Vineri, 5 iunie, s-a finalizat Campania de depunere a Cererilor de plată aferente anului 2026, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care marchează cea de-a 20-a campanie gestionată de instituție.

La finalul Campaniei 2026, la nivel național, au fost înregistrate 671.334 cereri de plată pentru 9.766.322 de hectare. Comparativ cu anul precedent, suprafața declarată a crescut cu 38.029 hectare, în timp ce numărul cererilor a scăzut cu 37.018, ceea ce, susține APIA, confirmă continuarea procesului de consolidare a exploatațiilor agricole, prin comasarea terenurilor și creșterea dimensiunii fermelor, cu efecte pozitive asupra eficienței și competitivității sectorului agricol.

„Finalizarea Campaniei 2026 reprezintă rezultatul efortului comun al fermierilor și al echipei APIA, precum și al implicării continue a instituției pentru gestionarea eficientă a fondurilor destinate agriculturii și sprijinirea beneficiarilor. APIA va continua să asigure gestionarea etapelor specifice Campaniei 2026, cu respectarea prevederilor legislației europene și naționale aplicabile, precum și a procedurilor de lucru aprobate la nivelul instituției”, precizează Adrian Pintea, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Situația depunerii Cererilor de plată, pe județe și suprafața solicitată la plată

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Campania 2026 le dă bătăi de cap fermierilor. Aplicația GeoFoto APIA, în loc să fie așa cum zice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – „Mai simplu, mai rapid, direct din teren!”, pentru fermieri înseamnă birocrație în plus și haos.

Potrivit APIA, aplicația mobilă GeoFoto APIA permite realizarea de fotografii geoetichetate chiar la parcelele fermierilor, cu coordonate exacte de dată, oră și poziție, care pot fi transmise rapid către Agenție, direct din câmp, de pe telefon. Așa se laudă APIA, care susține că aplicația GeoFoto ajută fermierii și inspectorii să verifice cererile de plată direct din teren, fiind concepută special pentru a evita deplasările inutile și pentru a dovedi conformitatea culturilor sau a lucrărilor, precum și parcelele lăsate pârloagă.

În realitate, după cum susțin chiar fermierii, aplicația mobilă GeoFoto APIA este nefuncțională și total inutilă.

„Campania APIA din acest an arată încă o dată cât de departe suntem de o administrație agricolă eficientă, modernă, digitalizată. Noua aplicație GeoFoto APIA, prin care fermierii sunt obligați să fotografieze fiecare parcelă neproductivă, adaugă birocrație în loc să o reducă. Și mai grav este că, dacă inteligența artificială a APIA ar funcționa corect, această aplicație nici nu ar fi necesară. Dar, pentru că AI‑ul a fost „antrenat” cu bună știință, probabil și din comoditate, cu date greșite și incomplete, controlul prin imagini satelitare este astăzi defectuos. În loc să trimită agenții în teren atunci când sistemul nu poate valida corect, APIA a decis că noi, fermierii, trebuie să devenim agenți de control și să facem poze la fiecare bucată de teren cu o aplicație instabilă, greoaie și lipsită de sens. Eu am ajuns să fotografiez zeci de parcele fără rost, doar pentru că ceea ce trebuia să fie digitalizat, și debirocratizat, nu funcționează. Agricultura are nevoie de digitalizare reală, nu de proceduri care consumă timp și energie fără valoare în teren”, ne-a spus Alin Luculeasa, care face agricultură de mic alături de familie. Fiind pasionat de tot ce e nou, a digitalizat fermele familiei, dar a sprijinit și alte ferme pentru a porni pe această cale a viitorului. Prin urmare, nu se poate spune că tânărul fermier din județul Vaslui nu se pricepe pe partea de digitalizare, din contră.

De altfel, semnale ca cel dat de Alin Luculeasa vin din toată țara, mediul online fiind plin de experiențele nefaste ale fermierilor cu aplicația mobilă GeoFoto APIA.

Foto: Alin Luculeasa

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Având în vedere importanța culturii de rapiță pentru fermierii din țara noastră, dar și presiunea ridicată a dăunătorilor în cultura de rapiță din ultimii ani, precum și soluțiile omologate limitate pentru combaterea acestora (cât și apariția rezistenței), asociațiile de fermieri au solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în găsirea unei soluții eficiente de control al acestor dăunători. Astfel că Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a avizat folosirea în situații de urgență fitosanitară a insecticidului Irazu^® (ciantraniliprol 100 g/l), în perioada 18 martie – 15 iulie 2026, pentru cultura de rapiță, pentru combaterea dăunătorilor: molia verzei (Plutella xylotella) și afidele (Aphis spp.).

Cultura de rapiță este foarte importantă pentru fermierii din România deoarece aduce primii bani în fermă la recoltat și pentru că ajută rotația culturilor, fiind o foarte bună cultură premergătoare pentru cereale păioase. De asemenea, datorită faptului că se seamănă din toamnă și acumulează precipitații peste iarnă, rapița este mai puțin expusă riscului secetei din primăvară, care a devenit un fenomen obișnuit în ultimii ani în România. Toate aceste motive au contribuit la creșterea suprafeței cultivate cu rapiță în ultimii ani, iar în sezonul agricol 2025–2026 se estimează ca au supraviețuit peste iarnă și rămân în cultură mai bine de 800.000 de hectare.

Creșterea suprafețelor cultivate anual a favorizat dezvoltarea mai multor generații a dăunătorilor deja cunoscuți, dar și apariția  unor dăunători noi în cultura de rapiță, precum Plutella xylostella. În ultimii ani, peste 25% din cultura de rapiță a fost afectată în primăvară de atacul Plutella xylostella în sudul țării, zona de vest și sudul Moldovei, chiar dacă au fost aplicate tratamente.

Plutella xylostella - larvă

Plutella xylostella - adult

Molia verzei, un real pericol pentru culturile de rapiță

Molia verzei (Plutella xylostella) este recunoscută pentru capacitatea sa rapidă de înmulțire. O singură generație poate crește de peste 60 de ori față de precedenta și are o mobilitate extrem de ridicată, putând parcurge până la 500 km în 24 de ore, cu ajutorul curenților de aer cald. Larvele încep hrănirea imediat după eclozare, fiind extrem de rapace, iar daunele produse în condiții de infestare puternică pot ajunge până la 100% în toamnă și până la 50% în primăvară.

Mai grav este că acest dăunător a dezvoltat rezistență la 91 de substanțe active insecticide, inclusiv piretroizi de sinteză, iar în prezent nu există în România un insecticid sistemic omologat pentru combaterea acestui dăunător. „Toate aceste aspecte fac ca dăunătorul Plutella xylostella să fie cel mai periculos dăunător la nivel mondial pentru cultivatorii de rapiță, provocând anual pagube de peste 5 miliarde de dolari”, subliniază Cătălin Viziru, Marketing Manager FMC România și Republica Moldova.

Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv împotriva celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi

Controlul eficient al dăunătorilor din cultura de rapiță este esențial pentru obținerea de producții mari și de calitate superioară, asigurând astfel un profit consistent an de an fermierilor noștri.

Printre dăunătorii cei mai periculoși, ce produc pagube importante în culturile de rapiță și sunt dificil de controlat, putem aminti, alaturi de Plutella xylostella (molia verzei) și: Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilisi (gărgărița semințelor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei) și Aphis spp. (afide).

Insecticidul Irazu™ este comercializat de către compania FMC în pachetul comercial Irazu™ Plus, pentru 10 hectare, compus din insecticidele Irazu™ (5L) și Nuyard^® (1L).

Irazu™ Plus combină acțiunea a două substanțe active foarte apreciate și recunoscute de fermieri – ciantraniliprol (100 g/l), sistemic și cu un efect de lungă durată, și deltametrin (100 g/l), cu efect de șoc, rapid – într-un singur pachet comercial, ușor de utilizat.

Rezultatul? Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv asupra celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi. Spectrul de combatere cuprinde cei mai importanți dăunători:  Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilis (gărgărița semințelor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei), Aphis spp. (afide), Dasineura brassicae (ţânţarul silicvelor) și Psylliodes chrisocephala (puricele cruciferelor).

Cu pachetul Irazu™ Plus, fermierii asigură  protecția culturilor de rapiță rapid, eficient și rentabil, datorită acțiunii combinate a celor două insecticide: Irazu™ și Nuyard^®. Sinergia celor două substanțe active asigură un efect de șoc, oprirea rapidă  a hrănirii insectei, paralizia dăunătorilor și un control de lungă durată, chiar și în cazul unei presiuni mari de dăunare.

Doza recomandată de aplicare: 0,5 l/ha insecticid Irazu™ și 0,075 l/ha insecticid Nuyard^®.

Avantaje pentru fermieri:

• Controlează cei mai păgubitori dăunători din culturile de rapiță;

• Insecticidul Nuyard^® are un efect imediat după aplicare; Irazu™ - efect de durată (14–21 de zile);

• Controlează dăunătorii în toate stadiile de dezvoltare: ouă, larve, adulți;

• Pot fi utilizate cu succes în combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) și în reducerea apariției rezistenței dăunătorilor (IRM), datorită celor două moduri de acțiune.

Material furnizat de FMC Agro România

Uniunea Oierilor solicită măsuri urgente pentru protejarea fermierilor și a efectivelor de animale împotriva atacurilor urşilor. Asociația a transmis adrese Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând identificarea și promovarea unor măsuri legislative și administrative care să asigure protecţia fermierilor, a ciobanilor şi a efectivelor de animale împotriva atacurilor provocate de fauna sălbatică.

În ultimii ani, crescătorii de animale din întreaga ţară se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de atacuri produse de urs asupra animalelor domestice și, în unele situaţii, chiar asupra persoanelor care își desfăşoară activitatea în ferme și stâne.

„Recent, un crescător de animale a ajuns să fie cercetat penal după ce a intervenit pentru a se apăra în timpul unui atac al unui urs. Indiferent de particularităţile juridice ale fiecărei situaţii, acest caz evidenţiază necesitatea existenţei unui cadru legislativ clar și echilibrat, care să ofere fermierilor posibilitatea de a-și proteja viaţa și bunurile fără a se afla ulterior într-o situaţie de incertitudine juridică. Considerăm că statul român are obligaţia de a asigura un echilibru între protejarea biodiversităţii și protejarea cetăţenilor care își desfășoară activitatea în zonele afectate de prezenţa faunei sălbatice”, declară Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Conform datelor oficiale, populaţia de urs brun din România este estimată între 10.419 și 12.770 de exemplare, reprezentând cea mai mare populaţie de urs brun din Europa. „În acelaşi timp, statisticile serviciului naţional de urgenţă evidenţiază amploarea conflictelor dintre om și urs, fiind înregistrate 5.553 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 privind prezenţa urşilor în perioada februarie 2024 - martie 2025, dintre care 486 au vizat atacuri, iar 104 au semnalat pagube produse de aceste animale. Datele confirmă existenţa unei probleme de interes naţional care afectează în mod direct siguranţa fermierilor, a comunităţilor rurale și desfăşurarea activităţilor zootehnice”, precizează Maniu Vonica.

Uniunea Oierilor consideră că protejarea biodiversităţii trebuie să fie compatibilă cu protejarea vieţii oamenilor, a proprietăţii private și a activităţilor economice desfăşurate în mediul rural. „Nu putem accepta ca fermierii să fie abandonaţi în faţa unui fenomen care se agravează de la an la an. Crescătorii de animale trebuie să poată lucra în siguranţă, iar statul are obligaţia de a le oferi instrumente eficiente de protecţie. Viaţa oamenilor trebuie să rămână prioritară”, punctează președintele Uniunii Oierilor din România.

Asociaţia atrage atenţia că numeroși crescători întâmpină dificultăţi tot mai mari în găsirea și menţinerea forţei de muncă în sectorul zootehnic, mulți ciobani refuzând să lucreze în zonele cu risc ridicat din cauza pericolului reprezentat de atacurile urşilor.

Uniunea Oierilor solicită:

1. Iniţierea și susţinerea modificărilor legislative necesare pentru clarificarea dreptului fermierilor de a acţiona în situaţii de pericol iminent asupra vieţii, integrităţii corporale și bunurilor acestora.

2. Simplificarea și accelerarea procedurilor de intervenţie în cazul animalelor sălbatice care produc pagube repetate sau pun în pericol comunităţile rurale.

3. Crearea unor mecanisme eficiente și rapide de despăgubire a fermierilor pentru pagubele provocate de fauna sălbatică.

4. Implementarea unor programe de sprijin financiar pentru achiziția de mijloace de protecţie a fermelor și stânelor (garduri electrice, sisteme de monitorizare și alarmare, câini de pază specializaţi și alte echipamente specifice).

5. Organizarea unor consultări naţionale cu organizaţiile profesionale reprezentative din sectorul zootehnic, în vederea identificării celor mai eficiente soluţii legislative şi administrative.

De asemenea, Uniunea Oierilor consideră necesară o dezbatere publică la nivel național privind gestionarea populaţiei de urs brun și impactul acesteia asupra comunităţilor rurale, astfel încât decizile viitoare să fie fundamentate atât pe date știinţifice, cât și pe realităţile din teren. Sectorul ovin reprezintă o importantă activitate agricolă a spațiului rural, mai ales în zonele montane. Fără măsuri concrete și urgente pentru protejarea fermierilor și a efectivelor de animale, există riscul accentuării abandonului activităţilor pastorale, al diminuării efectivelor de animale şi al depopulării unor regiuni în care creșterea animalelor reprezintă principala sursă de venit.

„Uniunea Oierilor va monitoriza cu atenție evoluţia acestui subiect și va continua să susțină dreptul fermierilor, al crescătorilor de animale la siguranţă, protecţie și desfășurarea activităţii în condiții corespunzătoare. Totodată, organizaţia noastră își exprimă disponibilitatea de a participa la orice grup de lucru sau consultare publică organizată de autoritățile competente și de a contribui la identificarea unor soluţii echilibrate şi eficiente”, a conchis președintele asociației, Maniu Vonica.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) anunță că pune gratuit la dispoziția cooperativelor agricole documente suport recomandate pentru implementarea proiectelor finanțate prin sM 4.1.1. – Achiziții simple de utilaje agricole.

Demersul UNCSV vine în sprijinul cooperativelor agricole care se confruntă cu neclarități privind deductibilitatea TVA, utilizarea în comun a utilajelor agricole, recuperarea și refacturarea cheltuielilor, precum și documentele justificative necesare în cadrul controalelor fiscale.

„Materialele au fost elaborate pe baza legislației aplicabile cooperativelor agricole, a prevederilor fiscale în vigoare, obligațiilor asumate prin contractarea proiectelor, a experienței practice a cooperativelor membre și a dialogului instituțional purtat de UNCSV cu ANAF, MADR și AFIR”, precizează Claudiu Soare, director adjunct executiv UNCSV.

Documentele disponibile includ:

• Model de Hotărâre AGA pentru implementarea proiectului;

• Monografie contabilă;

• Model de calcul al tarifului C.R.C.A.F.A.;

• Modele de facturi C.R.C.A.F.A.;

• Documente suport privind relațiile cooperatiste și tratamentul fiscal aplicabil cooperativelor agricole.

„Scopul acestor materiale este de a contribui la implementarea corectă a proiectelor finanțate prin fonduri europene, la reducerea riscurilor fiscale și la aplicarea unei practici unitare în cadrul cooperativelor agricole”, subliniază Claudiu Soare.

Documentele au caracter orientativ și sunt puse la dispoziția cooperativelor agricole în cadrul secțiunii „Demersuri & Resurse Cooperative”, categoria ANAF, de pe site-ul UNCSV. Materialele pot fi descărcate gratuit de la adresa: https://uncsv.ro/demersuri-resurse-cooperative/anaf/ .

„UNCSV va continua demersurile instituționale pentru clarificarea și aplicarea unitară a regimului fiscal aferent cooperativelor agricole și pentru susținerea investițiilor realizate prin fonduri europene în beneficiul membrilor cooperatori”, punctează directorul executiv Florentin Bercu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru crescătorii de animale care doresc să acceseze credite bancare în cadrul intervențiilor din sectorul zootehnic, aferente Campaniei 2026.

La cererea fermierilor, APIA eliberează adeverințe pentru următoarele intervenții:

• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte;

• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită;

• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit – bivolițe de lapte;

• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine/caprine.

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții financiare bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2026, a Cererii de plată și prin care se confirmă numărul de animale pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus. Adeverința se eliberează conform procedurilor aprobate și transmise spre aplicare Centrelor Județene APIA.

Valoarea finanțării este de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar minim planificat conform Planului Strategic PAC 2023-2027, pentru anul de cerere 2026, cu numărul de  animale confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondurile de garantare (Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) sau Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM)) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește fermierilor că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 privind aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar bancare și nebancare și APIA, dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 8%.

„În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii”, a declarat Adrian Pintea, director general APIA.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM se găsesc pe site-ul instituției, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 26 mai 2026, la Bruxelles a avut loc reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish). Delegația României a fost condusă de viceprim-ministrul, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, care a cerut alocări semnificative și măsuri cu aplicare imediată pentru sprijinirea fermierilor.

Principalul punct de pe agenda discuțiilor de la AgriFish a fost reprezentat de provocările legate de aprovizionarea cu îngrășăminte și de prețurile acestora în Uniunea Europeană, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a Planului de acțiune pentru fertilizanți. Totodată, miniștrii din țările UE au analizat aspecte privind comerțul agricol, evoluțiile recente din domeniu și dificultățile din mai multe sectoare agroalimentare, semnalate Consiliului de statele membre.

În cadrul discuțiilor, Tánczos Barna a pledat pentru măsuri cu aplicabilitate imediată pentru a preveni reducerea sau chiar abandonarea activităților agricole, precum și efectele negative economice și sociale asociate. În privința fertilizanților, ministrul român a subliniat că utilizarea fondurilor europene și a rezervei agricole pentru fermierii afectați de creșterea costurilor este un aspect esențial pentru România.

„Discuțiile de astăzi au evidențiat faptul că agricultura europeană se confruntă cu multiple crize: creșterea costurilor de producție, alimentată de scumpirea energiei, combustibilului și îngrășămintelor, perturbările de pe piața laptelui și fenomenele climatice extreme, în special seceta, toate acestea punând la încercare fermierii și competitivitatea agriculturii europene. Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin și de măsuri cu aplicabilitate imediată. România face eforturi considerabile pentru a salva producția de îngrășăminte autohtonă. Planul de acțiune pentru fertilizanți este absolut necesar; trebuie să vedem însă și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, fiind nevoie și de o finanțare europeană adecvată”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Mobilizarea imediată a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români

Referindu-se la evoluțiile recente din agricultură, ministrul român a semnalat dificultățile majore cu care se confruntă România în sectoarele vegetal, suin, al laptelui și ovin. De asemenea, a subliniat că implementarea Acordului interimar UE – Mercosur trebuie monitorizată cu atenție, deoarece poate avea un impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv a României, în special asupra sectorului zootehnic.

„Evaluarea impactului acordului Mercosur trebuie realizată și la nivelul piețelor naționale, având în vedere că efectele importurilor pot fi concentrate și pot afecta în mod disproporționat anumite state vulnerabile. UE trebuie să acționeze astfel încât niciun stat membru să nu fie lăsat să suporte individual efectele negative generate. Măsurile de salvgardare trebuie să fie aplicabile cu celeritate și să protejeze interesele fiecărui stat membru, atunci când este necesară intervenția”, a subliniat Tánczos Barna, în cadrul reuniunii AgriFish.

Alături de alte state, România a solicitat Comisiei Europene soluții concrete și mobilizarea imediată a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români, aflați într-o situație extrem de gravă cauzată de criza laptelui la nivel european. Totodată, delegația României a susținut sprijinirea fermierilor afectați de fenomene climatice extreme.

Agenda reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit a inclus și discuții privind solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, având în vedere creșterea semnificativă a populației acestei specii și impactul grav asupra sectorului piscicol. De asemenea, au fost dezbateri despre regula N+2 în cadrul PS PAC 2023–2027, aspecte privind etichetarea originii produselor alimentare, precum și gestionarea durabilă a pădurilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La mai bine de o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, fermierii și cooperativele agricole din Europa se confruntă din nou cu o serie de perturbări externe care le afectează producția și le cresc costurile. Pe 22 mai 2026, Consiliul Uniunii Europene a decis suspendarea pentru un an a tarifelor vamale aplicabile îngrășămintelor pe bază de azot esențiale utilizate în producția agricolă din UE, inclusiv îngrășăminte precum ureea și amoniacul. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) atrage atenția că măsura este departe de a compensa pierderile pe care fermierii le suportă deja.

„Situația era deja dificilă din cauza războiului din Ucraina, care împinsese în sus prețurile îngrășămintelor. La începutul anului 2026, implementarea mecanismului CBAM a generat o nouă scumpire de 20-25%, ducând prețul ureei de la sub 500 euro/tonă la 570-600 euro/tonă. Odată cu escaladarea conflictului în Iran, prețurile au depășit 700 euro/tonă, iar în unele țări din Uniunea Europeană se ajunge chiar la 800 euro/tonă”, arată AAC.

Creșterile de preț vin pe fondul unei dependențe majore a pieței europene de importurile de îngrășăminte și de materii prime pentru producerea acestora. În aceste condiții, orice nou șoc extern se transferă rapid în costurile suportate de fermieri, exact într-un moment în care piețele agricole rămân fragile, iar marjele de profit sunt deja puternic afectate.

„Decizia suspendării tarifelor vamale la îngrășăminte este rezultatul presiunii constante exercitate și de cooperativele și fermierii români, reprezentați prin organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, inclusiv al demersurilor susținute la nivel european de Copa-Cogeca și al acțiunilor de protest organizate în această perioadă.”

Deși suspendarea tarifelor vamale reprezintă un semnal pozitiv, efectul ei este limitat în raport cu dimensiunea pierderilor deja acumulate în ferme. Reducerile de taxe nu acoperă nici pe departe scumpirile înregistrate în ultimele luni și nu rezolvă problema de fond care apasă asupra producătorilor agricoli.

Fermierii se află într-o situație fără ieșire: piețele cerealelor stagnează, marjele de profit sunt la minimum, iar costurile cresc exact în mijlocul sezonului agricol. În aceste condiții, mulți sunt nevoiți să cumpere mai puține inputuri sau să reducă suprafețele cultivate, cu efecte directe asupra producției agricole.

Solicitările Alianței pentru Agricultură și Cooperare

Alianța pentru Agricultură și Cooperare atrage atenția tuturor forurilor competente și autorităților din domeniu că: „Nu putem accepta ca protecția mediului să fie folosită doar ca pretext pentru introducerea permanentă de noi taxe, mecanisme birocratice și constrângeri legislative, care nu fac altceva decât să crească artificial costurile de producție pentru fermieri și cooperative, să îi împingă spre îndatorare și să le afecteze capacitatea de a investi și de a rămâne competitivi, fără efecte reale și măsurabile asupra mediului. Fermierii europeni susțin obiectivele de mediu și investițiile în sustenabilitate, însă acestea trebuie construite pe baze economice realiste și prin măsuri eficiente, nu prin constrângeri administrative care reduc competitivitatea agriculturii europene și afectează securitatea alimentară. Agricultura funcționează în timp real, nu retrospectiv. Dacă sprijinul nu vine în momentul în care fermierul trebuie să cumpere îngrășămintele și să înființeze cultura, orice măsură compensatorie devine tardivă și aproape inutilă. Pentru foarte mulți fermieri europeni, acest sprijin vine deja prea târziu”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită în continuare Comisiei Europene, Consiliului, Parlamentului European, precum și miniștrilor de Finanțe și ai Agriculturii să ia în considerare scutirea sau excluderea îngrășămintelor de la prevederile CBAM, având în vedere rolul lor esențial în asigurarea producției și a securității alimentare.

Dacă excluderea nu va fi posibilă, AAC solicită cel puțin amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până când sistemele de referință și de achiziție vor fi pe deplin operaționale. În lipsa unor măsuri suplimentare, povara financiară și administrativă va continua să apese direct asupra fermierilor.

„Alianța va continua să urmărească evoluția pieței îngrășămintelor și să propună/susțină adoptarea unor măsuri care să răspundă concret realităților din teren, nu doar a unor ajustări temporare, insuficiente ca impact pentru fermieri și pentru salvarea producțiilor agricole din acest an. Fără măsuri urgente și excepționale, producția agricolă europeană este în pericol. Dacă presiunea asupra costurilor va continua, factura va fi plătită în cele din urmă de consumatori, prin scumpirea alimentelor de bază și prin slăbirea capacității de producție a agriculturii europene”, transmite AAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) reunește Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF. AAC reprezintă interesele fermierilor și cooperativelor agricole românești la nivel național și european, prin afiliere la Copa-Cogeca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 21 mai, Guvernul a adoptat Hotărârea pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi” în acest an. Schema beneficiază de un buget de 60.000.000 lei, iar plata sumelor aferente sprijinului către cultivatori se va face până la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.

Cuantumul ajutorului de minimis dedicat cultivatorilor de usturoi este de 3.000 euro/ha și se acordă pentru o suprafață minimă de 3.000 mp și maximă de 6 ha/beneficiar și o producție de minimum 3,5 tone/ha.

Cererile de înscriere în program se depun în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Beneficiarii schemei pot fi producători agricoli persoane fizice, producători agricoli PFA, II, IF constituite potrivit OUG nr. 44/2008, precum și producători agricoli persoane juridice.

Verificările în teren se fac de către echipe mixte ale Direcțiilor Agricole Județene (DAJ) și Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și vizează deplasarea în teren pentru identificarea suprafeței, a existenței culturii de usturoi înainte de recoltare și stabilirea densității acesteia.

Recoltarea si valorificarea producției se vor realiza după verificările în teren până cel târziu la data de 23 noiembrie 2026, inclusiv, iar documentele justificative privind valorificarea producției se pot depune până la data de 24 noiembrie 2026 inclusiv.

„Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanță comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creșterea suprafețelor cultivate cu usturoi și, implicit, a producției, precum și încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiție. În același timp, nu renunțăm nici la susținerea cultivatorilor de cartofi, cerând Guvernului echitate în cazul sectoarelor cu deficit de balanță comercială seminificativă. Considerăm justificată suma solicitată pentru schema de ajutor, în condițiile în care nici sectorul cartofului nu a beneficiat de sprijin anul trecut, un an dificil, marcat atât de creșterea cantității aduse din afara țării, cât și de scăderea prețului cartofilor importați sau aduși din spațiul intracomunitar”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru, ministrul interimar al Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 15 – 17 mai 2026, la Miercurea Ciuc, a avut loc Adunarea Generală a Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, care a reunit cooperative agricole din întreaga țară. Au fost analizate situația sectorului vegetal, evoluțiile legislative, cele economice din ultimele luni, precum și direcțiile comune de acțiune.

11 noi cooperative agricole s-au alăturat UNCSV, organizația ajungând la 77 de cooperative membre active, consolidându-și astfel poziția de cea mai importantă organizație reprezentativă a cooperativelor agricole din România.

Subiectele abordare în cadrul întâlnirii s-au referit la viitorul Politicii Agricole Comune după 2027, menținerea structurii PAC pe doi piloni, presiunile legislative existente la nivel european, situația produselor de protecția plantelor și a neonicotinoidelor, competitivitatea fermierilor europeni în raport cu importurile din state terțe, precum și necesitatea unei reprezentări mai puternice a intereselor cooperativelor agricole românești la Bruxelles.

Intens au fost dezbătute dificultățile fiscale și administrative cu care se confruntă cooperativele agricole, inclusiv interpretările neunitare privind deductibilitatea TVA și tratamentul operațiunilor desfășurate între cooperative și membri. În acest context, a fost realizată o monografie contabilă privind deductibilitatea TVA pentru utilajele agricole achiziționate de cooperative prin proiecte cu finanțare europeană.

„Membrii UNCSV au analizat soluții și propuneri pentru clarificarea și ajustarea cadrului legislativ și fiscal aplicabil cooperativelor agricole, în vederea asigurării unei funcționări corecte, eficiente și predictibile a acestora. Propunerile urmăresc consolidarea cooperativelor agricole și crearea unor condiții care să permită sprijinirea membrilor cooperatori, după ani de investiții și dezvoltare realizați în cadrul acestor structuri, în măsura în care modificările legislative vor fi preluate și aprobate de Parlament în forma propusă”, transmite UNCSV.

În cadrul Adunării Generale au fost aprobate actualizările Statutului și Actului Constitutiv UNCSV, necesare pentru adaptarea organizației la nevoile actuale ale membrilor și la evoluțiile din sectorul agricol și cooperativ.

Participanții au analizat și oportunitățile de dezvoltare economică și investițională pentru cooperative, inclusiv proiectele implementate prin AFIR, accesarea finanțărilor europene, dezvoltarea structurilor integrate de comercializare și procesare, precum și soluțiile digitale și energetice dedicate agriculturii cooperatiste.

S-a discutat atât despre oportunitatea recunoașterii cooperativelor agricole ca și comunități de energie, cât și despre dezvoltarea unui soft și a unei aplicații dedicate cooperativelor agricole. Au fost analizate funcționalitățile necesare acestor instrumente, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de monitorizare în activitatea cooperativelor agricole, soluții pentru managementul riscurilor și optimizarea producției, precum și oportunități de colaborare în domeniul energiei.

Programul a inclus și vizite de lucru, schimburi de experiență și întâlniri tehnice între cooperative, dedicate identificării soluțiilor comune pentru creșterea eficienței economice, consolidarea structurilor cooperative, dezvoltarea lanțurilor agroalimentare integrate și crearea unui brand comun după modelul cooperatist.

„Extinderea continuă a UNCSV confirmă faptul că fermierii înțeleg tot mai clar rolul cooperativelor agricole într-un context marcat de volatilitate economică, schimbări climatice, presiuni administrative și transformări accelerate la nivel european. Cooperativele agricole reprezintă principalul instrument prin care fermierii își pot consolida puterea economică, capacitatea de negociere și accesul la investiții și piață. UNCSV își continuă activitatea de reprezentare la nivel național și european și susține dezvoltarea unui sector cooperatist modern, competitiv, funcțional și durabil.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!