Afişez elemetele după tag: tehnologie

Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035”, a reunit pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, peste 500 de participanți - fermieri, procesatori, reprezentanți ai Președinției, Guvernului, Comisiei și Parlamentului European, ai instituțiilor financiare internaționale și ai mediului academic. Într-un an marcat de secetă prelungită, prețuri la cereale la nivelul de acum un deceniu și negocieri dificile pentru PAC 2028-2034, conferința a mutat discuția „de la monolog la dialog și de la dialog la angajamente”. Conferința Clubului Fermierilor Români a cuprins patru paneluri despre viitoarea Politică Agricolă Comună, securitate, finanțare și tehnologie. Totodată, Clubul a anunțat patru instrumente noi lansate pentru fermieri.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a deschis conferința cu o radiografie a sectorului: prețul grâului a scăzut cu 52% între 2022 și 2025 (de la 435 la 210 euro/tonă), costul îngrășămintelor azotate a crescut cu 344% în doar doi ani, iar România a ajuns la 41 de luni consecutive de secetă și depinde sută la sută de importul de îngrășăminte. În paralel, bugetul PAC propus pentru 2028-2034 scade la 293,7 miliarde de euro, cu 25% sub perioada actuală, la doar 14,7% din bugetul UE.

„Agricultura e un domeniu în care judecata anuală nu e valabilă. De aceea fac un apel către conducerea Guvernului, către premier, să își asume o politică agricolă integrată pe zece ani: un grup de lucru la nivel înalt, prezidat de premier, și un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi și cu instrumente financiare pe termen mediu și lung”, a spus Florian Ciolacu.

Solicitările Clubului către Guvern:

• Politica Agricolă Integrată - Obiectiv 2035 și un grup de lucru permanent la nivelul Guvernului, prezidat de prim-ministru;

• Un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi - fonduri UE, buget național, Banca Mondială, BERD, private equity;

• Menținerea celor doi piloni PAC și plafonarea voluntară în negocierea cadrului financiar multianual;

• Un sistem național integrat de gestiune a riscurilor climatice, propunerea CFRO fiind: circa 540 de milioane de euro pe 3 ani, pentru 6,8 milioane de hectare acoperite;

• Un program național de digitalizare a agriculturii și energie regenerabilă pentru irigații și securitatea îngrășămintelor.

„Vorbim tot mai mult despre securitate și siguranță națională, mărim bugetele destinate apărării, dar uităm un singur lucru: și agricultura ține de securitate și siguranță națională. România are oportunitatea să facă un lucru de bun-simț, să prevină, nu să repare. Mai bine finanțăm lacuri pentru irigații și înlesnim legislația decât să plătim an de an despăgubiri”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Mesaje instituționale: Președinția, Guvernul și Comisia Europeană

Mesajul Președintelui României, Nicușor Dan, transmis de consilierul prezidențial Radu Burnete, a definit agricultura drept „o infrastructură strategică pentru România, la fel ca energia, transporturile sau apărarea”. Președintele a anunțat trei principii pe care România le va susține la Consiliul European de la finalul lunii noiembrie: alocări europene nereduse pentru agricultură și coeziune, plafonarea și degresivitatea plăților la decizia fiecărui stat membru, cu reinvestirea economiilor în agricultura națională, și o cofinanțare națională suportabilă.

„Concluzia pe care vreau să v-o împărtășesc e poate un pic incomodă, dar e preferabilă unei minciuni elegante: o parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni automat de la Bruxelles. Vor veni și de aici, de la București, din planul nostru național. De aceea e important să fiți implicați și consultați atunci când se va construi acest plan”, a declarat Radu Burnete, consilier prezidențial.

Alexandru Avram, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, a transmis mesajul premierului Luca Niculescu: „Marea provocare a agriculturii românești nu mai este doar cât producem, ci câtă valoare reușim să păstrăm în economia națională și cât de bine ne protejăm capacitatea de a produce. Nu este suficient să exportăm ceea ce producem, ci trebuie să avem capacitatea economică de a procesa, de a valorifica și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare”.

Într-un mesaj video, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a arătat că, în propunerea pentru viitoarea PAC, 10% din fiecare plan va merge către zonele rurale, peste sprijinul pentru venit, iar pentru România, cel puțin 3,89 miliarde de euro.

Dialog România - UE pentru viitorul agriculturii

Primul panel a pus față în față Comisia Europeană, Guvernul României, Parlamentul European, Banca Mondială și fermierii.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a respins fondul unic și a cerut păstrarea celor doi piloni PAC. „Din punctul meu de vedere, fondul unic este o greșeală. România trebuie să meargă în continuare pe cei doi piloni. Nu putem condiționa mâncarea românească de jaloane și ținte. Iar sistemului bancar îi transmit: trebuie să rămâneți alături de fermieri, nu se poate ca atunci când este soare să culegem dobânda, iar atunci când este secetă să cerem falimentul fermierilor români”, a subliniat Florin Barbu. Ministrul a anunțat două programe de credite pe modelul din 2024, cu dobândă fixă de 1,90%, cu ROBOR-ul și comisioanele achitate de Ministerul Agriculturii, precum și un pachet suplimentar de 100 de milioane euro pentru amenajări locale de colectare a apei și irigații.

Elisabeth Werner, director general DG AGRI, a susținut că mai important decât un buget mare este „cât obținem din fiecare euro”, prin instrumente financiare și atragerea capitalului privat.

Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, a arătat că alocarea României ar scădea de la 21,6 la 16,57 miliarde de euro, fără sume protejate: „cu bugetul propus, fermierii vor primi mai puțin pe hectar decât primesc acum”.

Holger Kray (Banca Mondială) a precizat că una din trei ferme din UE se află în România, iar nouă din zece au sub cinci hectare. Banca a prezentat programul AgriConnect, la care România s-a alăturat.

Liviu Dobre (Agricover) a punctat că un euro dat ca ajutor are impact de un euro, dar un euro dat sub formă de garanție de stat mobilizează 70-80 de euro credit în fermă. El a ținut să spună că doar un sfert din suprafața cultivată la noi în țară este asigurată.

Maria Grapini (Parlamentul European), Jurgen Tack (ELO) și Tánczos Barna au avertizat că, fără o sumă dedicată, banii riscă să nu mai ajungă la fermieri, și au cerut o strategie de țară și o voce comună la Bruxelles.

Dan Hurduc, membru al Consiliului Director CFRO, a vorbit despre decapitalizarea fermelor. „Orice promisiune făcută fermierilor trebuie să fie bugetată”, susține Dan Hurduc.

Tinerii fermieri formați de Club au închis panelul cu întrebări despre înnoirea generațională.

Agricultura, o nouă dimensiune în arhitectura de securitate

Compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat circa 387 de atacuri asupra navelor în Marea Neagră în iulie-septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior, prima de risc de război crescând în două săptămâni de la 0,1% la 0,5%.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe a spus că Marea Neagră a devenit „cea mai periculoasă zonă de pe glob”, iar exporturile de cereale și îngrășămintele sunt ținte ale agresiunii hibride. „Dacă nu ești la masa negocierilor, ești în meniu”, a punctat Cristian Diaconescu.

Mark Titterington (Forum for the Future of Agriculture) susține că șocurile „nu mai sunt lebede negre” și nu pot fi gestionate doar cu fonduri de urgență, adăugând: „fără ferme viabile nu avem securitate de niciun fel”.

În acest al doilea panel din cadrul conferinței, Clubul Fermierilor Români a anunțat două lansări: Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă (cu WIREN, prezentat de Adrian Ciurtin) și Programul național de formare a 1.000 de manageri de digitalizare a fermei (2027-2029), prezentat de Bogdan Chiripuci, care a precizat că vor fi 40 de serii postuniversitare de 6 luni și o bursă de 6.000 de lei pe lună timp de 12 luni pentru absolvenții angajați în ferme.

Finanțare și competitivitate

Al treilea panel al Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035” a fost dedicat, în principal, finanțării.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a legat reducerea deficitului de ratingul de țară și de costul creditării pentru fermieri și a confirmat că programul AgriConnect al Băncii Mondiale va însemna câteva sute de milioane de euro, pe mai mulți ani. „Creșterea economică sănătoasă se bazează pe disciplină. Fără disciplină nu există fundație, nu putem construi o casă pe nisip. Adevărata relansare pleacă de la economia privată, nu de la cât grant sau câtă subvenție punem în plus. Iar noul cadru financiar multianual ar trebui gândit de jos în sus, de acolo de unde sunt problemele, nu de undeva de sus, din avion”, a subliniat Alexandru Nazare.

Banca de Investiții și Dezvoltare pregătește o garanție de portofoliu pentru agricultură: capital de lucru pe până la 5 ani și, în premieră, credite pentru achiziția de terenuri pe până la 20 de ani. Apelul pentru intermediari se deschide la final de noiembrie, cu produsul la fermieri în T1 2027.

BERD discută linii de credit dedicate agriculturii cu mai multe bănci comerciale.

Jabbar Kanani, membru fondator CFRO, a propus leasingul funciar ca sursă de finanțare fără garanție de stat.

Prof. Gavril Ștefan, Universitatea pentru Științele Vieții Iași, a arătat modelul economico-financiar al performanței fermelor. „O scădere de 20% a veniturilor reduce cu 57% numerarul disponibil pentru plata datoriilor.”

Brokerul de Asigurare CFRO a propus PAIC, un pool național al asigurătorilor pentru calamități, în condițiile în care doar 2,5 din 8,2 milioane de hectare sunt asigurate.

Tehnologie, digitalizare și înnoire generațională

Daniel Buda, prim-vicepreședinte al Comisiei AGRI din Parlamentul European, a punctat că Parlamentul nu va accepta o PAC fără bani pentru Pilonul II, iar pentru tinerii fermieri a propus un sprijin de minimum 300.000 de euro.

Alina Ujupan (cabinetul vicepreședintelui executiv Roxana Mînzatu) transmite că România trebuie să treacă de la reacție la ce e pe masă la crearea agendei europene.

Răzvan Teodorescu (USAMV București) susține că vârsta medie a fermierului este de circa 60 de ani, iar doar 2-3% dintre fermieri au studii complete în agricultură.

Panelul cu numărul patru și ultimul din cadrul conferinței s-a încheiat cu lansarea ROVIO - Indexul Național al Valorii și Competitivității Produselor Românești cu Origine Agricolă, proiect public-privat susținut de Club, construit pe peste 15 surse de date, 40 de indicatori și 5 piloni de competitivitate.

„Clubul Fermierilor Români își asumă continuarea acestor procese și urmărirea angajamentelor asumate la conferință, pentru ca la ediția următoare cifrele agriculturii românești să arate mai bine decât astăzi”, a concluzionat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Seceta nu mai este o provocare ocazională pentru fermierii europeni. 37 dintre țările membre și cooperante ale SEE s-au confruntat cu condiții de secetă în iunie 2026, proiecțiile climatice sugerând că frecvența, durata și intensitatea secetei vor crește în întreaga Europă.

Deși fermierii nu pot controla vremea, ei pot influența eficiența cu care solurile lor captează, stochează și utilizează precipitațiile disponibile.

Din fericire, multe dintre practicile care îmbunătățesc rezistența la secetă îmbunătățesc și sănătatea solului, eficiența și profitabilitatea pe termen lung. Iată șapte pași practici pe care fermierii îi pot face astăzi pentru a se pregăti pentru următoarea secetă.

Reziliența fermierilor în fața secetei începe cu mult înainte de instalarea acesteia.

Seceta a contribuit la o scădere cu 10% a producției de cereale din UE atât în 2022, cât și în 2023, demonstrând impactul tot mai mare al deficitului de apă asupra agriculturii europene. Este probabil ca această cifră să fie mult mai ridicată în 2026.

Nu există o soluție universală și miraculoasă pentru problema secetei. Totuși, fermele care se concentrează pe îmbunătățirea sănătății solului, reducerea compactării, menținerea unui strat de acoperire a solului și utilizarea tehnologiilor de precizie își asigură o poziție mult mai solidă atunci când se instalează condițiile de secetă.

Schimbările climatice pot amplifica frecvența și severitatea secetei, însă scot în evidență și importanța unor soluri mai sănătoase și a unor sisteme agricole mai inteligente.

Fermele cel mai bine pregătite pentru seceta de mâine sunt cele care investesc astăzi în reziliență. Discutați cu distribuitorul local Valtra despre măsurile pe care le puteți lua acum pentru a vă asigura că sunteți cât mai bine pregătit pentru a face față unor eventuale secete viitoare.

Clădiți un rezervor de apă mai bun sub picioarele dvs.

1. Creșteți conținutul de materie organică din sol.

Când este secetă, solul devine cel mai important sistem de stocare a apei al fermei. Materia organică din sol acționează ca un burete, ajutând solurile să rețină umiditatea, îmbunătățind în același timp infiltrarea și dezvoltarea rădăcinilor. Comisia Europeană identifică scăderea materiei organice din sol ca fiind una dintre cele mai mari amenințări la adresa solurilor agricole din Europa, deoarece reduce atât fertilitatea solului, cât și capacitatea acestuia de a rezista la secetă. Potrivit Comisiei Europene, 60-70% din solurile europene sunt considerate în prezent nesănătoase, subliniind amploarea provocării cu care se confruntă agricultura.

Construirea materiei organice prin culturi de acoperire, aplicarea gunoiului de grajd, compost și reținerea reziduurilor ajută la crearea unui profil de sol care poate capta și reține mai multă apă pentru perioade mai lungi.

Beneficiile se extind dincolo de rezistența la secetă. Solurile cu niveluri mai ridicate de materie organică susțin, în general, o activitate biologică mai bună, un ciclu îmbunătățit al nutrienților și o stabilire mai puternică a culturilor în timpul perioadelor dificile.

2. Mențineți solul acoperit.

Orice milimetru de apă reținut în sol poate face diferența pe perioada unei veri uscate. Studiile publicate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite arată că evaporarea apei din sol poate fi cu până la de cinci ori mai mică atunci când suprafața acestuia este protejată  cu mulci sau reziduuri vegetale  comparativ cu situația în care nu este acoperit. Materialul de acoperire și reziduurile lăsate pe sol reduc cantitatea de lumină solară directă care ajunge la sol, echilibrează temperaturile acestuia și încetinesc pierderea umidității prin evaporare.

Menținerea rădăcinilor vii în sol și a unui strat de acoperire a solului sunt principii fundamentale ale agriculturii regenerative. Acestea contribuie la îmbunătățirea infiltrației apei în timpul precipitațiilor și la reducerea pierderilor de umiditate în perioadele de secetă.

Atunci când au loc ploi abundente, solurile acoperite sunt, de asemenea, mai puțin vulnerabile la eroziune, permițând fermierilor să rețină umiditatea prețioasă în loc să o lase să se scurgă de pe teren.

3. Eliminați compactarea solului înainte ca aceasta să vă afecteze producția.

Compactarea solului este recunoscută de Comisia Europeană drept una dintre principalele amenințări la adresa sănătății solului în Europa, deoarece reduce spațiul dintre pori, restricționează dezvoltarea rădăcinilor și limitează circulația aerului și a apei prin profilul solului. Culturile din zonele compactate pot întâmpina dificultăți în accesarea rezervelor de apă din straturile mai adânci, exact atunci când au cea mai mare nevoie de ele.

Studiile agronomice realizate de Valtra și AGCO au demonstrat că reducerea presiunii în anvelope cu ajutorul sistemului CTIS (Central Tyre Inflation – sistem centralizat de reglare a presiunii în anvelope) de la Valtra poate diminua adâncimea de compactare a solului cu 17%, îmbunătățind totodată eficiența lucrărilor pe câmp cu 1,8%. Potrivit agronomului AGCO Jens Christian Jensen, potențialul de producție poate scădea cu 3-5% anual din cauza compactării solului, în timp ce o creștere a producției de doar 1% – obținută prin reducerea compactării – poate genera o valoare suplimentară de aproximativ 21 de euro pe hectar.

În același timp, sistemul Valtra Guide permite operatorilor să urmeze cu mare precizie aceleași linii de ghidaj. Astfel, se creează tipare de circulație mai uniforme, reducându-se suprafața terenului expusă trecerilor repetate ale roților.

Fiecare trecere contează

4. Reduceți traficul pe sol prin operațiuni inteligent create.

Fiecare trecere pe câmp consumă combustibil, necesită timp și sporește riscul de degradare a solului.

Agricultura modernă pune un accent tot mai mare pe minimizarea circulației utilajelor pe teren, fără a compromite performanța agronomică. Reducerea traficului protejează structura solului, menține spațiile poroase necesare circulației apei și creează condiții mai bune pentru dezvoltarea sistemului radicular.

Sistemul Valtra Section Control cu Multiboom le permite fermierilor să gestioneze simultan până la trei echipamente în timpul unei singure treceri. În loc să efectueze operațiuni separate, se pot aplica mai multe produse în cadrul unei singure parcurgeri a terenului.

Rezultatul constă în mai puține treceri, un consum redus de combustibil, necesar de forță de muncă diminuat și o perturbare minimă a solului. Acest lucru contribuie la conservarea structurii solului, permițând totodată fermierilor să finalizeze lucrările agricole în intervale de timp favorabile, adesea limitate de condițiile meteorologice.

5. Îmbunătățiți gestionarea nutrienților.

Culturile sănătoase fac față mai ușor condițiilor dificile de creștere.

În timpul secetei, disponibilitatea nutrienților poate deveni mai limitată, ceea ce face ca aplicarea eficientă să fie din ce în ce mai importantă. Gestionarea precisă a nutrienților asigură accesul culturilor la resursele necesare pentru o dezvoltare sănătoasă a rădăcinilor și o absorbție eficientă a apei.

Aplicarea uniformă a îngrășămintelor pe câmpuri foarte variabile duce adesea la situații ineficiente. Unele zone pot primi mai mulți nutrienți decât este necesar, în timp ce zonele mai slabe primesc prea puțini.

Direcționarea mai precisă a inputurilor poate ajuta culturile să utilizeze apa disponibilă mai eficient, reducând în același timp cheltuielile inutile.

Instrumentele Valtra pentru agricultura de precizie, inclusiv sistemul ratei variabile (Variable Rate Control), permit adaptarea inputurilor în funcție de condițiile din teren și de hărțile de prescripție.

Christel Thijssen, clientă Valtra și prestatoare de servicii în domeniul agriculturii de precizie, afirmă că îmbinarea prelevării de probe de sol, a utilizării hărților de prescripție, a monitorizării cu drone și a tehnologiilor cu rată variabilă poate reduce consumul de îngrășăminte și de produse de protecție a culturilor cu până la 70-90%.

6. Diversificarea rotațiilor și a sistemelor radiculare.

Nicio cultură individuală nu își poate asigura, de una singură, reziliența la secetă.

Rotațiile mai diverse ale culturilor pot îmbunătăți structura solului, pot intensifica activitatea biologică și pot crea canale radiculare mai extinse în întregul profil al solului. Culturi diferite utilizează și îmbunătățesc solul în moduri diferite.

Speciile cu rădăcini adânci pot contribui la crearea unor căi care permit culturilor ulterioare să acceseze umiditatea din straturile mai profunde ale solului. De asemenea, rotațiile diverse pot reduce presiunea exercitată de dăunători și boli, consolidând totodată reziliența generală a fermei.

Multe sisteme de agricultură regenerativă pun un accent tot mai mare pe diversitatea culturilor, deoarece aceasta consolidează sistemul agricol în ansamblu, în loc să se bazeze pe o singură soluție.

7. Utilizați datele disponibile pentru o reacție timpurie.

Una dintre cele mai mari provocări în timpul secetei este identificarea problemelor suficient de devreme pentru a putea interveni.

Până în momentul în care apar semne vizibile de stres la nivelul culturilor, o parte din potențialul de producție ar putea fi deja compromisă. Agricultura de precizie le permite fermierilor să monitorizeze variabilitatea terenului, să identifice problemele emergente și să ia decizii pentru o mai fundamentată gestionare.

Imaginile din satelit, hărțile pedologice și aplicarea cu rată variabilă pot ajuta la direcționarea investițiilor acolo unde generează cel mai mare impact, evitând totodată cheltuielile inutile în zonele cu productivitate scăzută.

Tehnologiile Valtra pentru agricultura inteligentă integrează sistemele de ghidare, gestionarea sarcinilor, controlul aplicării și colectarea datelor într-o singură platformă.

Pe lângă reducerea suprapunerilor, aceste sisteme contribuie la îmbunătățirea eficienței operaționale. Valtra raportează că soluțiile de agricultură inteligentă pot reduce suprapunerile cu până la 5%, ajutând fermierii să economisească inputuri, combustibil și timp, asigurând în același timp o uniformitate sporită a lucrărilor pe întreaga suprafață a terenului.

Material furnizat de MEWI

Recent, am vizitat ferma de taurine din Zănești a grupului TCE Agricultura, companie românească având activități integrate în județul Neamț. Am stat de vorbă cu Vlad Mocanu, șef de fermă și medic veterinar.

În ferma de la Zănești – Neamț sunt crescute exclusiv taurine din rasa Holstein Friză, aproximativ 1.100 de animale, dintre care 500 sunt vaci la muls. Adăposturile, construite în 2019, respectă toate normele europene, sunt înalte și bine aerisite, iar acest lucru s-a simțit. „Cu aceleaşi animale a crescut în două săptămâni producţia de lapte cu 7 litri pe cap, după ce le-am adus din adăposturile vechi în cele noi. Deci, cu aceleaşi furaje, cu aceeaşi genetică, numai că le-am schimbat adăpostul. Contează enorm să fie la aer. Nu înseamnă că toată lumea trebuie să facă un adăpost nou şi nu ştiu ce investiţie dacă are câteva animale acolo. Important este să mai deschidă un geam, să mai lase uşa deschisă, să lase vara vaca sub o umbră. Vacile nu suferă de frig niciodată”, a specificat medicul veterinar Vlad Mocanu.

Producția de lapte este de aproximativ 37 de litri/cap, iar toate furajele sunt produse în cadrul TCE Agricultura, cu costuri de producție foarte bune, singura problemă fiind cea a prețului de vânzare al laptelui, care a ajuns unul foarte mic. Deși producția laptelui are un cost bun, prețul cu care acesta se vinde este unul foarte scăzut, iar producătorii sunt descurajați din acest punct de vedere. „E păcat, pentru că noi producem un lapte corespunzător ca NTG şi NCS, cu numărul total de germeni şi de celule somatice suntem în grafic, un lapte igienic, dar problema este preţul şi asta ne descurajează, oricât de mult ai ţine şi ţi-ar plăcea munca pe care o faci, te impulsionează foarte mult când vezi şi rezultatele, când vezi că la sfârşitul lunii sau al anului ai un profit, ai produs ceva. E mult mai uşor să lucrezi când eşti impulsionat şi de profit, că, de fapt, pentru asta se munceşte, până la urmă. Este şi pasiune, fără discuţie, dar toată lumea munceşte ca să ducă ceva acasă”, spune Vlad Mocanu, șeful fermei.

După 25 de ani de activitate ca medic veterinar specializat în vaci de lapte, Vlad Mocanu ne-a zis că ferma traversează un an foarte bun, cu producție ridicată și animale sănătoase. Cu toate acestea, prețul scăzut al laptelui la vânzare afectează profitabilitatea. Situația este compensată parțial de faptul că aproximativ jumătate din producție este procesată în fabrica proprie, unde sunt realizate produse lactate de calitate superioară.

Pasiunea pentru creșterea vacilor o are din copilărie, iar acum, adult fiind, a reușit să construiască un loc unde mai mulți oameni se pot bucura de munca sa: „De mic copil am iubit vacile în special, asta mi-a plăcut, eu din clasa a II-a ştiam că o să lucrez, când o să fiu mare, cu vacile. Când eram copil, asta visam, să pot ieşi în balconul casei şi să văd munţii. Dar mi s-a părut tot timpul un simplu vis. Şi uite că am ajuns să-l văd cu ochii mei. Când ies dimineaţa din casă, văd munţii. Şi avem asigurat aici şi un aer curat şi, automat, un furaj de calitate superioară”.

Vlad Mocanu consideră că procesarea laptelui este esențială pentru obținerea unor produse de calitate. El subliniază că produsele realizate fără lapte praf și grăsimi hidrogenate sunt mai scumpe, deoarece necesită o cantitate mai mare de materie primă, însă oferă garanția unor alimente proaspete, naturale și conforme cu informațiile de pe etichetă. Atrage atenția că un cașcaval sau o telemea vândute sub prețul laptelui folosit la fabricarea lor ridică semne de întrebare. „Cumpărătorii ar trebui să discearnă şi să consume produse bune, garantate. Mai degrabă mănânci o bucată de caşcaval care ştii sigur că e din lapte decât să iei mai mult caşcaval care-ţi aduce şi nişte grăsimi care îţi dăunează sănătăţii.”

Holstein, o rasă rentabilă

În timp, ferma de taurine de la Zănești s-a specializat în creșterea vacilor din rasa Holstein, după ce, în urmă cu aproximativ 20 de ani, avea și exemplare din rasele Bălțată Românească și Jersey. Investițiile în adăposturi și în condițiile de întreținere au permis dezvoltarea efectivului, iar animalele oferă producții ridicate de lapte, o stare bună de sănătate și rezultate bune la reproducție. În prezent, ferma are și un surplus de animale și a început să vândă juninci Holstein. „La început nu eram siguri în ce direcţie mergem. Aveam şi Bălţată, şi Jersey, şi Brună, şi Holstein, şi Angus – dar asta era pe partea de carne. Şi a trebuit să ne decidem, pentru că sunt rase cu un comportament diferit şi trebuie să te decizi în ce direcţie vrei s-o iei, dacă vrei să faci ca treaba să fie rentabilă. Şi ne-am decis până la urmă să mergem pe Holstein”, a precizat Vlad Mocanu.

Când vine vorba de îngrijirea acestei rase, vaca Holstein necesită o furajare constantă și o rație omogenă pe tot parcursul exploatării, ajustată doar în funcție de starea fiziologică (de exemplu, la înțărcare sau în pregătirea pentru fătare). Scoaterea la pășunat introduce variații nedorite – animalul consumă iarbă, apoi, revenit în fermă, primește siloz sau alte furaje –, în timp ce modelul optim prevede un furaj unic, bine omogenizat, oferit constant pentru a menține productivitatea.

Referitor la tehnologia din spatele producției de lapte, Vlad Mocanu a detaliat: „Avem o sală DeLaval, paralelă, 20 ori 20, deci mulgem 40 de vaci odată, iar mulsul durează cam trei ore. Sunt două sesiuni de muls, adică oamenii au cele 8 ore cu tot cu spălat sala, igienizat sala şi toate minunile, ei îşi fac cele 8 ore în cele două sesiuni de muls. Spălarea ugerului o asigurăm automatizat, nu atingem mameloanele vacilor, şi de asta avem un lapte igienic, NTG-ul şi NCS-ul, cum am mai spus, sunt foarte scăzute, la un nivel cu care ne mândrim”.

Confort pentru animale, precum și pentru angajați

În ultimii doi-trei ani, presiunea privind găsirea îngrijitorilor pentru animale a început să scadă. În acest moment, ferma are cinci angajați din Sri Lanka, care s-au adaptat treptat, în ciuda barierei lingvistice și a faptului că nu aveau experiență în lucrul cu vacile. Potrivit lui Vlad Mocanu, condițiile de cazare și un salariu decent îi ajută să se integreze, iar după aproximativ patru luni devin suficient de pregătiți pentru a lucra independent.

În continuare, Vlad Mocanu a explicat de ce integrarea activităților agricole, zootehnice și de procesare este esențială pentru reducerea costurilor și menținerea rentabilității fermei: „Dacă nu eşti rentabil, nu ştii să te calculezi, nu găseşti soluţii să produci laptele ieftin, trebuie să tragi de undeva, să tai de undeva. Dacă tai din salarii, nu ai oameni de calitate. Trebuie să angajezi pe cine găseşti ca să facă şi automat nu ai oameni de calitate, o să se regăsească în starea de sănătate a animalelor şi, la fel, nu poţi să faci rabat. Tai din medicamente, din vaccinuri, din mâncare? N-ai de unde să mai tai.

Producând tu furajul, având oameni de calitate, care au grijă ca animalele să aibă un confort maxim ca să maximizezi producţia, starea de sănătate, prevenţia, acolo trebuie să fii foarte atent, adică să produci ieftin. Pentru că în momentul în care vaca are un confort, ea va fi mai puţin bolnavă, deci prevenţia este foarte importantă, să produci furajul ieftin, având partea de vegetal, producem furajul noi, şi-l avem la preţul de producţie, şi asta face foarte mult, şi ajungem să ţinem costul de producţie al laptelui la un nivel decent. Mai mult nu ai unde te duce”.

Pentru ca văcuțele să producă lapte într-un mediu cât mai confortabil, Vlad Mocanu are grijă de animalele sale, ba chiar le pune și muzică. „Avem muzică, dar e dată încet, tocmai ca să nu ne deranjeze. Dar le-am pus cred că de patru ani muzică, aceeaşi muzică care se repetă. La un moment dat, după vreo doi ani, am schimbat muzica. Preferă să se audă o gălăgie în fundal, nu ştiu ele cine cântă, dar când am schimbat melodiile mă uitam pe geam din birou, toate animalele s-au oprit şi s-au uitat spre difuzoare, au simţit că este ceva schimbat. Le place să audă ceva în fundal, pentru că atunci ele pot dormi liniştite, nu le mai deranjează zgomotele de afară”.

Ardei iute pentru reglarea temperaturii corporale

În perioadele cu temperaturi de 35 - 40 de grade Celsius, vacile sunt afectate de stresul termic, chiar dacă adăposturile sunt dotate cu sisteme de răcire, precum instalații de pulverizare și ventilatoare. Pentru a le ajuta să-și regleze temperatura corporală, în ferma de la Zănești – Neamț se folosesc de trei ani și premixuri pe bază de ardei iuți. Medicul veterinar Vlad Mocanu susține că efectele sunt vizibile nu doar în comportamentul animalelor, care respiră mai ușor, ci și în îmbunătățirea ratei de reproducție. „Ajută pe partea de stres termic şi nu ne dă peste cap partea de reproducţie. Bineînţeles, se simte o scădere uşoară, dar nu atât de drastică cum era în anii în care nu foloseam. Împreună cu spray-urile cu apă rece, cu ventilatoarele ne menţine la un nivel mulţumitor.”

Pe partea de reproducție, de aproximativ doi ani, ferma folosește sistemul SenseHub, bazat pe senzori montați la gâtul vacilor, pentru monitorizarea reproducției. Tehnologia nu doar identifică perioada de călduri, ci indică și momentul optim pentru însămânțarea artificială, inclusiv în funcție de utilizarea materialului seminal sexat sau convențional. Sistemul a contribuit semnificativ la îmbunătățirea rezultatelor de reproducție. „Este mult mai simplu pentru noi, este nevoie de mai puţin personal, eşti mult mai exact, nu trebuie să mai rugăm îngrijitorii, să-i batem la cap să ne spună care animale sunt în călduri, să fim noi tot timpul atenţi. Chiar şi vechile sisteme cu pedometre ne arătau că animalele sunt în călduri, dar mult mai superficial, nu cu atât de multe informaţii. În afară de partea de reproducţie, ne arată starea de sănătate a animalului”, arată Vlad Mocanu.

În fermă, rata de înlocuire a efectivului a fost până acum de aproximativ 30%, deoarece animalele tinere au fost păstrate pentru îmbunătățirea genetică a cirezii. În acest an, unitatea a început să vândă juninci, iar rata de înlocuire ar putea scădea la aproximativ 20%. Schimbările nu au fost făcute doar pentru înlocuirea vacilor îmbătrânite, ci și pentru introducerea unei genetici mai valoroase. În prezent, vacile Holstein produc aproximativ 37 de litri de lapte la două mulsuri, iar ferma ia în calcul trecerea la un sistem cu trei mulsuri. „Ideea este că la trei mulsori pe zi o să fie mai mult lapte, dar şi efortul nostru trebuie să fie un pic mai mare. E vorba de personal, de consum şi, în momentul acesta, la preţul la care este laptele, suportă o mică amânare acest pas. Aşteptăm să aibă un pic mai mare valoare pe piaţă laptele, şi atunci o să facem şi noi pasul acesta, să trecem la trei mulsori”, spune Vlad Mocanu.

De 12 ani, ferma folosește un sistem de creștere a vițeilor în cușete individuale, asemănătoare unor cușete de dormit, unde animalele rămân timp de trei săptămâni. În această perioadă, vițeii consumă lapte integral, după care trec la lapte praf. La vârsta de trei săptămâni, sunt mutați în adăposturi tip „iglu”, grupate câte șapte, unde stau până la aproximativ două luni și jumătate. Pe tot parcursul acestei etape, primesc lapte de două ori pe zi, câte aproximativ patru litri. După două luni și jumătate, timp de încă o săptămână, primesc lapte o singură dată pe zi, urmată de înțărcare. Pentru a reduce stresul, vițeii mai rămân două zile în același loc, după care sunt transferați într-un adăpost dedicat vițeilor înțărcați.

Renunțarea la Angus și trecerea pe lapte

Ferma cu Angus a TCE Agricultura a fost pionier în România, ajungând la peste o mie de capete, dar a renunțat când piața a devenit imprevizibilă și s-a focusat pe lapte, considerat atunci mai rentabil. În prezent, o îngrășătorie de carne e mai ușor de pornit decât o fermă de lapte cu genetică consolidată. „Am făcut reproducţie, am lucrat cu Angus, ajunsesem la peste o mie de capete, era foarte rentabil, dar s-a ajuns la un moment dat bătaie de joc. A fost o gaură în preţuri, în tot ce se putea. Vaca de lapte, mergând mai bine în acel moment, s-a decis că nu are rost să ne mai complicăm cu animalele de carne”, povestește Vlad Mocanu.

Ferma de vaci cu lapte de la Zănești este membră a Asociației Holstein Ro, unde se discută constant problemele sectorului și se înaintează propuneri, însă principalul impediment este că „nu prea avem unde să mergem cu propunerile astea”, așteptând o stabilizare a politicii pentru a avea interlocutori reali la nivel decizional. Crescătorii nu cer „pomană”, ci sprijin coerent, avertizând că o fermă de vaci de lapte care intră în faliment nu se mai redeschide: trimiterea animalelor la abator sau vânzarea lor reprezintă un „șoc foarte mare” și un „coșmar” pentru proprietar, care nu va mai reconstrui niciodată o astfel de fermă, ci va orienta capitalul spre alte afaceri. Mesajul către politicieni este clar: dacă vor să fie „politicieni cu adevărat”, trebuie să înțeleagă că o fermă închisă rămâne închisă pe termen lung și să acționeze pentru a ajuta sectorul să treacă de criză, într-un context în care problemele laptelui se manifestă în toată Europa.

O altă provocare este dată de procesatori, care, după spusele lui Vlad Mocanu, profită de lipsa de unitate a fermierilor „și își permit să intre ca uliul printre păsări”: izolează producătorii și negociază individual, ceea ce le permite să impună prețuri și condiții.

„În momente ca astea, şi cooperativele pot întâmpina probleme. Nu au specialişti care să îndrume proprietarii de animale, legat de calitatea laptelui. În momente ca astea, marii procesatori pot renunţa cu uşurinţă la micii fermieri, la micile asociaţii, pentru că au de unde şi pot pune foarte uşor condiţia calităţii. Dacă nu vii cu nişte parametri corespunzători ai laptelui, în general e vorba de celule somatice şi numărul total de germeni, automat te părăseşte sub acest pretext. Chiar dacă ai nişte asociaţii, nişte cooperative, fermierii respectivi trebuie să mulgă la nişte aparate, trebuie să respecte nişte condiţii de igienă, nu este suficient să am 4-5 vaci şi să fac parte din cooperativă, vin cu găleata de lapte şi o răstorn într-un butoi. Trebuie să respecţi nişte reguli de igienă, că eşti imediat expulzat”, conchide șeful fermei de taurine de la Zănești – Neamț, Vlad Mocanu.

Articol de: ALEXANDRA GOGU

Mzuri World, producător polonez de semănători strip-till, intră în programele Comunității Antreprenorilor Tineri din Agricultură (CATA) cu utilaje, specialiști tehnici și experiența unei ferme în care se lucrează de 15 ani cu tehnologia Mzuri Pro-Til. Prima întâlnire cu fermierii are loc pe 31 octombrie 2026, la Agripreneurs Summit, eveniment organizat de CATA la ROMEXPO București, în cadrul IndAgra.

Comunitatea Antreprenorilor Tineri din Agricultură și Mzuri World au semnat un parteneriat strategic pe toate programele CATA, comunitate în care sunt peste 300 de fermieri și antreprenori agricoli. Mzuri, companie cu sediul la Śmielin - Polonia, produce semănătorile Mzuri Pro-Til, construite pentru tehnologia strip-till.

Pentru fermierii din comunitate, parteneriatul înseamnă acces direct la tehnologie, în locurile unde CATA lucrează deja cu ei:

• Agripreneurs Summit 2026. Mzuri este partenerul strategic al primei ediții. Juliusz Różniak le aduce fermierilor experiența fermei familiei Różniak din Polonia, lucrată de 15 ani cu tehnologia Mzuri Pro-Til.

• Caravana Profitului. La opririle din ferme, Mzuri vine cu utilaj și cu un specialist tehnic, iar fermierii din zonă văd semănătoarea lucrând pe un sol pe care îl cunosc.

• Academia Fermierului Antreprenor 2026-2027. Cursanții au o zi în câmp, în care văd soluțiile strip-till direct pe un utilaj Mzuri.

• Podcasturile comunității. Mzuri este partener al Întâlnirilor Comunității și al AgTech Podcast.

Conținutul educațional al programelor rămâne decis de Comunitatea Antreprenorilor Tineri din Agricultură, iar decizia fiecărei ferme rămâne a fermierului, transmite CATA.

„Comunitatea noastră a adus strip-till-ul la aceeași masă prin fermieri care l-au încercat pe propriile hectare și au venit cu cifrele lor. Mzuri ne ajută să ducem discuția mai departe, în câmp, acolo unde fermierul vede utilajul lucrând și pune întrebările direct omului care știe să răspundă. Fiecare fermier decide singur ce aplică în ferma lui, iar noi îi aducem lângă oamenii care au parcurs deja drumul. În ferma familiei Różniak din Polonia se lucrează de 15 ani cu tehnologia Mzuri Pro-Til, iar prin Juliusz experiența ei ajunge acum la fermierii din România”, a declarat Gabriel Stoian, președinte și fondator al Comunității Antreprenorilor Tineri din Agricultură.

Strip-till-ul are deja istorie în CATA. Marcello Daniliuc, vicepreședinte CATA și fermier de generația a treia, a trecut la strip-till pe cele 850 de hectare ale fermei Marcellino Impex din județul Călărași și vorbește deschis, în comunitate, despre costurile și rezultatele lui. Și alți speakeri de la Agripreneurs Summit sunt adepți ai agriculturii conservative și au experiență practică cu strip-till-ul.

„În ferma familiei noastre se lucrează de 15 ani cu tehnologia Mzuri Pro-Til, iar cele mai bune argumente le-am primit de la alți fermieri, în câmpul lor, comparând rezultate. CATA  îi adună pe fermierii din România exact în felul ăsta. Venim cu utilajele și cu oamenii noștri ca să arătăm cum lucrează sistemul pe solurile din România și să învățăm de la fermierii care îl vor încerca. Pe 31 octombrie povestesc la Agripreneurs Summit ce am învățat în ferma noastră din Polonia”, precizează Juliusz Różniak, manager Mzuri World și fermier la Śmielin, Polonia.

Agripreneurs Summit, 31 octombrie, la IndAgra București

Juliusz Różniak este unul dintre speakerii Agripreneurs Summit 2026, eveniment care se desfășoară pe 31 octombrie 2026, de la ora 09:00, la ROMEXPO București, Scena Pavilion B1, în cadrul târgului IndAgra. Pe lângă sesiunea lui, echipa Mzuri este prezentă în zona de networking, unde fermierii pot discuta direct cu specialiștii despre strip-till.

Peste 15 speakeri din România și din străinătate vorbesc în fața a 300 de fermieri și antreprenori agricoli, iar după fiecare sesiune rămâne timp pentru întrebările din sală. Agenda și detaliile despre eveniment sunt pe www.agripreneurs.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Este cunoscut că agricultura este domeniul total dependent de prezența apei. În țara noastră, în anii normali din punct de vedere climatic, avem zone favorabile culturilor agricole precum Câmpia de Vest, Câmpia Transilvaniei, dar și zone care înregistrează deficit de umiditate cum sunt Câmpia Olteniei și Munteniei, Dobrogea și Sudul Moldovei care necesită irigații.

Cu schimbările climatice, cu extinderea fenomenului de secetă, apare deficit de umiditate în toate zonele afectate.

Dacă analizăm situația din Bărăganul de Nord aici deficitul de umiditate este de 100-150 mm în anii umezi, de 250 mm în anii moderați și 300-350 mm în anii secetoși. Aici nu se poate vorbi de agricultură performantă fără irigații.

În România sunt pretabile pentru irigat 5,4 milioane de hectare și s-a stabilit ca până în 2028 să se asigure aplicarea irigațiilor pe 2,7 milioane de hectare.

Conform prevederilor OCDE, dacă temperatura va crește cu 4°C față de perioada preindustrială, seceta va deveni de șapte ori mai frecventă și mai severă. Chiar la creșteri de 1,5-2°C se așteaptă creșterea stresului hidric peste tot. Solul va deveni tot mai uscat, pierzând capacitatea de a reține apa (umiditatea). Nivelul râurilor și pânza freatică sunt în scădere, scade producția agricolă și siguranței alimentară. Impactul economic al secetei s-a dublat față de 2000, iar până în 2035 costurile secetei ar putea crește cu 35-110 %. Se cer irigații, conservarea apei, soiuri rezistente.

De aceea este necesar să se mențină solurile sănătoase, bine întreținute care ar putea sechestra 27% din cantitatea de Carbon necesară a fi neutralizată pentru a menține creșterea încălzirii globale sub 2°C.

Necesarul de hrană pentru o populație în continuă creștere este tot mai mare. Era prevăzut pentru 2050 o populație de 9 miliarde, iar pentru 2100 să ajungă la 10 miliarde. În asemenea condiții, FAO stabilea ca până în 2050 producția să crească cu 70%.

Recent s-a evaluat că până în 2070 populația globului va fi de 11,7-12,4 miliarde. De aceea sunt absolut necesare cantități sporite de hrană, iar extinderea irigațiilor este obligatorie.

Resursele de apă care curg prin și sub România sunt de 134,6 miliarde m³ și apa respectivă este folosită 16% pentru consumul populației, 23% pentru agricultură și 60% pentru industrie.

Sunt asigurați 20 miliarde m³ de Dunăre, 13,68 miliarde m³ de râurile interioare și 4,67 miliarde m³ din apa freatică și de adâncime.

Desigur, sunt perioade de secetă severă când scade și nivelul Dunării, și al râurilor interioare. De aceea este imperios necesar să fie amenajate cât mai multe lacuri artificiale de acumulare a apei în perioadele cu ploi torențiale și topirea zăpezii pentru a avea apa necesară irigației în perioadele de secetă severă.

Necesitatea sporirii producției agricole impune, printre alte măsuri tehnologice, aplicarea cantității corespunzătoare de îngrășăminte. O fertilizare nerațională, fără a ține seama de ce oferă solul și de cerințele plantelor pentru un anumit nivel de producție, de etapele când are loc consumul maxim de elemente nutritive, dar și de evoluția condițiilor climatice, poate provoca pierderi de nutrienți care duc la poluarea solului și apei.

Avem în vedere, în special, pierderile de nitrați deoarece ionul NO₃ nu este reținut de complexul coloidal al solului, el este ușor luat de plante, dar și ușor levigabil mai ales în zonele irigate.

Prin urmare, avem aici probleme cu două secvențe importante ale tehnologiei de cultură care necesită un nivel de profesionalism mai ridicat și anume administrarea îngrășămintelor și administrarea apei. Îmi amintesc că la începutul anilor ’90 când a avut loc retrocedarea pământului, el nu a mai ajuns la vechii proprietari, ci la fiii și nepoții acestora. Peste 90% dintre noii proprietari proveneau din alte domenii de activitate și nu aveau nici elementare noțiuni despre agricultură, deși au devenit cultivatori. Atunci, prof. Nicolae Ștefan, ministru al Agriculturii, a solicitat ICCPT Fundulea soluții ca împreună cu ministerul și direcțiile agricole județene să fie inițiați în problemele agriculturii noii cultivatori. În cadrul ICCPT Fundulea am înființat, organizat și condus primul laborator de Extensie, Consultanță și Propagandă Agricolă din cercetarea agricolă românească.

În cadrul acestui laborator am realizat:

1. În revistele de specialitate agricolă, cu apariție săptămânală și lunară, am publicat articole de sezon cu problemele din perioada respectivă și modul de rezolvare a lor. Personal am publicat peste 1.500 de articole având o experiență în publicistica agricolă de peste 50 de ani, în afară de articolele publicate de colegii din Institut și din Stațiuni.

2. Am elaborat peste 20 cărți de specialitate și broșuri în mii și mii de exemplare care au fost difuzate gratuit, prin direcțiile agricole, către cultivatori. Exemplu: „Cum lucrăm pământul”, „Când, cum și cu ce executăm semănatul culturilor agricole”, „Fertilizarea culturilor agricole și mașinile folosite”, „Tehnologia lucrărilor mecanizate în cultura florii-soarelui” etc. În ultimul timp am elaborat o lucrare, „ABC-ul mecanizatului”, având în vedere că mulți dintre noii cultivatori au luat tractoare și lucrează cu ele.

3. La începutul fiecărei campanii agricole, prin Direcțiile Agricole se organizau ședințe de instruire cu problemele din campania respectivă, unde cercetătorii din Institut și Stațiuni țineau lecții cu problemele respective.

4. În fiecare zonă agricolă au fost înființate loturi demonstrative cu soiuri și hibrizi, precum și tehnologii de cultură care erau vizitate de cultivatori și vedeau concret ce se pretează cel mai bine în zona lor.

5. Anual, în Institut și în unele Stațiuni se organizează așa numitele „Zile verzi”, ca Ziua grâului și orzului, Ziua florii-soarelui și soiei, Ziua porumbului și sorgului, la care participă sute de cultivatori și se informează cu ce este nou în cercetarea științifică din agricultură.

6. Se au în vedere și fermele mari din fiecare zonă, care sunt conduse de specialiști de înaltă clasă și pot servi ca modele.

Pe parcurs problemele s-au mai clarificat, deoarece o parte din micii cultivatori au dat pământul în arendă la fermele mijlocii și mari, iar o parte dintre noii cultivatori au devenit buni fermieri.

În acest fel, ICCPT Fundulea a participat la o bună informare a cultivatorilor.

Administrarea îngrășămintelor și aplicarea irigațiilor

Acum, continuăm cu elemente mai amănunțite prin care să prevenim poluarea cu nitrați în zonele irigate.

Avem în vedere, pe de o parte, modul de administrare a îngrășămintelor, iar pe altă parte, tehnologia aplicării irigațiilor.

La administrarea îngrășămintelor trebuie avut în vedere:

1. Nici o fertilizare nu este indicat să se facă în orb, ci numai după cartarea agrochimică a fiecărei parcele, repetate la 3-4 ani.

2. Se vor aplica doze optime ținând seama de ce oferă solul și de ce pretind plantele pentru un anumit nivel de producții.

3. Complexul de măsuri agrotehnice, în afară de fertilizare, optimizează factorii de vegetație și asigură o bună valorificare a nutrienților, fără poluare.

4. Prezența asolamentului cu ierburi perene împiedică levigarea nitraților.

5. Îngrășămintele organice îmbunătățesc însușirile solului și au capacitate de a oferi nitrați treptat și rețin plusul, evitând poluarea.

6. Aplicarea fertilizanților lichizi este de 4-5 ori mai eficientă deoarece 95% din nitrați se absorb de plantă în primele zile, față de 25% la cei solizi.

7. Trebuie stabilite cu grijă epocile de aplicare urmărindu-se faza de consum maxim și când plantele au un început de stres pentru a consuma intens.

8. Nu este indicată fertilizarea în mustul zăpezii, deoarece îngrășămintele se dizolvă în 1-2 săptămâni, când plantele sunt în repaus vegetativ. În aceste condiții, se pierde 40-50% din azotat și 60% din uree, provocând poluarea.

9. Trebuie ținut seama și de solubilitatea îngrășămintelor, cunoscând că fosforul are solubilitate redusă, de 10-20%, potasiul 30-40%, iar azotatul în totalitate.

10. Pentru evitarea poluării îngrășămintelor azotate, este indicat să se aplice în 2-3 reprize, ținând seama de ritmul de consum al plantelor și de evoluția vremii.

11. Cel mai indicat este să se aplice îngrășăminte cu descompunere treptată/controlată.

12. Tipurile de îngrășăminte se aleg în funcție de sol de cultură și de condițiile climatice astfel:

• pe sol cu pH acid se aplică nitrocalcar;

• pe sol alcalin se aplică sulfat de amoniu (NH4)₂SO₄;

• pe sol cu pH neutru se aplică azotat de amoniu NH₄NO₃;

• pentru floarea-soarelui, rapița, in, sfecla de zahăr se aplică K și N;

• pe suprafețele cu agricultură conservativă se aplică îngrășăminte complexe.

13. La culturile de toamnă fertilizarea cu azot se face numai pe solurile sărace și cel mult 1/3 din doză.

14. Aplicarea îngrășămintelor în benzi, în apropierea plantelor asigură o mai bună valorificare și evită poluarea.

Alte măsuri:

• Folosirea ureei ENPRO asigură protecția azotatului, fără pierderi prin levigare;

• Tehnologia NG-îngrășăminte cu N și S care se pulverizează plante și are inhibitori pe bază de uleiuri vegetale, asigură azot 70-90 zile și reduce levigarea;

• Aplicarea produsului Instinct reduce pierderile prin levigare;

• Interzis spălarea mașinilor de administrat îngrășăminte în râuri, lacuri;

• Evitat stocarea provizorie a îngrășămintelor pe teren, au loc scurgeri în apa freatică.

La aplicarea irigațiilor se urmărește:

1. Pericolul poluării cu nitrați are loc când se irigă:

• pe solurile nisipoase, foarte ușor permeabile;

• când pânza freatică este la mai puțin de 2 m adâncime;

• când se aplică doze mari de îngrășăminte necorelate cu capacitatea și ritmul de consum al plantelor. Acestea trebuie evitate.

2. Tehnica de irigare și normele de udare se stabilesc în funcție de caracteristicile solului, atât pentru prevenirea poluării cu nitrați, cât și pentru evitarea sărăturării secundare a solului.

3. Momentul irigării se alege când plantele au început să sufere un ușor stres hidric pentru a consuma mai intens apa și nutrienții.

4. Să se asigure o irigare cât mai uniformă pentru a evita formarea zonelor cu exces de apă (când terenul nu este bine nivelat) și scurgerile la suprafață când terenul este în pantă.

5. În zonele cu sol mai greu permeabil și o capacitate bună de reținere a apei, se poate folosi irigarea prin aspersiune sau pe brazde fără pericol de poluare.

7. Este indicat ca încă de la semănat să se aplice un îngrășământ starter care să favorizeze o mai bună înrădăcinare pentru a valorifica un volum mai mare de sol pentru consum de apă și nutrienți.

8. Pentru a nu avea exces de nitrați în anumite etape ale vegetației este indicat să se mențină terenul permanent verde. Prin aceasta se asigură și protecția solului, se consumă îngrășămintele rămase de la cultura anterioară, cât și ce se formează prin nitrificare evitând poluarea și asigurând materia organică pentru sol.

9. Atenție la parcelele pe care s-au efectuat arături adânci sau lucrări de scarificare, deoarece pericolul de poluare cu nitrați este mai mare.

Prin urmare, aplicând corect toate aceste măsuri se poate evita pericolul de poluare cu nitrați.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Mașina de tocat asigură menținerea solului curat și sănătos

Să învățăm cum se pot obține recolte bune și în condiții de secetă

Istoria sfeclei de zahăr în România

Divizia Crop Science a Bayer România a lansat Preceon Smart Corn System la ferma lui Costel Iancu, Centro Trans Corporation din satul Padea, comuna Drănic – județul Dolj. Soluția propune o abordare integrată a cultivării porumbului, în care genetica hibrizilor cu talie redusă se completează cu recomandări agronomice și instrumente digitale pentru gestionarea culturii pe parcursul întregului sezon.

Preceon urmărește valorificarea potențialului fiecărei parcele prin adaptarea deciziilor tehnologice la condițiile locale. Sistemul combină caracteristicile noilor hibrizi cu sprijinul specialiștilor și cu informațiile furnizate de platforma FieldView, pentru a sprijini fermierii în luarea unor decizii fundamentate, de la stabilirea densității de semănat până la evaluarea rezultatelor.

• Nu doar un nou hibrid, ci un sistem integrat de cultivare, care combină genetica, agronomia și instrumentele digitale pentru adaptarea tehnologiei la fiecare parcelă.

• Porumb cu talie redusă, conceput pentru o stabilitate mai bună a plantei și pentru reducerea riscului de cădere în condiții de vânt puternic.

• Acces cu utilajele în cultură pe o perioadă mai lungă, ceea ce oferă fermierilor mai multă flexibilitate pentru intervenții, atunci când cultura o cere.

„Preceon înseamnă mai mult decât un nou tip de hibrid de porumb. Vorbim despre un sistem care aduce împreună genetica, suport agronomic și instrumentele digitale, astfel încât fermierul să poată adapta tehnologia la realitatea fiecărei parcele. Credem că acesta este un pas important în evoluția modului în care cultivăm porumbul în România, mai ales într-un context în care stabilitatea producției și valorificarea resurselor disponibile devin tot mai importante”, a declarat Despina Leveanu, manager Bayer România pentru culturi de porumb, sfeclă pentru zahăr, floarea-soarelui.

Talie redusă, stabilitate și acces mai bun în cultură

La baza Preceon se află hibrizii de porumb cu talie redusă. Această caracteristică este însoțită de o rezistență sporită a tulpinii și de o stabilitate mai bună, care contribuie la reducerea riscului de cădere și a pierderilor asociate vânturilor puternice.

Talia redusă facilitează, de asemenea, accesul utilajelor terestre în cultură pe o perioadă mai lungă a sezonului. Această flexibilitate oferă fermierilor mai multe oportunități de a aplica fertilizanți și produse de protecție a plantelor la momentul potrivit, în funcție de nevoile culturii.

Hibrizii permit, totodată, explorarea unor densități de semănat mai ridicate, în cadrul unei tehnologii adaptate fiecărei parcele. Recomandările agronomice și utilizarea datelor au un rol esențial în valorificarea acestui potențial.

„Talia redusă este probabil caracteristica pe care o observi prima dată, dar valoarea sistemului vine din modul în care această genetică este pusă la lucru în câmp. Stabilitatea plantelor, posibilitatea de a menține accesul în cultură mai mult timp și stabilirea densității optime ne oferă mai multe opțiuni pentru adaptarea tehnologiei la condițiile concrete din fermă. Tocmai de aceea, recomandările agronomice și datele din fiecare parcelă sunt esențiale pentru valorificarea potențialului acestor hibrizi”, a explicat Corneliu Costa, director tehnic cultură de porumb, Bayer România.

Decizii adaptate fiecărei parcele

Componenta digitală a sistemului susține personalizarea tehnologiei. Prin FieldView, fermierii pot folosi datele din propria fermă pentru a fundamenta recomandările de semănat și pentru a urmări performanța culturii pe parcursul sezonului. Împreună cu suportul agronomic, aceste informații contribuie la ajustarea practicilor în funcție de specificul terenului și de condițiile anului agricol.

Obiectivul Preceon este să sprijine creșterea potențialului de producție și valorificarea resurselor disponibile, printr-un sistem de cultivare adaptat nevoilor fiecărei ferme. Rezultatele obținute trebuie evaluate în condițiile concrete de cultură, ținând cont de hibridul folosit, de tehnologia aplicată și de resursele disponibile.

Lansarea de la ferma Centro Trans Corporation aduce această abordare în atenția fermierilor din România, cu accent pe legătura dintre inovația genetică și modul în care cultura este gestionată în câmp.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

2026 a adus o serie de noutăți importante în universul Valtra, de la evoluții tehnice și soluții orientate spre eficiență, până la oferte comerciale gândite să susțină investițiile fermierilor în utilaje performante.

Sustenabilitatea și de modul în care noile soluții contribuie la reducerea impactului asupra mediului reprezintă unul dintre subiectele importante abordate de producătorii de tehnică agricolă.

„Tractoarele Valtra se încadrează în cele mai noi cerințe privind emisiile, iar unele modele pot funcționa și cu biodiesel în amestec de până la 8%. În practică, acest lucru înseamnă posibilitatea utilizării unui combustibil cu impact mai redus asupra mediului, fără a afecta funcționarea motorului în parametri normali de exploatare. În același timp, atunci când vorbim despre consum, demonstrațiile practice rămân cel mai bun argument, pentru că rezultatele reale din teren sunt cele care confirmă eficiența. Pe partea de combustibili alternativi și reducerea impactului asupra mediului, Valtra comunică public și proiecte de cercetare realizate împreună cu parteneri precum Neste și Nokian Heavy Tyres”, precizează George Tănase, brand manager Valtra în cadrul Mewi, companie care reprezintă în țara noastră producătorul finlandez.

Dincolo de specificațiile tehnice, miza reală este foarte clară: fermierii au nevoie de utilaje care să lucreze eficient, să reducă pierderile și să ofere control cât mai bun asupra costurilor. De la combustibili cu impact mai redus asupra mediului și până la reglarea corectă a presiunii în anvelope, fiecare detaliu contează atunci când obiectivul este un consum optim și o productivitate cât mai bună.

„Valtra merge în această direcție printr-o combinație de tehnologie practică, soluții orientate spre operator și instrumente care pot susține atât performanța, cât și grija față de sol și mediu. Iar pentru fermieri, acestea nu sunt doar noutăți de catalog, ci argumente concrete care pot face diferența în activitatea de zi cu zi”, subliniază George Tănase.

Valtra seria G primește transmisie CVT

O noutate importantă, prezentată de Valtra la Agritechnica 2025, este introducerea transmisiei CVT la seria G, o schimbare relevantă pentru această gamă de putere. Până acum, seria G era cunoscută în principal pentru variantele PowerShift, iar noua opțiune cu transmisie continuu variabilă extinde semnificativ posibilitățile de utilizare ale seriei.

Valtra a prezentat oficial noul G cu CVT la Agritechnica 2025 și a subliniat că acesta aduce o transmisie marca AGCO, cu plajă unică de lucru între 0 și 40 km/h, împreună cu hidraulică load-sensing și principiul EcoPower deja utilizat la gamele mai mari, Q și S.

„Această lansare confirmă direcția clară a producătorului către soluții mai simple în operare, mai eficiente și mai confortabile pentru utilizator. Totodată, modelul G125 CVT Active a fost recompensat cu titlul Tractor of the Year 2026 la categoria Utility, după prezentarea sa la Agritechnica”, punctează George Tănase.

Nokian și tehnologia Smart tyre

O altă noutate vine din colaborarea Valtra cu Nokian pentru anvelope agricole. Dacă până acum numele Nokian era asociat mai ales cu aplicații forestiere, astăzi producătorul vine și cu soluții agricole care pun accent pe eficiență, protecția solului și consum optim.

Anvelopele VF de la Nokian integrează tehnologia Intuitu, o soluție smart care permite monitorizarea presiunii și oferă recomandări precise pentru reglarea acesteia. Valtra și Nokian prezintă public această tehnologie ca pe o soluție care furnizează recomandări rapide și precise de presiune și încărcare, cu beneficii directe pentru eficiența lucrărilor și reducerea consumului.

„Practic, fiecare anvelopă are o conexiune unică, iar utilizatorul poate urmări în aplicație valorile relevante și poate adapta presiunea în funcție de lucrare. Acesta este un avantaj major, pentru că presiunea corectă în anvelope înseamnă tracțiune mai bună, patinaj redus, protecție mai bună a solului și consum mai mic de carburant. Valtra leagă public această zonă și de sistemele sale CTIS, disponibile pe seriile N, T, Q și S, care permit reglarea presiunii din anvelope în funcție de condițiile de lucru”, explică George Tănase.

Potrivit informațiilor publicate de Valtra și Nokian, anvelopele Nokian Soil King VF cu tehnologia Intuitu 2.0 sunt deja prezentate ca soluție smart pentru gamele mari, iar disponibilitatea lor este menționată în special pentru tractoarele din seriile Q și S.

Tractoarele Valtra au cea mai bună rată de menținere a valorii de revânzare

Un studiu recent realizat de publicația Koneviesti arată că tractoarele Valtra au cea mai bună valoare generală de revânzare dintre toate mărcile examinate. Studiul a luat în considerare mai mulți factori și a inclus modele de tractoare din 2015 până în 2020, cu puteri peste 100 kW (138 CP) și sub 8.000 de ore de funcționare. Datele au fost preluate de pe site-urile Tractorpool și Mascus între decembrie 2025 și februarie 2026, iar prețurile fără TVA au ținut cont de tipul de transmisie, ridicătorul frontal și încărcătorul frontal.

Valtra s-a clasat pe primul loc în comparația valorii medii de revânzare, păstrând 66% din valoarea sa inițială. 

Pentru modelele examinate, Koneviesti a constatat că Valtra seria N și-a păstrat cea mai bună valoare per total. Valtra a avut performanțe deosebit de bune în gama sub 140 kW (187 CP), dar a fost câștigătoare și în categoria sub 200 kW (268 CP). În categoria 140-200 kW (187-268 CP), tractoarele Valtra din seria N și seria T au ocupat primul loc.

Studiul evidențiază faptul că, în medie, pentru toate mărcile, tractoarele din gama de putere 201 - 250 kW (273 - 340 CP) și cele peste 300 kW (402 CP) și-au păstrat doar aproximativ 50% din valoarea inițială. De menționat că domeniul de aplicare a studiului (modele de tractoare din perioada 2015-2020) exclude generația a 6-a a seriei S de la Valtra, care a fost lansată la Agritechnica în 2023.

 Foto: MEWI

Clubul Fermierilor Români a organizat pe 8 octombrie 2026, la Craiova, Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia. Discuțiile au plecat de la o realitate dificilă pentru această zonă a României: secetă pedologică extremă de peste șase luni, costuri în creștere, prețuri scăzute la cereale și o reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) care pune sub semnul întrebării investițiile din Pilonul 2. Concluziile conferințelor regionale vor fi prezentate la Conferința Națională AGRI4FUTURE, care va avea loc pe 5 noiembrie 2026, la București.

Fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai sectorului financiar-bancar, ai companiilor de furnizoare de inputuri și ai mediului academic au analizat viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), noile instrumente de finanțare și soluțiile pentru o agricultură mai rezilientă, într-un an marcat de secetă pedologică extremă și de presiunea costurilor.

Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români (CFRO), a accentuat faptul că agricultura trece printr-o perioadă foarte grea. „Ne confruntăm cu secetă pedologică extremă de peste jumătate de an, avem instabilitate politică și o Uniune Europeană care tratează agricultura ca fiind tot mai puțin importantă. Acordul Mercosur pune fermele europene în competiție directă cu exploatații sud-americane de zeci și sute de mii de hectare. Agricultura, cum spunea Gheorghe Ionescu-Șișești, este știința locului, nu un șablon pe care îl putem aplica în orice an și pe orice zonă”, a punctat Alexander Degianski. Președintele CFRO a criticat și modul în care strategia națională pentru biodiversitate îi descrie pe fermieri ca fiind o amenințare la adresa mediului. Dar, referitor la strategia națională pentru biodiversitate, în urma demersurilor Clubului Fermierilor, „terenurile pot fi incluse în arii protejate doar cu acordul proprietarului, al Consiliului Județean și al Consiliului Local”, a subliniat Bogdan Chiripuci, manager Politici Agricole CFRO.

Bogdan Chiripuci a anunțat că CFRO lansează pe 16 noiembrie un nou program de perfecționare pentru managerii de fermă. De asemenea, Clubul a publicat un studiu privind impactul aderării Ucrainei asupra PAC.

Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a transmis printr-un mesaj online că viitoarea PAC trebuie să se bazeze pe competitivitate și să fie corelată cu politicile europene care asigură fermierilor inputuri la preț corect. „Ministerul Agriculturii a pregătit noi forme de sprijin care, însă, sunt blocate de lipsa rectificării bugetare și a unui guvern cu puteri depline”, a precizat Tánczos Barna, evidențiind că o soluție pentru finanțarea achiziției de terenuri de către fermierii activi este leasingul funciar agricol, dezvoltat împreună cu CFRO.

„Organizațiile fermierilor nu trebuie să se implice în viața politică. Ele trebuie să fie parteneri ai decidenților, iar argumentele pe care le punem pe masă trebuie luate în considerare. Nimeni nu înțelege mai bine decât fermierii problemele sectorului, iar la conferințele noastre nu venim doar cu probleme, ci cu soluții”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Pilonul 2 și bugetul agricol, în pericol

Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028 - 2034 reduce ponderea PAC în bugetul Uniunii de la 37% la 15% și prevede, în forma actuală, desființarea Pilonului 2 de dezvoltare rurală. Alocarea propusă pentru România este de 16,57 miliarde de euro, cu aproximativ 5 miliarde mai puțin decât în prezent, a arătat Achim Irimescu. Reprezentantul Clubului Fermierilor Români la Bruxelles a adus și vești bune, respectiv actualizarea suprafeței de referință crește plata pe hectar, iar convergența externă urcă la 90% din media UE. Însă, „calendarul face imposibilă aplicarea reformei din 2028. Parlamentul European și-a amânat poziția pentru noiembrie, cadrul financiar multianual este așteptat în decembrie, iar trilogurile durează de obicei peste un an”, a spus Achim Irimescu.

Prezent la Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia, a fost și directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu. Acesta a atras atenția asupra comasării fondurilor de dezvoltare rurală cu cele de coeziune, situație care ar muta investițiile în ferme, procesare și depozitare către alte instituții. „APIA (Pilonul 1)și AFIR (Pilonul 2, absorbție de peste 99%) funcționează bine și nu ar trebui schimbate”, a spus Adrian Chesnoiu. Totodată, directorul general AFIR a vorbit despre un mecanism național de gestionare a riscului, discutat acum cu Banca Mondială: o poliță obligatorie de bază pe hectar, finanțată din 3% din plățile directe, care acoperă costurile de înființare a culturilor. Peste ea se adaugă polițe facultative pentru pierderea de venit, cu primele decontate parțial. Italia aplică un sistem similar din anul 2023.

Din partea Agenției pentru Plăți și intervenție pentru Agricultură (APIA) a fost prezent Constantin Bîrcă, director general adjunct, care a anunțat că plata avansului pentru campania 2026 începe pe 16 octombrie, iar cererile pentru sprijinul de urgență acordat culturilor de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025 se depun între 12 octombrie și 6 noiembrie.

Pentru Oltenia, cuvântul-cheie este „recuperare”

Analiza prezentată de prof. univ. dr. Gavril Ștefan, de la Universitatea de Științele Vieții din Iași, arată că fermele din Oltenia au cel mai scăzut indice de reziliență dintre cele opt regiuni de dezvoltare: 3,78 din 10, față de media națională de 5,85. „Pentru Oltenia, cuvântul-cheie este „recuperare”. Prioritățile sunt stabilitatea producției, digitalizarea, accesul la cunoaștere și consultanță, diversificarea și apa. Le recomand fermierilor să își planifice bugetele pe anul slab, nu pe medie. Apoi, finanțatorii să judece capacitatea de rambursare după variabilitatea veniturilor, iar politicile publice să susțină investițiile care stabilizează producția, accesul la cunoaștere și digitalizarea”, a precizat profesorul Gavril Ștefan.

Instrumente noi de finanțare și gestiune a riscului

„Deficitul de finanțare din agricultură era de aproape 12 miliarde de euro în 2024, iar o treime afectează tinerii fermieri”, a menționat Teodora Petre, director executiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), care a prezentat un nou instrument de garantare pentru agricultură, care va acoperi până la 70% din creditele pentru investiții și 50% din cele pentru capital de lucru, cu scadențe de până la 20 de ani pentru achiziția de terenuri și posibilitatea de refinanțare a investițiilor existente. Agricover și BCR au anunțat un parteneriat de cofinanțare care oferă fermierilor un plan de finanțare pe termen lung, cu o singură documentație. „Parteneriatul BCR-Agricover pornește cu un pilot pe trei ferme. Fermierul va avea un plan de finanțare pe termen lung, o singură documentație și un singur canal de comunicare”, a explicat Ana Maria Samuilă, director Agribusiness BCR.

Rata creditelor neperformante în agricultură este de aproape 10%, iar creșterea expunerii finanțatorilor pe sector este insuficientă, a susținut Marius Oltean, director zonal Agricover Credit IFN. Agricover are ocotă de piață de aproape 9%, în creștere cu circa 17% față de anul trecut.

„Riscul vine din necunoaștere. Finanțatorul trebuie să analizeze ferma în ansamblu, pe un ciclu de cinci ani”, a subliniat Jabbar Kanani, președinte Agricover, membru fondator CFRO.

Pe tema riscurilor climatice, participanții au discutat necesitatea unui sistem național de gestionare a riscurilor care să acopere și seceta. Rambursarea a 50% din primele de asigurare se reia pentru anul agricol 2026-2027. În prezent, doar 2,5 milioane de hectare din 8,2 milioane sunt asigurate.

„Asigurarea trebuie privită ca un input, la fel ca sămânța sau îngrășămintele. Este cel mai ieftin input și protejează investiția, nu doar producția”, a spus Caesar Huțanu, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare. De altfel se tot discută ca asigurarea agricolă împotriva calamităților (secetă, arșiță, băltiri, inundații) să se facă după modelul asigurării obligatorii a locuințelor.

De remarcat că, ponderea agriculturii în PIB a scăzut de la 6,5% în 2011 la 3% în 2025. Și asta pentru că alte sectoare au crescut mai repede. „Totuși, în 2025 agricultura a adus circa 30% din creșterea economică. Inflația este de 6,2% și nu se așteaptă o dezinflație suplimentară. Serviciile s-au scumpit cu 11%, iar carburanții cu circa 30%, în timp ce prețurile produselor agricole au scăzut. Dobânzile la creditele noi au urcat de la circa 4% în 2011 la circa 8% acum și vor rămâne ridicate”, a arătat Iulian Lolea, economist șef Confederația Patronală Concordia. Adrian Chesnoiu a completat: „Deși PIB-ul României a crescut puternic din 2011, veniturile agriculturii au rămas în jurul a 10 miliarde de euro, deoarece prețurile cerealelor au stagnat, iar costurile au crescut”.

La Craiova s-a vorbit și despre energie. Dan Grigore, manager Program Think Tank Agrinnovator, și Dan Fleșariu, CEO WIRENGroup, au prezentat energia ca pârghie financiară pentru ferme. Agrinnovator pregătește un ghid dedicat, care se va lansa în jurul conferinței naționale a Clubului Fermierilor Români.

Digitalizare și produs românesc

În prezent, Clubul Fermierilor Români derulează programe dedicate tinerilor fermieri, antreprenorilor din agricultură, digitalizării fermelor etc.

La Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia, s-a anunțat un nou proiect, de aproape 30 de milioane de euro, obținut în urma demersurilor CFRO, finanțat prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și aprobat de Comisia Europeană, care va forma 1.000 de manageri de digitalizare a fermelor. Pentru acest proiect, Clubul Fermierilor a lucrat trei ani. Absolvenții programului postuniversitar vor beneficia, timp de un an, de un sprijin salarial suplimentar. Programul începe la sfârșitul acestui an sau în primul trimestru din 2027. Tinerii trimiși de ferme urmează un curs postuniversitar de șase luni, iar după absolvire primesc 6.000 lei net pe lună în plus la salariu, timp de un an.

Clubul Fermierilor Români a prezentat și sistemul pe care îl dezvoltă pentru produsul românesc, de la fermă la raft, care va fi lansat la conferința națională.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Agra Asigurări a marcat zece ani de activitate pe piața din România printr-un eveniment organizat în perioada 28-30 septembrie, la Sibiu, care a reunit parteneri, colaboratori și membri ai echipei locale și internaționale. Sub mesajul „Plămădim viitorul asigurând prezentul”, evenimentul aniversar a pus în centrul atenției oamenii și parteneriatele care au contribuit la dezvoltarea companiei în România și la consolidarea prezenței sale pe piața asigurărilor agricole.

De la intrarea pe piața locală, în 2016, Agra Asigurări și-a construit activitatea în jurul unui model specializat de asigurare agricolă, adaptat particularităților și riscurilor cu care se confruntă fermierii. În cei 10 ani de activitate, compania a asigurat în total aproximativ nouă milioane de hectare și a ajuns să deservească peste 10.000 de fermieri și clienți din România.

Evoluția companiei este reflectată și de creșterea semnificativă a activității sale. Dacă în 2016, Agra Asigurări avea 170.000 de hectare asigurate, cu un volum de prime subscrise de aproximativ un milion de euro, în 2026, suprafața asigurată a ajuns la 1,76 milioane de hectare, în timp ce volumul primelor subscrise a crescut la 60 de milioane de euro.

Acum, după un deceniu de dezvoltare pe piața din țara noastră, compania Agra Asigurări își concentrează următoarea etapă pe soluții adaptate noilor riscuri din agricultură, pe digitalizarea serviciilor și pe consolidarea relației cu fermierii.

Potrivit datelor companiei, Agra Asigurări deține aproximativ 70% din suprafața agricolă asigurată din țara noastră. Sucursala din România este, totodată, cea mai mare din cadrul grupului Österreichische Hagelversicherung, atât din perspectiva dimensiunii echipei, cât și a suprafeței agricole asigurate și a volumului primelor brute subscrise.

„Zece ani reprezintă un moment important pentru noi și, în același timp, o ocazie de a privi cu recunoștință la parcursul construit alături de fermierii români, partenerii și colaboratorii noștri. În această decadă, am crescut împreună cu piața și am învățat să răspundem tot mai bine nevoilor unei agriculturi aflate într-o schimbare continuă. Astăzi, amploarea activității noastre vine la pachet cu o responsabilitate pe măsură: aceea de a fi alături de fermieri nu doar atunci când lucrurile merg bine, ci mai ales în momentele dificile, când fenomenele meteorologice severe le afectează munca și investițiile. Privim următorii ani cu aceeași preocupare pentru parteneriate solide, soluții adaptate realităților din agricultură și un sprijin cât mai rapid și eficient pentru fermierii din România”, a declarat Adrian Horia Lupu, director general Agra Asigurări.

O rețea construită în jurul fermierilor

Dezvoltarea Agra Asigurări în România a fost susținută și de extinderea rețelei de parteneri și de specialiști implicați în distribuția produselor și în gestionarea daunelor. Compania colaborează în prezent cu peste 50 de companii de brokeraj, iar produsele sale sunt intermediate de peste 300 de brokeri la nivel național.

În paralel, Agra Asigurări are o rețea de peste 80 de evaluatori, implicați în procesul de constatare și evaluare a daunelor. Până în prezent Agra Asigurari a acordat despăgubiri pentru peste 75.000 de parcele pentru o suprafață totală ce depaseste 800.000 de hectare.

Rapiditatea soluționării daunelor reprezintă una dintre prioritățile Agra Asigurări. În funcție de particularitățile fiecărui caz și de parcurgerea etapelor necesare de instrumentare, plata despăgubirilor se realizează în aproximativ 8-15 zile.

12 produse pentru principalele categorii de culturi

În prezent, Agra Asigurări are în portofoliu 12 produse de asigurare, adresate principalelor categorii de producție agricolă: culturi de câmp, viticultură, horticultură, pomicultură și spații protejate. Produsele sunt concepute pentru a răspunde unei game variate de riscuri care pot afecta producția agricolă, printre acestea numărându-se, în funcție de produs și de condițiile de asigurare, grindina, înghețul, furtuna, ploaia torențială, incendiul, înghețul târziu de primăvară și seceta.

Extinderea portofoliului a mers în paralel cu schimbările din agricultură și cu diversificarea riscurilor cu care se confruntă fermierii. Astfel, dezvoltarea de produse adaptate diferitelor tipuri de culturi și sisteme de producție reprezintă una dintre direcțiile prin care asigurătorul urmărește să răspundă nevoilor pieței.

Expertiza susținută de tehnologie, o prioritate

În cei zece ani de activitate, Agra Asigurări a investit și în digitalizarea operațiunilor și își propune să ofere cea mai bună tehnologie pentru evaluatorii de daune.

Prin portalul Agra Asigurări, clienții pot accesa documentele de asigurare, pot calcula online primele, pot transmite notificări de daună și pot gestiona digital informațiile aferente polițelor. În plus, prin AgraSat, aceștia au acces la imagini satelitare actualizate ale parcelelor agricole, disponibile la fiecare cinci zile, precum și la o arhivă de imagini din ultimul an. Aceste instrumente fac parte din procesul de digitalizare dezvoltat de companie pentru a simplifica interacțiunea cu fermierii.

„Pentru fermier, procesul de daună trebuie să fie cât mai simplu, clar și rapid. Digitalizarea ne ajută să reducem pașii administrativi și să avem acces mai rapid la informațiile necesare pentru gestionarea unui dosar. În același timp, tehnologia trebuie să fie completată de expertiza oamenilor de teren. De aceea, investim simultan în instrumente digitale și în pregătirea evaluatorilor noștri”, a precizat Iulia Parapianu, director adjunct Agra Asigurări.

Academia Evaluatorilor, un program de formare profesională

Investiția în oameni reprezintă o altă componentă importantă a dezvoltării Agra Asigurări în România. Compania a inițiat și dezvoltat Academia Evaluatorilor, un program de formare profesională dedicat evaluatorilor implicați în activitatea de evaluare a daunelor.

Programul urmărește creșterea nivelului de pregătire tehnică, uniformizarea standardelor de evaluare și dezvoltarea competențelor echipelor de evaluatori, cu impact direct asupra calității serviciilor oferite clienților.

În luna septembrie a acestui an, Agra Asigurări a organizat în România și primul seminar internațional dedicat evaluării daunelor, consolidând rolul sucursalei locale în schimbul de experiență și expertiză la nivel internațional. Evenimentul a reunit 130 de experți din 18 țări pentru schimb de cunoștințe și experiență privind evaluarea daunelor provocate de grindină și furtună la cultura de floarea-soarelui.

Un deceniu de parteneriat și următorul capitol

Pentru Agra Asigurări, aniversarea celor zece ani de activitate în România marchează atât un moment de bilanț, cât și începutul unei noi etape. Compania își propune să continue investițiile în digitalizare, dezvoltarea produselor și expertiza echipelor, cu obiectivul de a răspunde cât mai bine provocărilor cu care se confruntă agricultura.

Într-un sector în care schimbările climatice aduc riscuri tot mai diverse, Agra Asigurări va continua să dezvolte soluții adaptate nevoilor fermierilor și să consolideze parteneriatele construite în ultimul deceniu, păstrând în centrul activității sale protejarea muncii și investițiilor acestora.

În viitor compania ia în calcul extinderea către alte sectoare, inclusiv zootehnia, precum și a unor produse noi adaptate pieței din România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Folosirea corectă a mașinilor de tocat rezolvă o bună gestionare și valorificare a tuturor resturilor vegetale.

Materia organică este atât de importantă pentru fertilitatea și sănătatea solului, încât fiecare frunză, tulpină, rădăcină rămasă pe câmp trebuie folosită.

De la fiecare cultură, cu ajutorul mașinii de tocat, se pot recupera următoarele cantități de resturi vegetale:

• de la cerealele păioase 2,3 – 4,4 t/ha, din care rezultă 1.600 kg humus;

• de la porumb 4-5 t/ha, din care rezultă 1.800 kg humus;

• de la sfecla de zahăr 4-5 t/ha, din care rezultă 1.200 kg humus.

Fiecare tonă de resturi vegetale poate aduce în sol: 5 kg azot, 5 kg P₂O₅, 9 kg K₂O, 5,5 kg CaO, 0,3 kg sulf.

Necesitatea acestor măsuri este dictată de previziunile că altfel se poate ajunge la 90% terenuri degradate până în anul 2050.

Solul trebuie refăcut pentru a deveni instrument esențial în atenuarea schimbărilor climatice. Se apreciază că ¾ din terenul agricol suferă de dezechilibre de nutrienți, iar în perioada 2009 – 2018 s-au pierdut 70 de milioane de tone de carbon organic din sol.

Bine refăcute, cu asigurarea materiei organice bine mărunțită și uniform repartizată de mașinile de tocat, cu o activitate microbiologică intensă, solurile ar putea sechestra 27% din carbonul necesar a fi neutralizat pentru a menține încălzirea globală sub 2°C.

Mașinile de tocat se folosesc la:

• tocat miriștea de la cerealele păioase, mazăre, soia;

• tocat tulpinile de rapiță, porumb, floarea-soarelui;

• tocat îngrășămintele verzi, culturile verzi (de acoperire);

• tocat masa de buruieni și samulastră crescută după lucrarea de dezmiriștit și după patru-cinci săptămâni se toacă pentru a nu produce altă sămânță și a asigura materia organică pentru sol.

Resturile vegetale tocate și bine mărunțite:

• se repartizează mai ușor și uniform pe teren;

• se încorporează mai bine și uniform pe terenuri;

• se descompune mai ușor, cu consum redus de energie;

• lucrările solului se pot face ușor;

• se poate semăna direct, nu împiedică mașina de semănat.

Resturile vegetale tocate de la suprafața solului urmează:

• să fie încorporate sub brazdă, până la adâncimea de 12-15 cm, pentru a asigura o descompunere aerobă, în cazul agriculturii clasice;

• să fie încorporate numai pe benzile de semănat la sistemul strip-till, iar pe intervalul dintre rânduri rămâne la suprafață;

• să fie încorporate în stratul superficial al solului, cu grapa cu discuri, în cadrul minimum-till;

• să rămână la suprafața solului în cadrul no-till.

Principalele avantaje ale resturilor vegetale tocate și mărunțite:

• reprezintă o sursă de energie și hrană pentru toate viețuitoarele din sol;

• conțin toate elementele necesare nutriției plantelor;

• prin descompunere asigură formarea de nutrienți și humus;

• protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, care provoacă distrugerea agregatelor structurale;

• asigură o bună încorporare și conservare a apei din sol, cunoscând că materia organică reține cu 20% apă în plus;

• evită desfășurarea procesului de eroziune a solului;

• protejează solul de temperaturile înalte, favorizând o bună desfășurare a activității microbiologice din sol;

• asigură o bună afânare a solului, cu o corectă porozitate, cu regim aerohidric optim de 2/3 apă și 1/3 aer, cu o elasticitate a solului și prevenirea fenomenelor de tasare-compactare;

• resturile vegetale bine mărunțite nu mai pot fi gazde pentru agenții fitopatogeni, dăunători și rozătoare, reducând necesarul de pesticide, cheltuieli și poluarea mediului.

Humusul rezultat din descompunerea resturilor vegetale:

• asigură acumularea de patru-șase ori mai multă apă în sol, întârziind cu două săptămâni efectele secetei;

• este sursa, depozitul de elemente nutritive pe care le pune la dispoziția plantelor în urma procesului de mineralizare;

• este component al complexului adsorbtiv al solului;

• este principalul component al complexului coloidal argilo-humic, care asigură unirea particulelor de sol (praf, nisip) în agregate structurale.

Sunt cazuri speciale când miriștea de cereale păioase rămâne foarte înaltă. Ne referim la situațiile când se folosesc soiuri de înaltă productivitate și se aplică tehnologii de cultură optime, obținându-se producții de 9-10 t/ha.

La recoltare, pentru o bună separare a boabelor din spic, în procesul de treierat, între tobă și contrabătător trebuie să ajungă masa de spice cu cât mai puține paie. În acest fel se asigură și curățirea prin sită, și vânt mai ușor.

Pentru aceasta, hederul combinei se ridică pentru a tăia cât mai aproape de spice și rămâne o miriște înaltă de 25-30 cm care obligatoriu trebuie tocată.

S-a calculat că 1 cm înălțime a miriștii furnizează 80 kg/ha paie, deci o miriște de 30 cm x 80 = 2.400 kg/ha paie.

Am auzit unii fermieri că nu le plac resturile vegetale deoarece le consumă azotul din sol. În parte este adevărat că, în cazul cerealelor, cu conținut scăzut de proteină, microorganismele consumă azotul din sol, producând așa-numita „foame de azot”. În acest caz, pentru fiecare tonă de cereale se aplică 10-15 kg azot mineral care va ajunge tot în sol, cu materia organică rezultată din resturile vegetale descompuse. Este vorba de raportul C/N din resturile vegetale. Pentru descompunere, microorganismele preferă un raport C/N de 10-15/1. Paiele de cereale ajung la 80/1. Când raportul C/N este mai mic de 8, are loc o descompunere intensă, iar când este mai mare de 25, descompunerea este redusă. Dar, atenție, în fiecare an, în sol se consumă 10 t/ha materie organică. Din resturile vegetale se asigură circa 5 t/ha. Restul trebuie adăugată din alte surse pentru a menține procesul de humificare/mineralizare în echilibru.

Tipuri de mașini de tocat folosite

Se găsesc mașini mari, cu lățimea de lucru de 8-9 m, care sunt acționate de tractoare de 300-400 CP, dar și mașini mici, acționate de tractoare de 30-40 CP folosite în fermele mici. Mașinile se pot monta în fața sau în spatele tractorului.

Suprafețele destinate însămânțărilor de toamnă se toacă până la suprafața solului, iar la cele destinate însămânțărilor de primăvară se lasă o miriște de 12-15 cm, care are rolul de a reține tocătura, să nu fie luată de vânt și depusă în anumite zone, unde îngreunează efectuarea lucrărilor.

Mașina Grizzly asigură tocarea și încorporarea tocăturii în sol la 5-6 cm adâncime; motocultoarele rotative toacă și încorporează în sol; mașina Muthing toacă resturile vegetale uscate deplasându-se cu viteza de 15-16 km/oră, iar în cazul tulpinilor de rapiță, mai verzi, cu 8-10 km/oră.

Consumul de motorină pentru un hectar tocat este de 6-9 l, justificându-se din punct de vedere economic, având în vedere avantajele mărunțite pentru sol.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU