurostat, 41,7% dintre fermierii din România aveau, în 2023, 65 de ani sau peste, iar la nivelul Uniunii Europene doar 10,7% dintre managerii de ferme aveau sub 40 de ani.

Pregătirea profesională rămâne o problemă majoră: doar 1% dintre managerii de ferme din România au o pregătire agricolă completă, cel mai scăzut nivel din UE, majoritatea bazându-se exclusiv pe experiența practică. În paralel, forța de muncă din agricultura românească s-a redus cu 17,6% între 2010 și 2023, deși sectorul concentrează în continuare aproximativ unul din cinci locuri de muncă din țară (20,7%).

Fără o nouă generație de fermieri și manageri pregătiți să preia exploatațiile și să le modernizeze, competitivitatea și securitatea alimentară a României sunt puse în pericol.

Înnoirea generațională, tema centrală a lansării

Deschiderea evenimentului a fost dedicată temei „Înnoirea generațională în procesul de transformare a agriculturii europene: provocări și oportunități pentru consolidarea rolului strategic al României în asigurarea securității alimentare a Uniunii Europene”.

La lansare au participat Florian Ciolacu - director executiv al Clubului Fermierilor Români și Sebastian Cernic - președintele Comisiei pentru Agricultură din Senatul României. Mesaje de susținere pentru noua generație de participanți au transmis Tánczos Barna - senator, fost viceprim-ministru al Guvernului României și Sorin Moise - senator, membru al Comisiei pentru Agricultură din Senatul României.

„Înnoirea generațională nu este doar o provocare demografică, ci o condiție pentru competitivitatea agriculturii românești în următorul deceniu. Prin Programul Tineri Lideri pentru Agricultură investim în oamenii care vor prelua și vor dezvolta fermele României. Le mulțumim partenerilor de la Fundația LEADERS și Agricover, care fac posibil ca acest program să fie accesibil gratuit pentru fiecare tânăr selectat”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

TLA are un nou manager

Seria a VIII-a marchează și preluarea coordonării programului de către Ioana Jenssen, noul manager al Programului Tineri Lideri pentru Agricultură, care va asigura legătura dintre participanți, traineri, absolvenții seriilor anterioare și partenerii programului.

„Cei 94 de participanți aduc în program o diversitate remarcabilă de experiențe și ambiții. Obiectivul nostru este ca, la finalul programului, în martie 2027, ei să fie echipați cu acele competențe de care are nevoie fermierul român și dezvoltarea unui sector agricol competitiv, la nivel național. Toate acestea, făcând parte dintr-o comunitate relevantă a tinerilor fermieri, pe care se pot baza pe tot parcursul carierei”, a precizat Ioana Jenssen, manager Program TLA.

Prima zi a programului a continuat cu o sesiune interactivă cu participanții Seriei a VIII-a, intervenții ale absolvenților din seriile anterioare și o sesiune de networking structurat între membrii noii generații TLA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Președinția Consiliului Uniunii Europene, la solicitarea României, a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după anul 2027 în textul de compromis al regulamentului privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

Rezultatul a fost obținut în cadrul negocierilor de la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), din 26-27 octombrie 2026, de la Luxemburg, la care participă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Florin Barbu.

Menținerea ANT reprezintă o prioritate a României în aceste negocieri. Ministrul român a solicitat explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, subliniind că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către țara noastră a poziției Consiliului asupra propunerii.

„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat Florin Barbu.

În intervenția sa, ministrul a susținut o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028-2034 și continuarea eforturilor de reducere a diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre.

Totodată, România a solicitat ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale. Alte priorități prezentate au vizat finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora, precum și simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 22 octombrie 2026, a avut loc Adunarea Generală a membrilor Uniunii de Ramură Naționale a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP.

Crescătorii de taurine reuniți în cooperative au ales un nou Consiliu de Conducere al organizației.

Componența Consiliului de Conducere UNCST-BOVICOOP:

• Fănică Lefter - președinte

• Leon Anton Cloșcă - membru

• Cristian Țăran - membru

• Robert Andraș - membru

• Neculai Avorniciții - membru

• Karoly Bartha - membru

• Adriana Marcela Baciu - membru

• Adriana Székely - membru

• Mihai Horvat - membru

• Ionuț Antoniu Pop - membru

• Georgiana Iulia Matiș - membru

Iasmina Blidar este director executiv al UNCST-BOVICOOP. „Le dorim noilor membri ai Consiliului de Conducere mult succes și putere de muncă pentru a reprezenta cu responsabilitate interesele cooperativelor și ale fermierilor”, a spus Iasmina Blidar.

Membrii cooperatori ai organizației prezenți la Adunarea Generală i-au mulțumit lui Daniel Frei, președintele onorific al UNCST-BOVICOOP, pentru implicarea, sprijinul și contribuția sa la dezvoltarea mișcării cooperatiste din sectorul taurin.

„Fie ca acest mandat să aducă proiecte valoroase, o colaborare mai puternică între cele 29 de cooperative și noi oportunități de dezvoltare pentru sectorul bovin din România. Credem în puterea asocierii, în colaborarea dintre fermieri și în construirea unui sector taurin mai puternic prin cooperare”, a transmis Fănică Lefter, președintele UNCST-BOVICOOP.

Pentru sectorul taurin din țara noastră, UNCST-BOVICOOP înseamnă continuitate și implicare în sprijinul crescătorilor de taurine reuniți în cooperative.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!