Afişez elemetele după tag: ferma

În 2026, floarea-soarelui și-a consolidat importanța în structura culturilor din România, într-un context în care fermierii urmăresc tot mai atent nu doar producția maximă, dar mai ales profitabilitatea fiecărui hectar și eficiența inputurilor utilizate.

Din această perspectivă, floarea-soarelui are un avantaj important. Este o cultură capabilă să valorifice foarte bine resursele existente în sol și comparativ cu culturile cu cerințe ridicate de azot, permite construirea unei tehnologii cu un necesar mai redus de fertilizare, aspect cu atât mai important într-un an în care costul îngrășămintelor influențează puternic marja fermei.

Dar costurile mai mici nu sunt suficiente. Profitabilitatea apare atunci când eficiența tehnologiei este susținută de genetică performantă, stabilitate a producției și protecție împotriva principalelor riscuri agronomice.

P64LE218: Adevărata valoare a geneticii constă în capacitatea de a repeta performanța

În momentul în care tehnologia este gândită pentru profitabilitate, hibridul ales trebuie să confirme prin performanță. P64LE218 s-a remarcat în testările multilocaționale prin nivelul ridicat al producției și prin capacitatea de a rămâne competitiv în condiții de mediu diferite.

Testarea în condiții diferite este importantă tocmai pentru că agricultura reală nu oferă același scenariu în fiecare parcelă. Un an poate favoriza potențialul maxim de producție. În altul, apa devine factorul limitativ. Unele sole beneficiază de un sol cu o capacitate bună de aprovizionare, altele obligă planta să gestioneze mult mai atent resursele disponibile.

În această diversitate de condiții, datele analizate pentru P64LE218 conturează profilul unui hibrid complet:

• Potențial ridicat de producție;

• Adaptabilitate;

• Performanță în medii diferite.

Acest aspect este mai important decât un record obținut într-o singură locație. Adevărata valoare a geneticii constă în capacitatea de a repeta performanța. Potențialul productiv reprezintă însă numai jumătate din ecuație. Fiecare kilogram format trebuie protejat până la recoltare.

Din acest punct de vedere, P64LE218 aduce un pachet agronomic complex, construit pentru principalele provocări ale culturii de floarea-soarelui din România:

• Rezistența la rasele de mană prezente România contribuie la protejarea culturii încă din primele faze de vegetație, mai ales în condițiile în care rotația culturilor este deficitară;

• Rezistența genetică la Orobanche reprezintă un avantaj major în zonele în care lupoaia poate pune presiune asupra potențialului productiv, în special în sud-estul țării unde această caracteristică este esențială;

• Conținutul ridicat de ulei completează performanța cantitativă printr-o caracteristică importantă de calitate;

• La acestea se adaugă talia mai redusă și rezistența la frângere și cădere, caractere importante atunci când cultura se apropie de maturitate, iar experiența ultimilor ani a demonstrat cât de valoroase sunt aceste avantaje.

Pentru că, există o diferență importantă între producția pe care o acumulează planta și producția pe care fermierul reușește să o pună în combină.

De la potențial genetic la profitabilitatea fiecărui hectar

Atunci când fermierul cumpără sămânța, nu cumpără doar un hibrid, alege genetica peste care va construi întreaga investiție din sezon: pregătirea terenului, fertilizarea, protecția culturii, lucrările mecanice și, în final, recoltarea. De aceea, diferența dintre doi hibrizi nu trebuie evaluată exclusiv prin prețul sacului sau printr-un rezultat spectaculos obținut într-un singur test.

Întrebarea relevantă este: Câtă încredere am că genetica aleasă poate transforma investiția făcută în producție vandabilă și profit?

P64LE218 vine cu un răspuns construit din două componente:

• Performanță - prin potențialul productiv și comportamentul demonstrat în testări multilocaționale;

• Siguranță - prin pachetul de rezistențe genetice și caractere agronomice care contribuie la protejarea potențialului până la recoltare.

Într-o agricultură în care fiecare input trebuie justificat economic, aceasta este combinația care contează. Nu maximum de inputuri, nu o producție-record izolată, ci mai multă valoare din fiecare hectar cultivat. Nu câștigă hectarul în care investim cel mai mult. Câștigă hectarul în care fiecare leu investit este transformat cât mai eficient în producție.

P64LE218 nu este doar un hibrid cu producții de top, ci un hibrid construit pentru stabilitate: rezistent la mană și Orobanche, cu potențial ridicat de ulei și o arhitectură a plantei care reduce riscul de cădere, oferind fermierilor încredere în fiecare sezon.

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Product Manager Vylor RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură și Floricultură (ICDLF) Vidra organizează sesiunea anuală de comunicări științifice, sub genericul „Cercetarea horticolă la ICDLF Vidra - rezultate, inovare și perspective de dezvoltare”, pe 19 noiembrie 2026, la sediul din localitatea Vidra – județul Ilfov.

Temele evenimentului de la ICDLF Vidra includ aspecte de actualitate privind ameliorarea legumelor și producerea semințelor, protecția integrată a culturilor în spații protejate, precum și tehnologii moderne de cultivare, cu accent pe inovare, sustenabilitate și aplicabilitatea rezultatelor cercetării în practica legumicolă.

Manifestarea științifică va reuni cercetători, reprezentanți ai ASAS, ai fitofarmaciilor, oficiali din Ministerul Agriculturii, fermieri și reprezentanți ai sectorului horticol, oferind un cadru de prezentare și dezbatere a rezultatelor cercetărilor recente, precum și a direcțiilor de dezvoltare în domeniul legumiculturii.

„Îi așteptăm pe toți cei interesați să participe la această manifestare științifică, dedicată promovării cercetării, inovării și colaborării în domeniul horticol”, transmite dr. ing. Alina Mihaela Buzatu, director general ICDLF Vidra.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1872/2005, au fost modificate și completate printr-o nouă Hotărâre de Guvern adoptată joi, 12 noiembrie 2026, în ședința Executivului de la București.

Actul normativ stabilește cadrul legal, tehnic și administrativ necesar pentru autorizarea sistemelor de irigaţii locale de către Agenţia Naţională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). „Măsura vizează utilizarea eficientă și responsabilă a resurselor de apă, monitorizarea consumurilor și crearea premiselor necesare dezvoltării infrastructurii de irigații la nivelul exploatațiilor agricole”, explică Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, noile norme metodologice reglementează:

• Etapele procedurale şi documentațiile necesare pentru emiterea autorizațiilor de funcţionare ale sistemelor de irigații locale, atât ale celor independente de infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public sau privat al statului, cât și ale celor amplasate în afara unui teritoriu distinct hidraulic, alimentate cu apă prin unul sau mai multe puncte de livrare, prin intermediul acestei infrastructuri;

• Modalitatea de modificare, retragere sau suspendare a autorizației de funcționare a sistemelor de irigaţii locale;

• Termenele procedurale pentru emiterea autorizatiei de funcționare a sistemelor de irigaţii locale.

Sistemele de irigații locale pot fi puse în funcţiune doar în urma obținerii autorizaţiei de funcţionare, emisă de ANIF, instituție responsabilă de verificarea și autorizarea acestora.

De asemenea, actul normativ stabilește drepturile şi obligațiile deținătorilor autorizaţiilor de funcţionare a sistemelor de irigaţii locale, precum și condițiile în care acestea pot fi utilizate.

În vederea obţinerii autorizației de funcționare a sistemelor de irigații locale, se stabilește procedura de autorizare, formularul de solicitare şi documentaţia tehnică obligatorie. Aceasta va cuprinde, după caz, date generale privind sistemul de irigații, documente de proprietate/folosinţă, proiectul tehnic și piesele desenate aferente, avizul sau autorizația de gospodărire a apelor, procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Totodată, sunt clarificate modul de întocmire și conținutul documentației tehnice, circuitul cererii şi termenele procedurale, precum și perioada de valabilitate a autorizației de funcţionare a sistemelor de irigații locale, condițiile privind modificarea, transferul sau suspendarea/retragerea acesteia.

„Prin aceste măsuri, se creează un cadru unitar și transparent pentru autorizarea sistemelor de irigații locale, facilitând dezvoltarea infrastructurii de irigații la nivelul exploatațiilor agricole și contribuind la utilizarea eficientă și responsabilă a resurselor de apă”, transmite MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ne apropiem cu pași repezi de expirarea perioadei, prelungite deja din 2022 până în decembrie 2026, în ceea ce privește taxarea inversă la cereale și oleaginoase. Prelungirea s-a făcut prin OUG 85/2022.

Comisia Europeană a propus și recomandat ca România să prelungească perioada de taxare inversă până în decembrie 2030, pentru a preveni frauda cu TVA și evaziunea din sistemul de agribusiness.

Acum, în piață, circulă informații contradictorii, că s-ar dori renunțarea la acest mecanism de protecție împotriva evaziunii pe lanțul comercial al cerealelor și al oleaginoaselor. Dacă sunt doar zvonuri și nimic altceva, rămâne totuși o problemă tehnică.

În situația unui guvern interimar, cum avem noi astăzi, cum se poate emite un nou OUG pentru prelungirea acestui mecanism financiar până în 2030?

Fără să intrăm în scenariul renunțării la taxarea inversă, să vedem care ar fi consecințele grave ale unui astfel de act. Poate că ideea de renunțare este gândită să mai aducă bani la buget din colectarea pe lanț a TVA de 21%...

Să analizăm ce ar însemna renunțarea la taxarea inversă.

În 2026, piața de cereale și oleaginoase are o valoare de peste 45,5 miliarde de lei, respectiv peste 8,5 miliarde de euro.

Cota de TVA 21% și impozit pe profit de 16% este o invitație la evaziune de 37%. Cine poate rezista acestui fruct? La care mai putem adăuga cota de impozit pe dividende de 16%.

În anii 2005-2009, inclusiv, am traversat această problemă, iar estimările de atunci au condus la circa 37%-40% piață neagră, adică marfă vândută fără factură și apoi transferată prin 3-4 firme spre „albire” și rambursarea ilegală a TVA aferentă. De abia la 1 iunie 2011 a fost introdusă taxarea inversă prin OUG 49/2011, care a modificat cadrul legal instituit prin OUG 54/2010.

În afară de evazionarea TVA și a impozitului pe profit, s-a creat un cadru în care cei care lucrau corect, normat și legal, nu mai erau competitivi în piață. Pur și simplu erau scoși din piață de valoarea TVA evazionată.

De aceea, ridicăm un steguleț astăzi referitor la neprelungirea taxării inverse la cereale și oleaginoase. Este efemer și neconform cu realitatea să gândești că în acest fel poți avea mai mulți bani la buget, mai ales că vorbim despre un sector ce nu poate fi controlat la nivel de producție. Vorbim despre procesul de producție al pământului, care variază în randamente și nu este 100% măsurabil.

Timpul trece și în curând vom ajunge în luna decembrie. De aceea ne facem datoria să semnalăm, să reamintim ce a fost și ce efecte distructive ar putea interveni în cazul în care nu se mai prelungește taxarea inversă la cereale și oleaginoase.

Prelungirea până în 2030 e binevenită și poate că ar trebui să vorbim despre taxare inversă generalizată. De ce nu am extinde la tot? Extinderea taxării inverse la inputuri, cu siguranță, ar fi cea mai rapidă și eficientă infuzie de capital de lucru pentru agricultura românească.

Editorial de: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn

În cadrul Romanian Agriculture Leadership Forum (RALF) de la București, Vylor, compania specializată în semințe și genetică avansată, devenită companie independentă listată la bursă în urma separării de Corteva la 1 octombrie 2026, a evidențiat modul în care culturile intermediare pot contribui la creșterea disponibilității de materii prime pentru combustibilul sustenabil destinat aviației (SAF), la consolidarea securității energetice a Europei și la crearea de noi oportunități pentru fermieri.

SAF este un combustibil compatibil cu aeronavele și infrastructura existente, putând fi utilizat fără modificări tehnice. Pe măsură ce Europa urmărește reducerea dependenței de combustibilii fosili și atingerea obiectivelor stabilite prin inițiativa ReFuelEU Aviation, asigurarea unei surse fiabile de materii prime sustenabile devine esențială. Agricultura poate contribui la acest obiectiv fără a concura cu producția alimentară, prin înființarea culturilor intermediare. Acestea sunt culturi cu ciclu scurt de vegetație, semănate între două culturi principale pe terenuri care altfel ar rămâne necultivate.

Hibrizii de floarea-soarelui cu perioadă scurtă de vegetație se integrează foarte bine în acest sistem. Ei furnizează suplimentar materie primă bogată în ulei pentru producția de SAF, contribuie la sănătatea solului și generează șrot proteic ca produs secundar, fără a afecta suprafețele sau productivitatea culturilor alimentare principale.

În intervenția sa din cadrul sesiunii plenare „Agricultura ca strategie pe termen lung”, de la RALF, Maria Cîrjă, Marketing and Commercial Effectiveness Manager în România și Republica Moldova la Vylor, a explicat că România poate avea un rol important în dezvoltarea acestui nou lanț de aprovizionare datorită suprafețelor extinse cultivate cu floarea-soarelui, experienței fermierilor și accesului direct la infrastructura europeană de procesare și rafinare. Cu toate acestea, extinderea la scară largă este încă limitată de lipsa unei recunoașteri clare la nivel de politici publice, a angajamentelor comerciale pe termen lung, a unor lanțuri valorice bine conectate și a stimulentelor pentru fermieri.

„Întrebarea nu mai este dacă Europa are nevoie de mai multe materii prime sustenabile. Întrebarea este dacă politicile noastre vor permite apariția acestei oferte. Prin recunoașterea clară a culturilor intermediare și prin colaborări care conectează tehnologia semințelor cu procesarea și valorificarea producției, precum joint-venture-ul Etlas dintre Vylor și bp, fermierii pot transforma acest potențial într-o sursă reală de materii prime suplimentare pentru SAF, menținând în același timp productivitatea culturilor destinate consumului”, a subliniat Maria Cîrjă.

Prin sprijinirea fermierilor din România și Europa cu soluții avansate de semințe, recomandări agronomice și parteneriate de-a lungul întregului lanț valoric, Vylor își propune să contribuie la dezvoltarea unei baze de aprovizionare cu materii prime mai reziliente și mai competitive pentru combustibilii sustenabili destinați aviației.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa organizează prima ediție a manifestării internaționale International Cooperation for Research - IC4R 2026, concepută ca un spațiu de dialog, schimb de experiență și cooperare între cercetători și specialiști din domeniul horticulturii.

Tema primei ediții, „Exploring Living Labs in Horticulture”, aduce în discuție rolul Living Labs în conectarea cercetării cu problemele și condițiile reale din teren, prin colaborare, co-creare, experimentare și implicarea diferitelor categorii de actori.

Evenimentul are loc online, joi – 12 noiembrie 2026, de la ora 11, aici: https://teams.live.com/meet/9388190389718?p=cqOLnJ8MySpKhRyO2R.

„Manifestarea este organizată în contextul dezvoltării activităților de tip Living Lab la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Băneasa, prin EcoSoil Living Lab și HortiPV Living Lab, și urmărește schimbul de experiență privind cercetarea aplicată și transferul rezultatelor către practică”, transmite SCDP Băneasa.

Evenimentul va fi deschis de dr. Anne-Kristin Løes, Senior Researcher la NORSØK (Norwegian Centre for Organic Agriculture) - Norvegia, în calitate de Keynote Speaker, cu prezentarea: „40 years of organic research – anything to take home for a Living Lab?”.

Prin această inițiativă, SCDP Băneasa își propune ca International Cooperation for Research (IC4R) să devină o manifestare cu continuitate, deschisă pentru dialog, cooperare internațională și schimb de experiență, dedicată anual unor teme actuale de cercetare și inovare în horticultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035”, a reunit pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, peste 500 de participanți - fermieri, procesatori, reprezentanți ai Președinției, Guvernului, Comisiei și Parlamentului European, ai instituțiilor financiare internaționale și ai mediului academic. Într-un an marcat de secetă prelungită, prețuri la cereale la nivelul de acum un deceniu și negocieri dificile pentru PAC 2028-2034, conferința a mutat discuția „de la monolog la dialog și de la dialog la angajamente”. Conferința Clubului Fermierilor Români a cuprins patru paneluri despre viitoarea Politică Agricolă Comună, securitate, finanțare și tehnologie. Totodată, Clubul a anunțat patru instrumente noi lansate pentru fermieri.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a deschis conferința cu o radiografie a sectorului: prețul grâului a scăzut cu 52% între 2022 și 2025 (de la 435 la 210 euro/tonă), costul îngrășămintelor azotate a crescut cu 344% în doar doi ani, iar România a ajuns la 41 de luni consecutive de secetă și depinde sută la sută de importul de îngrășăminte. În paralel, bugetul PAC propus pentru 2028-2034 scade la 293,7 miliarde de euro, cu 25% sub perioada actuală, la doar 14,7% din bugetul UE.

„Agricultura e un domeniu în care judecata anuală nu e valabilă. De aceea fac un apel către conducerea Guvernului, către premier, să își asume o politică agricolă integrată pe zece ani: un grup de lucru la nivel înalt, prezidat de premier, și un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi și cu instrumente financiare pe termen mediu și lung”, a spus Florian Ciolacu.

Solicitările Clubului către Guvern:

• Politica Agricolă Integrată - Obiectiv 2035 și un grup de lucru permanent la nivelul Guvernului, prezidat de prim-ministru;

• Un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi - fonduri UE, buget național, Banca Mondială, BERD, private equity;

• Menținerea celor doi piloni PAC și plafonarea voluntară în negocierea cadrului financiar multianual;

• Un sistem național integrat de gestiune a riscurilor climatice, propunerea CFRO fiind: circa 540 de milioane de euro pe 3 ani, pentru 6,8 milioane de hectare acoperite;

• Un program național de digitalizare a agriculturii și energie regenerabilă pentru irigații și securitatea îngrășămintelor.

„Vorbim tot mai mult despre securitate și siguranță națională, mărim bugetele destinate apărării, dar uităm un singur lucru: și agricultura ține de securitate și siguranță națională. România are oportunitatea să facă un lucru de bun-simț, să prevină, nu să repare. Mai bine finanțăm lacuri pentru irigații și înlesnim legislația decât să plătim an de an despăgubiri”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Mesaje instituționale: Președinția, Guvernul și Comisia Europeană

Mesajul Președintelui României, Nicușor Dan, transmis de consilierul prezidențial Radu Burnete, a definit agricultura drept „o infrastructură strategică pentru România, la fel ca energia, transporturile sau apărarea”. Președintele a anunțat trei principii pe care România le va susține la Consiliul European de la finalul lunii noiembrie: alocări europene nereduse pentru agricultură și coeziune, plafonarea și degresivitatea plăților la decizia fiecărui stat membru, cu reinvestirea economiilor în agricultura națională, și o cofinanțare națională suportabilă.

„Concluzia pe care vreau să v-o împărtășesc e poate un pic incomodă, dar e preferabilă unei minciuni elegante: o parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni automat de la Bruxelles. Vor veni și de aici, de la București, din planul nostru național. De aceea e important să fiți implicați și consultați atunci când se va construi acest plan”, a declarat Radu Burnete, consilier prezidențial.

Alexandru Avram, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, a transmis mesajul premierului Luca Niculescu: „Marea provocare a agriculturii românești nu mai este doar cât producem, ci câtă valoare reușim să păstrăm în economia națională și cât de bine ne protejăm capacitatea de a produce. Nu este suficient să exportăm ceea ce producem, ci trebuie să avem capacitatea economică de a procesa, de a valorifica și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare”.

Într-un mesaj video, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a arătat că, în propunerea pentru viitoarea PAC, 10% din fiecare plan va merge către zonele rurale, peste sprijinul pentru venit, iar pentru România, cel puțin 3,89 miliarde de euro.

Dialog România - UE pentru viitorul agriculturii

Primul panel a pus față în față Comisia Europeană, Guvernul României, Parlamentul European, Banca Mondială și fermierii.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a respins fondul unic și a cerut păstrarea celor doi piloni PAC. „Din punctul meu de vedere, fondul unic este o greșeală. România trebuie să meargă în continuare pe cei doi piloni. Nu putem condiționa mâncarea românească de jaloane și ținte. Iar sistemului bancar îi transmit: trebuie să rămâneți alături de fermieri, nu se poate ca atunci când este soare să culegem dobânda, iar atunci când este secetă să cerem falimentul fermierilor români”, a subliniat Florin Barbu. Ministrul a anunțat două programe de credite pe modelul din 2024, cu dobândă fixă de 1,90%, cu ROBOR-ul și comisioanele achitate de Ministerul Agriculturii, precum și un pachet suplimentar de 100 de milioane euro pentru amenajări locale de colectare a apei și irigații.

Elisabeth Werner, director general DG AGRI, a susținut că mai important decât un buget mare este „cât obținem din fiecare euro”, prin instrumente financiare și atragerea capitalului privat.

Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, a arătat că alocarea României ar scădea de la 21,6 la 16,57 miliarde de euro, fără sume protejate: „cu bugetul propus, fermierii vor primi mai puțin pe hectar decât primesc acum”.

Holger Kray (Banca Mondială) a precizat că una din trei ferme din UE se află în România, iar nouă din zece au sub cinci hectare. Banca a prezentat programul AgriConnect, la care România s-a alăturat.

Liviu Dobre (Agricover) a punctat că un euro dat ca ajutor are impact de un euro, dar un euro dat sub formă de garanție de stat mobilizează 70-80 de euro credit în fermă. El a ținut să spună că doar un sfert din suprafața cultivată la noi în țară este asigurată.

Maria Grapini (Parlamentul European), Jurgen Tack (ELO) și Tánczos Barna au avertizat că, fără o sumă dedicată, banii riscă să nu mai ajungă la fermieri, și au cerut o strategie de țară și o voce comună la Bruxelles.

Dan Hurduc, membru al Consiliului Director CFRO, a vorbit despre decapitalizarea fermelor. „Orice promisiune făcută fermierilor trebuie să fie bugetată”, susține Dan Hurduc.

Tinerii fermieri formați de Club au închis panelul cu întrebări despre înnoirea generațională.

Agricultura, o nouă dimensiune în arhitectura de securitate

Compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat circa 387 de atacuri asupra navelor în Marea Neagră în iulie-septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior, prima de risc de război crescând în două săptămâni de la 0,1% la 0,5%.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe a spus că Marea Neagră a devenit „cea mai periculoasă zonă de pe glob”, iar exporturile de cereale și îngrășămintele sunt ținte ale agresiunii hibride. „Dacă nu ești la masa negocierilor, ești în meniu”, a punctat Cristian Diaconescu.

Mark Titterington (Forum for the Future of Agriculture) susține că șocurile „nu mai sunt lebede negre” și nu pot fi gestionate doar cu fonduri de urgență, adăugând: „fără ferme viabile nu avem securitate de niciun fel”.

În acest al doilea panel din cadrul conferinței, Clubul Fermierilor Români a anunțat două lansări: Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă (cu WIREN, prezentat de Adrian Ciurtin) și Programul național de formare a 1.000 de manageri de digitalizare a fermei (2027-2029), prezentat de Bogdan Chiripuci, care a precizat că vor fi 40 de serii postuniversitare de 6 luni și o bursă de 6.000 de lei pe lună timp de 12 luni pentru absolvenții angajați în ferme.

Finanțare și competitivitate

Al treilea panel al Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035” a fost dedicat, în principal, finanțării.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a legat reducerea deficitului de ratingul de țară și de costul creditării pentru fermieri și a confirmat că programul AgriConnect al Băncii Mondiale va însemna câteva sute de milioane de euro, pe mai mulți ani. „Creșterea economică sănătoasă se bazează pe disciplină. Fără disciplină nu există fundație, nu putem construi o casă pe nisip. Adevărata relansare pleacă de la economia privată, nu de la cât grant sau câtă subvenție punem în plus. Iar noul cadru financiar multianual ar trebui gândit de jos în sus, de acolo de unde sunt problemele, nu de undeva de sus, din avion”, a subliniat Alexandru Nazare.

Banca de Investiții și Dezvoltare pregătește o garanție de portofoliu pentru agricultură: capital de lucru pe până la 5 ani și, în premieră, credite pentru achiziția de terenuri pe până la 20 de ani. Apelul pentru intermediari se deschide la final de noiembrie, cu produsul la fermieri în T1 2027.

BERD discută linii de credit dedicate agriculturii cu mai multe bănci comerciale.

Jabbar Kanani, membru fondator CFRO, a propus leasingul funciar ca sursă de finanțare fără garanție de stat.

Prof. Gavril Ștefan, Universitatea pentru Științele Vieții Iași, a arătat modelul economico-financiar al performanței fermelor. „O scădere de 20% a veniturilor reduce cu 57% numerarul disponibil pentru plata datoriilor.”

Brokerul de Asigurare CFRO a propus PAIC, un pool național al asigurătorilor pentru calamități, în condițiile în care doar 2,5 din 8,2 milioane de hectare sunt asigurate.

Tehnologie, digitalizare și înnoire generațională

Daniel Buda, prim-vicepreședinte al Comisiei AGRI din Parlamentul European, a punctat că Parlamentul nu va accepta o PAC fără bani pentru Pilonul II, iar pentru tinerii fermieri a propus un sprijin de minimum 300.000 de euro.

Alina Ujupan (cabinetul vicepreședintelui executiv Roxana Mînzatu) transmite că România trebuie să treacă de la reacție la ce e pe masă la crearea agendei europene.

Răzvan Teodorescu (USAMV București) susține că vârsta medie a fermierului este de circa 60 de ani, iar doar 2-3% dintre fermieri au studii complete în agricultură.

Panelul cu numărul patru și ultimul din cadrul conferinței s-a încheiat cu lansarea ROVIO - Indexul Național al Valorii și Competitivității Produselor Românești cu Origine Agricolă, proiect public-privat susținut de Club, construit pe peste 15 surse de date, 40 de indicatori și 5 piloni de competitivitate.

„Clubul Fermierilor Români își asumă continuarea acestor procese și urmărirea angajamentelor asumate la conferință, pentru ca la ediția următoare cifrele agriculturii românești să arate mai bine decât astăzi”, a concluzionat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Investițiile în sănătatea solurilor pot aduce beneficii economice pe termen lung și pot contribui la o agricultură mai rezilientă în fața schimbărilor climatice. Un proiect-pilot desfășurat în Elveția, la care au participat 55 de ferme, demonstrează că fermierii pot fi recompensați financiar pentru protejarea solurilor, aceștia primind, în total, aproximativ 1,6 milioane de franci elvețieni pentru carbonul stocat în terenurile agricole. Experiența arată însă că, pentru ca astfel de inițiative să fie extinse la nivel european, este nevoie de finanțare predictibilă și de mecanisme de sprijin adaptate nevoilor fermierilor.

Aceste concluzii au fost prezentate în cadrul conferinței internaționale „Promovarea sănătății solurilor în Europa: modele de afaceri, stimulente și direcții de acțiune pentru o tranziție sustenabilă” („Advancing soil health across Europe: Business models, incentives and policy pathways for a sustainable transition”), organizată pe 28 octombrie 2026, la Bruxelles, de proiectul european InBestSoil, în parteneriat cu SoilValues. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, cercetători, fermieri și reprezentanți ai mediului de afaceri, pentru a analiza rezultatele celor două proiecte și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea sănătății solurilor la nivel european.

Dezbaterile au evidențiat trei priorități principale: dezvoltarea unor modele de business viabile pentru gestionarea sustenabilă a solurilor, identificarea unor mecanisme de finanțare predictibile și crearea condițiilor necesare pentru extinderea soluțiilor testate la nivel local.

„Sănătatea solurilor trebuie privită dincolo de dimensiunea sa de mediu. Solurile sănătoase susțin productivitatea agricolă, contribuie la reziliența în fața schimbărilor climatice și generează servicii ecosistemice cu valoare economică și socială. Această valoare trebuie recunoscută și integrată în modelele de business și în mecanismele de finanțare, astfel încât investițiile în soluri să devină o decizie sustenabilă și atractivă pentru fermieri și pentru ceilalți actori economici”, a declarat Andrés Rodríguez Seijo, cercetător în cadrul Universității din Vigo și coordonator al proiectului InBestSoil.

Modele de afaceri și finanțare adaptate realităților locale

Valentina Cristiana Materia, conferențiar universitar la Wageningen University & Research, a subliniat importanța adaptării modelelor de business dedicate sănătății solurilor la particularitățile fiecărui context local.

„Nu există o soluție universală, potrivită tuturor. Trebuie să analizăm fiecare context în parte. Uneori, eșecul trebuie privit ca parte a parcursului nostru și, cu siguranță, nu ca un punct final, ci ca o oportunitate de a găsi noi direcții de progres”, a explicat Valentina Cristiana Materia.

La rândul său, André Jurrius, reprezentant al Ekoboerderij de Lingehof/Lekker Lupine, a evidențiat importanța creării unor oportunități de piață pentru fermieri: „Fermierii au nevoie de piețe viabile și de valoare adăugată pentru produsele sustenabile și regenerative”.

Cele nouă studii de caz realizate în cadrul proiectului InBestSoil au arătat că valoarea solurilor sănătoase trebuie evaluată nu doar din perspectiva profitabilității, ci și prin prisma beneficiilor de mediu, sociale și culturale. Practici precum diversificarea culturilor, agricultura regenerativă și utilizarea compostului pot contribui la îmbunătățirea sănătății solurilor. Adoptarea acestora depinde însă de existența unor piețe viabile, a sprijinului financiar și a colaborării dintre fermieri, companii și autoritățile publice.

Un obstacol important îl reprezintă decalajul dintre investițiile inițiale, adesea ridicate, și beneficiile economice care apar pe termen lung. Recomandările comune elaborate de InBestSoil și SoilValues evidențiază necesitatea de a combina finanțarea publică cu investițiile private, de a introduce mecanisme de partajare a riscurilor și de a dezvolta stimulente adaptate condițiilor regionale.

De asemenea, participanții au evidențiat avantajele combinării plăților acordate pentru adoptarea practicilor agricole sustenabile cu cele condiționate de obținerea unor rezultate măsurabile, precum captarea carbonului sau reducerea eroziunii solului. O astfel de abordare poate înlesni accesul la finanțare, în special pentru fermele mici, unde costurile monitorizării pot fi ridicate.

Rezultate concrete: 1,6 milioane CHF pentru carbonul stocat în sol

Unul dintre cele mai relevante exemple prezentate a fost studiul de caz elvețian din cadrul proiectului InBestSoil, care a analizat date provenite de la aproximativ 2.700 de ferme și 300.000 de parcele agricole. Cercetarea a arătat că practicile mai intensive de gestionare a solului pot fi avantajoase din punct de vedere economic pe termen scurt, chiar și atunci când favorizează degradarea acestuia. Rezultatele evidențiază astfel necesitatea unor stimulente financiare care să recompenseze beneficiile obținute pe termen lung.

În Elveția, un proiect-pilot de agricultură bazată pe captarea carbonului în sol (carbon farming), la care au participat 55 de ferme și care a acoperit aproximativ 1.100 de hectare, a oferit fermierilor 100 CHF pentru fiecare tonă de carbon stocată. În primii trei ani de implementare, proiectul a depășit estimările inițiale, plățile ajungând la aproximativ 1,6 milioane CHF, prin intermediul unei bănci regionale.

Cu toate acestea, experiența a scos însă în evidență și o serie de provocări, precum costurile monitorizării, variațiile măsurătorilor privind cantitatea de carbon stocată și incertitudinile legate de menținerea acestuia în sol pe termen lung. Aceste constatări indică necesitatea unor instrumente de evaluare mai eficiente, inclusiv a tehnologiilor de teledetecție.

Condiții esențiale pentru extinderea soluțiilor la nivel european

Proiectul SoilValues, bazat pe colaborarea cu rețele de actori relevanți din șase țări europene, a demonstrat că extinderea modelelor de business depinde de predictibilitatea cadrului de reglementare, coordonarea politicilor publice, accesul la finanțare și cunoștințe, precum și consolidarea rețelelor locale.

Moët Hennessy a oferit un exemplu din sectorul privat, colaborând cu aproximativ 1.600 de familii de viticultori și sprijinind certificarea pentru sustenabilitate a circa 70% dintre furnizorii săi din regiunea Champagne, inclusiv prin acordarea unor stimulente financiare.

În cadrul celei de-a doua sesiuni, intitulată „Finanțarea tranziției: stimulente și investiții pentru sănătatea solurilor” („Financing the Transition: Incentives and Investments for Soil Health”), Caterina Guidi, reprezentantă a Fundației CMCC, a prezentat recomandările comune de politici publice elaborate de InBestSoil și SoilValues. Aceasta a evidențiat necesitatea combinării finanțării publice și private, dezvoltării unor stimulente adaptate contextului local, asigurării unui sprijin pe termen lung și utilizării unor metode de monitorizare practice pentru fermieri și administratorii terenurilor agricole.

„Succesul înseamnă mai mult decât adoptarea unor practici noi. Tranziția nu ar trebui evaluată doar prin numărul actorilor care adoptă o nouă practică sau un anumit stimulent. Succesul depinde și de măsura în care aceste abordări contribuie efectiv la îmbunătățirea sănătății solurilor, rămân fezabile pentru cei care le implementează și sunt sustenabile din punct de vedere economic și instituțional pe termen lung”, a declarat Caterina Guidi.

La nivel european, participanții au evidențiat rolul Directivei privind monitorizarea solurilor (EU Soil Monitoring Law) în stabilirea unui cadru comun de evaluare, cu indicatori și metode de monitorizare comparabile între statele membre. Discuțiile au vizat și viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), rolul investițiilor publice și private, precum și necesitatea unor cadre de politici coerente care să susțină adoptarea pe scară mai largă a practicilor de gestionare sustenabilă a solurilor.

Christian Grovermann, reprezentant al FiBL, a atras atenția asupra necesității unei mai bune direcționări a stimulentelor oferite prin politicile publice: „Având în vedere că resursele sunt limitate, stimulentele financiare ar trebui direcționate mai precis către solurile care se confruntă cu cele mai mari riscuri de degradare, în timp ce utilizarea unor indicatori de referință poate ajuta fermierii să-și înțeleagă progresul”.

Participanții au subliniat că politicile publice nu trebuie doar să stabilească obiective de mediu, ci și să creeze condițiile economice și instituționale care să facă posibilă gestionarea sustenabilă a solurilor pe termen lung. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o mai bună coordonare între politicile agricole, de mediu, climatice și financiare.

„Modelele și instrumentele care pot sprijini tranziția către soluri mai sănătoase există deja. Provocarea este să creăm condițiile potrivite pentru adoptarea lor pe termen lung: finanțare accesibilă, politici coerente, date relevante și colaborare între fermieri, cercetători, companii și autorități publice. Extinderea soluțiilor presupune, de asemenea, investiții în rețele locale, transfer de cunoștințe și consolidarea încrederii între actorii implicați”, a subliniat Andrés Rodríguez Seijo.

Concluziile conferinței arată că sănătatea solurilor trebuie integrată în procesul decizional economic și în elaborarea politicilor publice. Mobilizarea capitalului public și privat, dezvoltarea unor mecanisme echitabile de stimulare financiară și consolidarea colaborării dintre actorii relevanți sunt esențiale pentru transformarea rezultatelor cercetării în schimbări durabile la nivelul agriculturii europene.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat finanțarea a două programe românești de promovare a produselor agroalimentare, în valoare totală de aproximativ patru milioane de euro. Selecția a fost realizată în cadrul campaniei 2026 a Politicii UE de promovare a produselor agricole - „ENJOY, IT’S FROM EUROPE”.

În acest an, România a depus cinci proiecte, iar două au fost selectate direct pentru finanțare. Celelalte trei au fost trecute pe lista de rezervă, putând intra la finanțare în cazul unui buget suplimentar disponibil.

Programele de promovare aprobate susțin obiectivele Pactului Verde European, ale Strategiei „De la fermă la consumator” (Farm to Fork) și ale Politicii Agricole Comune (PAC), punând accent pe sustenabilitate și agricultură ecologică.

Campaniile care au primit aprobarea CE pentru finanțarea europeană se vor concentra pe promovarea în țări din afara Uniunii Europene, cum ar fi Japonia și Thailanda, a sucurilor de cătină în amestec cu ghimbir sau măr, nectar de cătină, cătină organică uscată sau măcinată, ulei de cătină, amestecuri din cătină cu colagen sau ginseng și apilarnil, dar vor viza și piețele din țări ale UE, precum Franța, Germania și cea națională, prin promovarea unei game variate de produse din carne de pui, cum ar fi: mușchiuleț de pui, pipote și inimi, ficat de pui, pulpe de pui etc.

Finanțarea programelor SIMPLE este pusă în aplicare de statele membre în cadrul gestiunii partajate și vor primi finanțare din partea UE în valoare de aproximativ patru milioane euro, după semnarea acordurilor de grant.

„Astfel, prin propunerile selectate, România își consolidează poziția pe piața agroalimentară europeană și globală și sporește competitivitatea sectorului agroalimentar al UE, încurajând trecerea la o alimentație mai sănătoasă și mai echilibrată”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agropartners a lansat magazinului său online de piese pentru utilaje agricole, agropartners-eshop.ro. Noua platformă le permite fermierilor să găsească și să comande piese oricând și de oriunde, cu sprijinul gratuit al specialiștilor Agropartners și cu oferte speciale de lansare.

Pentru a marca lansarea, Agropartners a pregătit o serie de oferte pentru clienții care comandă pe noua platformă:

• Reducere de 10% la prima comandă, cu ajutorul codului AGRO10;

• Transport gratuit pentru comenzile plasate până pe 31 decembrie 2026;

• Premiu surpriză pentru primele 100 de comenzi.

„Trăim într-un ritm tot mai alert, în care timpul a devenit una dintre cele mai prețioase resurse, iar de multe ori o piesă primită la timp poate salva o zi de lucru. Ținem cont de această realitate și dezvoltăm servicii care să le fie cu adevărat de ajutor fermierilor. Cu agropartners-eshop.ro, piesele necesare se găsesc și se comandă în câteva minute, de pe telefon sau de pe calculator, iar specialiștii noștri rămân alături de clienți pentru consultanță și sfaturi legate de detaliile tehnice”, a declarat Daniela Dinu, After Market Director Agropartners.

Beneficii pentru comenzile online

Dincolo de promoția de lansare, clienții care comandă din magazinul online beneficiază de o reducere de 2%, aplicată automat în coș. În plus, au la dispoziție consultanță gratuită din partea unui specialist Agropartners, astfel încât fermierii să aleagă piesa potrivită pentru utilajul lor. Magazinul poate fi accesat la adresa agropartners-eshop.ro.

Online, fără a renunța la relația directă cu fermierii

Magazinul online nu înlocuiește relația pe care Agropartners o are cu fiecare client, ci o completează. Echipa companiei, prezentă în 13 filiale din toată țara, rămâne în continuare la dispoziția fermierilor, care pot alege oricând varianta potrivită pentru ei: comanda online sau vizita într-una dintre locațiile Agropartners.

Agropartners este importator și distribuitor autorizat în România al unor branduri internaționale de referință din domeniul agricol, printre care Deutz-Fahr, JCB, Pöttinger, Hardi, Bogballe. Cu o experiență de peste 20 de ani pe piața românească, compania are o echipă de peste 200 de angajați și 13 filiale în toată țara, fiind aproape de fermieri oriunde s-ar afla. Ghidată de valori precum expertiză, performanță și excelență în agricultură, Agropartners pune la dispoziția fermierilor tehnologie de top și soluții premium, susținute de consultanța specialiștilor săi. Mai multe informații sunt disponibile pe agropartners.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!