Afişez elemetele după tag: digitalizare

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa organizează prima ediție a manifestării internaționale International Cooperation for Research - IC4R 2026, concepută ca un spațiu de dialog, schimb de experiență și cooperare între cercetători și specialiști din domeniul horticulturii.

Tema primei ediții, „Exploring Living Labs in Horticulture”, aduce în discuție rolul Living Labs în conectarea cercetării cu problemele și condițiile reale din teren, prin colaborare, co-creare, experimentare și implicarea diferitelor categorii de actori.

Evenimentul are loc online, joi – 12 noiembrie 2026, de la ora 11, aici: https://teams.live.com/meet/9388190389718?p=cqOLnJ8MySpKhRyO2R.

„Manifestarea este organizată în contextul dezvoltării activităților de tip Living Lab la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Băneasa, prin EcoSoil Living Lab și HortiPV Living Lab, și urmărește schimbul de experiență privind cercetarea aplicată și transferul rezultatelor către practică”, transmite SCDP Băneasa.

Evenimentul va fi deschis de dr. Anne-Kristin Løes, Senior Researcher la NORSØK (Norwegian Centre for Organic Agriculture) - Norvegia, în calitate de Keynote Speaker, cu prezentarea: „40 years of organic research – anything to take home for a Living Lab?”.

Prin această inițiativă, SCDP Băneasa își propune ca International Cooperation for Research (IC4R) să devină o manifestare cu continuitate, deschisă pentru dialog, cooperare internațională și schimb de experiență, dedicată anual unor teme actuale de cercetare și inovare în horticultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035”, a reunit pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, peste 500 de participanți - fermieri, procesatori, reprezentanți ai Președinției, Guvernului, Comisiei și Parlamentului European, ai instituțiilor financiare internaționale și ai mediului academic. Într-un an marcat de secetă prelungită, prețuri la cereale la nivelul de acum un deceniu și negocieri dificile pentru PAC 2028-2034, conferința a mutat discuția „de la monolog la dialog și de la dialog la angajamente”. Conferința Clubului Fermierilor Români a cuprins patru paneluri despre viitoarea Politică Agricolă Comună, securitate, finanțare și tehnologie. Totodată, Clubul a anunțat patru instrumente noi lansate pentru fermieri.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a deschis conferința cu o radiografie a sectorului: prețul grâului a scăzut cu 52% între 2022 și 2025 (de la 435 la 210 euro/tonă), costul îngrășămintelor azotate a crescut cu 344% în doar doi ani, iar România a ajuns la 41 de luni consecutive de secetă și depinde sută la sută de importul de îngrășăminte. În paralel, bugetul PAC propus pentru 2028-2034 scade la 293,7 miliarde de euro, cu 25% sub perioada actuală, la doar 14,7% din bugetul UE.

„Agricultura e un domeniu în care judecata anuală nu e valabilă. De aceea fac un apel către conducerea Guvernului, către premier, să își asume o politică agricolă integrată pe zece ani: un grup de lucru la nivel înalt, prezidat de premier, și un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi și cu instrumente financiare pe termen mediu și lung”, a spus Florian Ciolacu.

Solicitările Clubului către Guvern:

• Politica Agricolă Integrată - Obiectiv 2035 și un grup de lucru permanent la nivelul Guvernului, prezidat de prim-ministru;

• Un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi - fonduri UE, buget național, Banca Mondială, BERD, private equity;

• Menținerea celor doi piloni PAC și plafonarea voluntară în negocierea cadrului financiar multianual;

• Un sistem național integrat de gestiune a riscurilor climatice, propunerea CFRO fiind: circa 540 de milioane de euro pe 3 ani, pentru 6,8 milioane de hectare acoperite;

• Un program național de digitalizare a agriculturii și energie regenerabilă pentru irigații și securitatea îngrășămintelor.

„Vorbim tot mai mult despre securitate și siguranță națională, mărim bugetele destinate apărării, dar uităm un singur lucru: și agricultura ține de securitate și siguranță națională. România are oportunitatea să facă un lucru de bun-simț, să prevină, nu să repare. Mai bine finanțăm lacuri pentru irigații și înlesnim legislația decât să plătim an de an despăgubiri”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Mesaje instituționale: Președinția, Guvernul și Comisia Europeană

Mesajul Președintelui României, Nicușor Dan, transmis de consilierul prezidențial Radu Burnete, a definit agricultura drept „o infrastructură strategică pentru România, la fel ca energia, transporturile sau apărarea”. Președintele a anunțat trei principii pe care România le va susține la Consiliul European de la finalul lunii noiembrie: alocări europene nereduse pentru agricultură și coeziune, plafonarea și degresivitatea plăților la decizia fiecărui stat membru, cu reinvestirea economiilor în agricultura națională, și o cofinanțare națională suportabilă.

„Concluzia pe care vreau să v-o împărtășesc e poate un pic incomodă, dar e preferabilă unei minciuni elegante: o parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni automat de la Bruxelles. Vor veni și de aici, de la București, din planul nostru național. De aceea e important să fiți implicați și consultați atunci când se va construi acest plan”, a declarat Radu Burnete, consilier prezidențial.

Alexandru Avram, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, a transmis mesajul premierului Luca Niculescu: „Marea provocare a agriculturii românești nu mai este doar cât producem, ci câtă valoare reușim să păstrăm în economia națională și cât de bine ne protejăm capacitatea de a produce. Nu este suficient să exportăm ceea ce producem, ci trebuie să avem capacitatea economică de a procesa, de a valorifica și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare”.

Într-un mesaj video, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a arătat că, în propunerea pentru viitoarea PAC, 10% din fiecare plan va merge către zonele rurale, peste sprijinul pentru venit, iar pentru România, cel puțin 3,89 miliarde de euro.

Dialog România - UE pentru viitorul agriculturii

Primul panel a pus față în față Comisia Europeană, Guvernul României, Parlamentul European, Banca Mondială și fermierii.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a respins fondul unic și a cerut păstrarea celor doi piloni PAC. „Din punctul meu de vedere, fondul unic este o greșeală. România trebuie să meargă în continuare pe cei doi piloni. Nu putem condiționa mâncarea românească de jaloane și ținte. Iar sistemului bancar îi transmit: trebuie să rămâneți alături de fermieri, nu se poate ca atunci când este soare să culegem dobânda, iar atunci când este secetă să cerem falimentul fermierilor români”, a subliniat Florin Barbu. Ministrul a anunțat două programe de credite pe modelul din 2024, cu dobândă fixă de 1,90%, cu ROBOR-ul și comisioanele achitate de Ministerul Agriculturii, precum și un pachet suplimentar de 100 de milioane euro pentru amenajări locale de colectare a apei și irigații.

Elisabeth Werner, director general DG AGRI, a susținut că mai important decât un buget mare este „cât obținem din fiecare euro”, prin instrumente financiare și atragerea capitalului privat.

Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, a arătat că alocarea României ar scădea de la 21,6 la 16,57 miliarde de euro, fără sume protejate: „cu bugetul propus, fermierii vor primi mai puțin pe hectar decât primesc acum”.

Holger Kray (Banca Mondială) a precizat că una din trei ferme din UE se află în România, iar nouă din zece au sub cinci hectare. Banca a prezentat programul AgriConnect, la care România s-a alăturat.

Liviu Dobre (Agricover) a punctat că un euro dat ca ajutor are impact de un euro, dar un euro dat sub formă de garanție de stat mobilizează 70-80 de euro credit în fermă. El a ținut să spună că doar un sfert din suprafața cultivată la noi în țară este asigurată.

Maria Grapini (Parlamentul European), Jurgen Tack (ELO) și Tánczos Barna au avertizat că, fără o sumă dedicată, banii riscă să nu mai ajungă la fermieri, și au cerut o strategie de țară și o voce comună la Bruxelles.

Dan Hurduc, membru al Consiliului Director CFRO, a vorbit despre decapitalizarea fermelor. „Orice promisiune făcută fermierilor trebuie să fie bugetată”, susține Dan Hurduc.

Tinerii fermieri formați de Club au închis panelul cu întrebări despre înnoirea generațională.

Agricultura, o nouă dimensiune în arhitectura de securitate

Compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat circa 387 de atacuri asupra navelor în Marea Neagră în iulie-septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior, prima de risc de război crescând în două săptămâni de la 0,1% la 0,5%.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe a spus că Marea Neagră a devenit „cea mai periculoasă zonă de pe glob”, iar exporturile de cereale și îngrășămintele sunt ținte ale agresiunii hibride. „Dacă nu ești la masa negocierilor, ești în meniu”, a punctat Cristian Diaconescu.

Mark Titterington (Forum for the Future of Agriculture) susține că șocurile „nu mai sunt lebede negre” și nu pot fi gestionate doar cu fonduri de urgență, adăugând: „fără ferme viabile nu avem securitate de niciun fel”.

În acest al doilea panel din cadrul conferinței, Clubul Fermierilor Români a anunțat două lansări: Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă (cu WIREN, prezentat de Adrian Ciurtin) și Programul național de formare a 1.000 de manageri de digitalizare a fermei (2027-2029), prezentat de Bogdan Chiripuci, care a precizat că vor fi 40 de serii postuniversitare de 6 luni și o bursă de 6.000 de lei pe lună timp de 12 luni pentru absolvenții angajați în ferme.

Finanțare și competitivitate

Al treilea panel al Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035” a fost dedicat, în principal, finanțării.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a legat reducerea deficitului de ratingul de țară și de costul creditării pentru fermieri și a confirmat că programul AgriConnect al Băncii Mondiale va însemna câteva sute de milioane de euro, pe mai mulți ani. „Creșterea economică sănătoasă se bazează pe disciplină. Fără disciplină nu există fundație, nu putem construi o casă pe nisip. Adevărata relansare pleacă de la economia privată, nu de la cât grant sau câtă subvenție punem în plus. Iar noul cadru financiar multianual ar trebui gândit de jos în sus, de acolo de unde sunt problemele, nu de undeva de sus, din avion”, a subliniat Alexandru Nazare.

Banca de Investiții și Dezvoltare pregătește o garanție de portofoliu pentru agricultură: capital de lucru pe până la 5 ani și, în premieră, credite pentru achiziția de terenuri pe până la 20 de ani. Apelul pentru intermediari se deschide la final de noiembrie, cu produsul la fermieri în T1 2027.

BERD discută linii de credit dedicate agriculturii cu mai multe bănci comerciale.

Jabbar Kanani, membru fondator CFRO, a propus leasingul funciar ca sursă de finanțare fără garanție de stat.

Prof. Gavril Ștefan, Universitatea pentru Științele Vieții Iași, a arătat modelul economico-financiar al performanței fermelor. „O scădere de 20% a veniturilor reduce cu 57% numerarul disponibil pentru plata datoriilor.”

Brokerul de Asigurare CFRO a propus PAIC, un pool național al asigurătorilor pentru calamități, în condițiile în care doar 2,5 din 8,2 milioane de hectare sunt asigurate.

Tehnologie, digitalizare și înnoire generațională

Daniel Buda, prim-vicepreședinte al Comisiei AGRI din Parlamentul European, a punctat că Parlamentul nu va accepta o PAC fără bani pentru Pilonul II, iar pentru tinerii fermieri a propus un sprijin de minimum 300.000 de euro.

Alina Ujupan (cabinetul vicepreședintelui executiv Roxana Mînzatu) transmite că România trebuie să treacă de la reacție la ce e pe masă la crearea agendei europene.

Răzvan Teodorescu (USAMV București) susține că vârsta medie a fermierului este de circa 60 de ani, iar doar 2-3% dintre fermieri au studii complete în agricultură.

Panelul cu numărul patru și ultimul din cadrul conferinței s-a încheiat cu lansarea ROVIO - Indexul Național al Valorii și Competitivității Produselor Românești cu Origine Agricolă, proiect public-privat susținut de Club, construit pe peste 15 surse de date, 40 de indicatori și 5 piloni de competitivitate.

„Clubul Fermierilor Români își asumă continuarea acestor procese și urmărirea angajamentelor asumate la conferință, pentru ca la ediția următoare cifrele agriculturii românești să arate mai bine decât astăzi”, a concluzionat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Investițiile în sănătatea solurilor pot aduce beneficii economice pe termen lung și pot contribui la o agricultură mai rezilientă în fața schimbărilor climatice. Un proiect-pilot desfășurat în Elveția, la care au participat 55 de ferme, demonstrează că fermierii pot fi recompensați financiar pentru protejarea solurilor, aceștia primind, în total, aproximativ 1,6 milioane de franci elvețieni pentru carbonul stocat în terenurile agricole. Experiența arată însă că, pentru ca astfel de inițiative să fie extinse la nivel european, este nevoie de finanțare predictibilă și de mecanisme de sprijin adaptate nevoilor fermierilor.

Aceste concluzii au fost prezentate în cadrul conferinței internaționale „Promovarea sănătății solurilor în Europa: modele de afaceri, stimulente și direcții de acțiune pentru o tranziție sustenabilă” („Advancing soil health across Europe: Business models, incentives and policy pathways for a sustainable transition”), organizată pe 28 octombrie 2026, la Bruxelles, de proiectul european InBestSoil, în parteneriat cu SoilValues. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, cercetători, fermieri și reprezentanți ai mediului de afaceri, pentru a analiza rezultatele celor două proiecte și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea sănătății solurilor la nivel european.

Dezbaterile au evidențiat trei priorități principale: dezvoltarea unor modele de business viabile pentru gestionarea sustenabilă a solurilor, identificarea unor mecanisme de finanțare predictibile și crearea condițiilor necesare pentru extinderea soluțiilor testate la nivel local.

„Sănătatea solurilor trebuie privită dincolo de dimensiunea sa de mediu. Solurile sănătoase susțin productivitatea agricolă, contribuie la reziliența în fața schimbărilor climatice și generează servicii ecosistemice cu valoare economică și socială. Această valoare trebuie recunoscută și integrată în modelele de business și în mecanismele de finanțare, astfel încât investițiile în soluri să devină o decizie sustenabilă și atractivă pentru fermieri și pentru ceilalți actori economici”, a declarat Andrés Rodríguez Seijo, cercetător în cadrul Universității din Vigo și coordonator al proiectului InBestSoil.

Modele de afaceri și finanțare adaptate realităților locale

Valentina Cristiana Materia, conferențiar universitar la Wageningen University & Research, a subliniat importanța adaptării modelelor de business dedicate sănătății solurilor la particularitățile fiecărui context local.

„Nu există o soluție universală, potrivită tuturor. Trebuie să analizăm fiecare context în parte. Uneori, eșecul trebuie privit ca parte a parcursului nostru și, cu siguranță, nu ca un punct final, ci ca o oportunitate de a găsi noi direcții de progres”, a explicat Valentina Cristiana Materia.

La rândul său, André Jurrius, reprezentant al Ekoboerderij de Lingehof/Lekker Lupine, a evidențiat importanța creării unor oportunități de piață pentru fermieri: „Fermierii au nevoie de piețe viabile și de valoare adăugată pentru produsele sustenabile și regenerative”.

Cele nouă studii de caz realizate în cadrul proiectului InBestSoil au arătat că valoarea solurilor sănătoase trebuie evaluată nu doar din perspectiva profitabilității, ci și prin prisma beneficiilor de mediu, sociale și culturale. Practici precum diversificarea culturilor, agricultura regenerativă și utilizarea compostului pot contribui la îmbunătățirea sănătății solurilor. Adoptarea acestora depinde însă de existența unor piețe viabile, a sprijinului financiar și a colaborării dintre fermieri, companii și autoritățile publice.

Un obstacol important îl reprezintă decalajul dintre investițiile inițiale, adesea ridicate, și beneficiile economice care apar pe termen lung. Recomandările comune elaborate de InBestSoil și SoilValues evidențiază necesitatea de a combina finanțarea publică cu investițiile private, de a introduce mecanisme de partajare a riscurilor și de a dezvolta stimulente adaptate condițiilor regionale.

De asemenea, participanții au evidențiat avantajele combinării plăților acordate pentru adoptarea practicilor agricole sustenabile cu cele condiționate de obținerea unor rezultate măsurabile, precum captarea carbonului sau reducerea eroziunii solului. O astfel de abordare poate înlesni accesul la finanțare, în special pentru fermele mici, unde costurile monitorizării pot fi ridicate.

Rezultate concrete: 1,6 milioane CHF pentru carbonul stocat în sol

Unul dintre cele mai relevante exemple prezentate a fost studiul de caz elvețian din cadrul proiectului InBestSoil, care a analizat date provenite de la aproximativ 2.700 de ferme și 300.000 de parcele agricole. Cercetarea a arătat că practicile mai intensive de gestionare a solului pot fi avantajoase din punct de vedere economic pe termen scurt, chiar și atunci când favorizează degradarea acestuia. Rezultatele evidențiază astfel necesitatea unor stimulente financiare care să recompenseze beneficiile obținute pe termen lung.

În Elveția, un proiect-pilot de agricultură bazată pe captarea carbonului în sol (carbon farming), la care au participat 55 de ferme și care a acoperit aproximativ 1.100 de hectare, a oferit fermierilor 100 CHF pentru fiecare tonă de carbon stocată. În primii trei ani de implementare, proiectul a depășit estimările inițiale, plățile ajungând la aproximativ 1,6 milioane CHF, prin intermediul unei bănci regionale.

Cu toate acestea, experiența a scos însă în evidență și o serie de provocări, precum costurile monitorizării, variațiile măsurătorilor privind cantitatea de carbon stocată și incertitudinile legate de menținerea acestuia în sol pe termen lung. Aceste constatări indică necesitatea unor instrumente de evaluare mai eficiente, inclusiv a tehnologiilor de teledetecție.

Condiții esențiale pentru extinderea soluțiilor la nivel european

Proiectul SoilValues, bazat pe colaborarea cu rețele de actori relevanți din șase țări europene, a demonstrat că extinderea modelelor de business depinde de predictibilitatea cadrului de reglementare, coordonarea politicilor publice, accesul la finanțare și cunoștințe, precum și consolidarea rețelelor locale.

Moët Hennessy a oferit un exemplu din sectorul privat, colaborând cu aproximativ 1.600 de familii de viticultori și sprijinind certificarea pentru sustenabilitate a circa 70% dintre furnizorii săi din regiunea Champagne, inclusiv prin acordarea unor stimulente financiare.

În cadrul celei de-a doua sesiuni, intitulată „Finanțarea tranziției: stimulente și investiții pentru sănătatea solurilor” („Financing the Transition: Incentives and Investments for Soil Health”), Caterina Guidi, reprezentantă a Fundației CMCC, a prezentat recomandările comune de politici publice elaborate de InBestSoil și SoilValues. Aceasta a evidențiat necesitatea combinării finanțării publice și private, dezvoltării unor stimulente adaptate contextului local, asigurării unui sprijin pe termen lung și utilizării unor metode de monitorizare practice pentru fermieri și administratorii terenurilor agricole.

„Succesul înseamnă mai mult decât adoptarea unor practici noi. Tranziția nu ar trebui evaluată doar prin numărul actorilor care adoptă o nouă practică sau un anumit stimulent. Succesul depinde și de măsura în care aceste abordări contribuie efectiv la îmbunătățirea sănătății solurilor, rămân fezabile pentru cei care le implementează și sunt sustenabile din punct de vedere economic și instituțional pe termen lung”, a declarat Caterina Guidi.

La nivel european, participanții au evidențiat rolul Directivei privind monitorizarea solurilor (EU Soil Monitoring Law) în stabilirea unui cadru comun de evaluare, cu indicatori și metode de monitorizare comparabile între statele membre. Discuțiile au vizat și viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), rolul investițiilor publice și private, precum și necesitatea unor cadre de politici coerente care să susțină adoptarea pe scară mai largă a practicilor de gestionare sustenabilă a solurilor.

Christian Grovermann, reprezentant al FiBL, a atras atenția asupra necesității unei mai bune direcționări a stimulentelor oferite prin politicile publice: „Având în vedere că resursele sunt limitate, stimulentele financiare ar trebui direcționate mai precis către solurile care se confruntă cu cele mai mari riscuri de degradare, în timp ce utilizarea unor indicatori de referință poate ajuta fermierii să-și înțeleagă progresul”.

Participanții au subliniat că politicile publice nu trebuie doar să stabilească obiective de mediu, ci și să creeze condițiile economice și instituționale care să facă posibilă gestionarea sustenabilă a solurilor pe termen lung. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o mai bună coordonare între politicile agricole, de mediu, climatice și financiare.

„Modelele și instrumentele care pot sprijini tranziția către soluri mai sănătoase există deja. Provocarea este să creăm condițiile potrivite pentru adoptarea lor pe termen lung: finanțare accesibilă, politici coerente, date relevante și colaborare între fermieri, cercetători, companii și autorități publice. Extinderea soluțiilor presupune, de asemenea, investiții în rețele locale, transfer de cunoștințe și consolidarea încrederii între actorii implicați”, a subliniat Andrés Rodríguez Seijo.

Concluziile conferinței arată că sănătatea solurilor trebuie integrată în procesul decizional economic și în elaborarea politicilor publice. Mobilizarea capitalului public și privat, dezvoltarea unor mecanisme echitabile de stimulare financiară și consolidarea colaborării dintre actorii relevanți sunt esențiale pentru transformarea rezultatelor cercetării în schimbări durabile la nivelul agriculturii europene.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Divizia Crop Science a Bayer România a lansat Preceon Smart Corn System la ferma lui Costel Iancu, Centro Trans Corporation din satul Padea, comuna Drănic – județul Dolj. Soluția propune o abordare integrată a cultivării porumbului, în care genetica hibrizilor cu talie redusă se completează cu recomandări agronomice și instrumente digitale pentru gestionarea culturii pe parcursul întregului sezon.

Preceon urmărește valorificarea potențialului fiecărei parcele prin adaptarea deciziilor tehnologice la condițiile locale. Sistemul combină caracteristicile noilor hibrizi cu sprijinul specialiștilor și cu informațiile furnizate de platforma FieldView, pentru a sprijini fermierii în luarea unor decizii fundamentate, de la stabilirea densității de semănat până la evaluarea rezultatelor.

• Nu doar un nou hibrid, ci un sistem integrat de cultivare, care combină genetica, agronomia și instrumentele digitale pentru adaptarea tehnologiei la fiecare parcelă.

• Porumb cu talie redusă, conceput pentru o stabilitate mai bună a plantei și pentru reducerea riscului de cădere în condiții de vânt puternic.

• Acces cu utilajele în cultură pe o perioadă mai lungă, ceea ce oferă fermierilor mai multă flexibilitate pentru intervenții, atunci când cultura o cere.

„Preceon înseamnă mai mult decât un nou tip de hibrid de porumb. Vorbim despre un sistem care aduce împreună genetica, suport agronomic și instrumentele digitale, astfel încât fermierul să poată adapta tehnologia la realitatea fiecărei parcele. Credem că acesta este un pas important în evoluția modului în care cultivăm porumbul în România, mai ales într-un context în care stabilitatea producției și valorificarea resurselor disponibile devin tot mai importante”, a declarat Despina Leveanu, manager Bayer România pentru culturi de porumb, sfeclă pentru zahăr, floarea-soarelui.

Talie redusă, stabilitate și acces mai bun în cultură

La baza Preceon se află hibrizii de porumb cu talie redusă. Această caracteristică este însoțită de o rezistență sporită a tulpinii și de o stabilitate mai bună, care contribuie la reducerea riscului de cădere și a pierderilor asociate vânturilor puternice.

Talia redusă facilitează, de asemenea, accesul utilajelor terestre în cultură pe o perioadă mai lungă a sezonului. Această flexibilitate oferă fermierilor mai multe oportunități de a aplica fertilizanți și produse de protecție a plantelor la momentul potrivit, în funcție de nevoile culturii.

Hibrizii permit, totodată, explorarea unor densități de semănat mai ridicate, în cadrul unei tehnologii adaptate fiecărei parcele. Recomandările agronomice și utilizarea datelor au un rol esențial în valorificarea acestui potențial.

„Talia redusă este probabil caracteristica pe care o observi prima dată, dar valoarea sistemului vine din modul în care această genetică este pusă la lucru în câmp. Stabilitatea plantelor, posibilitatea de a menține accesul în cultură mai mult timp și stabilirea densității optime ne oferă mai multe opțiuni pentru adaptarea tehnologiei la condițiile concrete din fermă. Tocmai de aceea, recomandările agronomice și datele din fiecare parcelă sunt esențiale pentru valorificarea potențialului acestor hibrizi”, a explicat Corneliu Costa, director tehnic cultură de porumb, Bayer România.

Decizii adaptate fiecărei parcele

Componenta digitală a sistemului susține personalizarea tehnologiei. Prin FieldView, fermierii pot folosi datele din propria fermă pentru a fundamenta recomandările de semănat și pentru a urmări performanța culturii pe parcursul sezonului. Împreună cu suportul agronomic, aceste informații contribuie la ajustarea practicilor în funcție de specificul terenului și de condițiile anului agricol.

Obiectivul Preceon este să sprijine creșterea potențialului de producție și valorificarea resurselor disponibile, printr-un sistem de cultivare adaptat nevoilor fiecărei ferme. Rezultatele obținute trebuie evaluate în condițiile concrete de cultură, ținând cont de hibridul folosit, de tehnologia aplicată și de resursele disponibile.

Lansarea de la ferma Centro Trans Corporation aduce această abordare în atenția fermierilor din România, cu accent pe legătura dintre inovația genetică și modul în care cultura este gestionată în câmp.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

2026 a adus o serie de noutăți importante în universul Valtra, de la evoluții tehnice și soluții orientate spre eficiență, până la oferte comerciale gândite să susțină investițiile fermierilor în utilaje performante.

Sustenabilitatea și de modul în care noile soluții contribuie la reducerea impactului asupra mediului reprezintă unul dintre subiectele importante abordate de producătorii de tehnică agricolă.

„Tractoarele Valtra se încadrează în cele mai noi cerințe privind emisiile, iar unele modele pot funcționa și cu biodiesel în amestec de până la 8%. În practică, acest lucru înseamnă posibilitatea utilizării unui combustibil cu impact mai redus asupra mediului, fără a afecta funcționarea motorului în parametri normali de exploatare. În același timp, atunci când vorbim despre consum, demonstrațiile practice rămân cel mai bun argument, pentru că rezultatele reale din teren sunt cele care confirmă eficiența. Pe partea de combustibili alternativi și reducerea impactului asupra mediului, Valtra comunică public și proiecte de cercetare realizate împreună cu parteneri precum Neste și Nokian Heavy Tyres”, precizează George Tănase, brand manager Valtra în cadrul Mewi, companie care reprezintă în țara noastră producătorul finlandez.

Dincolo de specificațiile tehnice, miza reală este foarte clară: fermierii au nevoie de utilaje care să lucreze eficient, să reducă pierderile și să ofere control cât mai bun asupra costurilor. De la combustibili cu impact mai redus asupra mediului și până la reglarea corectă a presiunii în anvelope, fiecare detaliu contează atunci când obiectivul este un consum optim și o productivitate cât mai bună.

„Valtra merge în această direcție printr-o combinație de tehnologie practică, soluții orientate spre operator și instrumente care pot susține atât performanța, cât și grija față de sol și mediu. Iar pentru fermieri, acestea nu sunt doar noutăți de catalog, ci argumente concrete care pot face diferența în activitatea de zi cu zi”, subliniază George Tănase.

Valtra seria G primește transmisie CVT

O noutate importantă, prezentată de Valtra la Agritechnica 2025, este introducerea transmisiei CVT la seria G, o schimbare relevantă pentru această gamă de putere. Până acum, seria G era cunoscută în principal pentru variantele PowerShift, iar noua opțiune cu transmisie continuu variabilă extinde semnificativ posibilitățile de utilizare ale seriei.

Valtra a prezentat oficial noul G cu CVT la Agritechnica 2025 și a subliniat că acesta aduce o transmisie marca AGCO, cu plajă unică de lucru între 0 și 40 km/h, împreună cu hidraulică load-sensing și principiul EcoPower deja utilizat la gamele mai mari, Q și S.

„Această lansare confirmă direcția clară a producătorului către soluții mai simple în operare, mai eficiente și mai confortabile pentru utilizator. Totodată, modelul G125 CVT Active a fost recompensat cu titlul Tractor of the Year 2026 la categoria Utility, după prezentarea sa la Agritechnica”, punctează George Tănase.

Nokian și tehnologia Smart tyre

O altă noutate vine din colaborarea Valtra cu Nokian pentru anvelope agricole. Dacă până acum numele Nokian era asociat mai ales cu aplicații forestiere, astăzi producătorul vine și cu soluții agricole care pun accent pe eficiență, protecția solului și consum optim.

Anvelopele VF de la Nokian integrează tehnologia Intuitu, o soluție smart care permite monitorizarea presiunii și oferă recomandări precise pentru reglarea acesteia. Valtra și Nokian prezintă public această tehnologie ca pe o soluție care furnizează recomandări rapide și precise de presiune și încărcare, cu beneficii directe pentru eficiența lucrărilor și reducerea consumului.

„Practic, fiecare anvelopă are o conexiune unică, iar utilizatorul poate urmări în aplicație valorile relevante și poate adapta presiunea în funcție de lucrare. Acesta este un avantaj major, pentru că presiunea corectă în anvelope înseamnă tracțiune mai bună, patinaj redus, protecție mai bună a solului și consum mai mic de carburant. Valtra leagă public această zonă și de sistemele sale CTIS, disponibile pe seriile N, T, Q și S, care permit reglarea presiunii din anvelope în funcție de condițiile de lucru”, explică George Tănase.

Potrivit informațiilor publicate de Valtra și Nokian, anvelopele Nokian Soil King VF cu tehnologia Intuitu 2.0 sunt deja prezentate ca soluție smart pentru gamele mari, iar disponibilitatea lor este menționată în special pentru tractoarele din seriile Q și S.

Tractoarele Valtra au cea mai bună rată de menținere a valorii de revânzare

Un studiu recent realizat de publicația Koneviesti arată că tractoarele Valtra au cea mai bună valoare generală de revânzare dintre toate mărcile examinate. Studiul a luat în considerare mai mulți factori și a inclus modele de tractoare din 2015 până în 2020, cu puteri peste 100 kW (138 CP) și sub 8.000 de ore de funcționare. Datele au fost preluate de pe site-urile Tractorpool și Mascus între decembrie 2025 și februarie 2026, iar prețurile fără TVA au ținut cont de tipul de transmisie, ridicătorul frontal și încărcătorul frontal.

Valtra s-a clasat pe primul loc în comparația valorii medii de revânzare, păstrând 66% din valoarea sa inițială. 

Pentru modelele examinate, Koneviesti a constatat că Valtra seria N și-a păstrat cea mai bună valoare per total. Valtra a avut performanțe deosebit de bune în gama sub 140 kW (187 CP), dar a fost câștigătoare și în categoria sub 200 kW (268 CP). În categoria 140-200 kW (187-268 CP), tractoarele Valtra din seria N și seria T au ocupat primul loc.

Studiul evidențiază faptul că, în medie, pentru toate mărcile, tractoarele din gama de putere 201 - 250 kW (273 - 340 CP) și cele peste 300 kW (402 CP) și-au păstrat doar aproximativ 50% din valoarea inițială. De menționat că domeniul de aplicare a studiului (modele de tractoare din perioada 2015-2020) exclude generația a 6-a a seriei S de la Valtra, care a fost lansată la Agritechnica în 2023.

 Foto: MEWI

Clubul Fermierilor Români a organizat pe 8 octombrie 2026, la Craiova, Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia. Discuțiile au plecat de la o realitate dificilă pentru această zonă a României: secetă pedologică extremă de peste șase luni, costuri în creștere, prețuri scăzute la cereale și o reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) care pune sub semnul întrebării investițiile din Pilonul 2. Concluziile conferințelor regionale vor fi prezentate la Conferința Națională AGRI4FUTURE, care va avea loc pe 5 noiembrie 2026, la București.

Fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai sectorului financiar-bancar, ai companiilor de furnizoare de inputuri și ai mediului academic au analizat viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), noile instrumente de finanțare și soluțiile pentru o agricultură mai rezilientă, într-un an marcat de secetă pedologică extremă și de presiunea costurilor.

Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români (CFRO), a accentuat faptul că agricultura trece printr-o perioadă foarte grea. „Ne confruntăm cu secetă pedologică extremă de peste jumătate de an, avem instabilitate politică și o Uniune Europeană care tratează agricultura ca fiind tot mai puțin importantă. Acordul Mercosur pune fermele europene în competiție directă cu exploatații sud-americane de zeci și sute de mii de hectare. Agricultura, cum spunea Gheorghe Ionescu-Șișești, este știința locului, nu un șablon pe care îl putem aplica în orice an și pe orice zonă”, a punctat Alexander Degianski. Președintele CFRO a criticat și modul în care strategia națională pentru biodiversitate îi descrie pe fermieri ca fiind o amenințare la adresa mediului. Dar, referitor la strategia națională pentru biodiversitate, în urma demersurilor Clubului Fermierilor, „terenurile pot fi incluse în arii protejate doar cu acordul proprietarului, al Consiliului Județean și al Consiliului Local”, a subliniat Bogdan Chiripuci, manager Politici Agricole CFRO.

Bogdan Chiripuci a anunțat că CFRO lansează pe 16 noiembrie un nou program de perfecționare pentru managerii de fermă. De asemenea, Clubul a publicat un studiu privind impactul aderării Ucrainei asupra PAC.

Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a transmis printr-un mesaj online că viitoarea PAC trebuie să se bazeze pe competitivitate și să fie corelată cu politicile europene care asigură fermierilor inputuri la preț corect. „Ministerul Agriculturii a pregătit noi forme de sprijin care, însă, sunt blocate de lipsa rectificării bugetare și a unui guvern cu puteri depline”, a precizat Tánczos Barna, evidențiind că o soluție pentru finanțarea achiziției de terenuri de către fermierii activi este leasingul funciar agricol, dezvoltat împreună cu CFRO.

„Organizațiile fermierilor nu trebuie să se implice în viața politică. Ele trebuie să fie parteneri ai decidenților, iar argumentele pe care le punem pe masă trebuie luate în considerare. Nimeni nu înțelege mai bine decât fermierii problemele sectorului, iar la conferințele noastre nu venim doar cu probleme, ci cu soluții”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Pilonul 2 și bugetul agricol, în pericol

Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028 - 2034 reduce ponderea PAC în bugetul Uniunii de la 37% la 15% și prevede, în forma actuală, desființarea Pilonului 2 de dezvoltare rurală. Alocarea propusă pentru România este de 16,57 miliarde de euro, cu aproximativ 5 miliarde mai puțin decât în prezent, a arătat Achim Irimescu. Reprezentantul Clubului Fermierilor Români la Bruxelles a adus și vești bune, respectiv actualizarea suprafeței de referință crește plata pe hectar, iar convergența externă urcă la 90% din media UE. Însă, „calendarul face imposibilă aplicarea reformei din 2028. Parlamentul European și-a amânat poziția pentru noiembrie, cadrul financiar multianual este așteptat în decembrie, iar trilogurile durează de obicei peste un an”, a spus Achim Irimescu.

Prezent la Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia, a fost și directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu. Acesta a atras atenția asupra comasării fondurilor de dezvoltare rurală cu cele de coeziune, situație care ar muta investițiile în ferme, procesare și depozitare către alte instituții. „APIA (Pilonul 1)și AFIR (Pilonul 2, absorbție de peste 99%) funcționează bine și nu ar trebui schimbate”, a spus Adrian Chesnoiu. Totodată, directorul general AFIR a vorbit despre un mecanism național de gestionare a riscului, discutat acum cu Banca Mondială: o poliță obligatorie de bază pe hectar, finanțată din 3% din plățile directe, care acoperă costurile de înființare a culturilor. Peste ea se adaugă polițe facultative pentru pierderea de venit, cu primele decontate parțial. Italia aplică un sistem similar din anul 2023.

Din partea Agenției pentru Plăți și intervenție pentru Agricultură (APIA) a fost prezent Constantin Bîrcă, director general adjunct, care a anunțat că plata avansului pentru campania 2026 începe pe 16 octombrie, iar cererile pentru sprijinul de urgență acordat culturilor de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025 se depun între 12 octombrie și 6 noiembrie.

Pentru Oltenia, cuvântul-cheie este „recuperare”

Analiza prezentată de prof. univ. dr. Gavril Ștefan, de la Universitatea de Științele Vieții din Iași, arată că fermele din Oltenia au cel mai scăzut indice de reziliență dintre cele opt regiuni de dezvoltare: 3,78 din 10, față de media națională de 5,85. „Pentru Oltenia, cuvântul-cheie este „recuperare”. Prioritățile sunt stabilitatea producției, digitalizarea, accesul la cunoaștere și consultanță, diversificarea și apa. Le recomand fermierilor să își planifice bugetele pe anul slab, nu pe medie. Apoi, finanțatorii să judece capacitatea de rambursare după variabilitatea veniturilor, iar politicile publice să susțină investițiile care stabilizează producția, accesul la cunoaștere și digitalizarea”, a precizat profesorul Gavril Ștefan.

Instrumente noi de finanțare și gestiune a riscului

„Deficitul de finanțare din agricultură era de aproape 12 miliarde de euro în 2024, iar o treime afectează tinerii fermieri”, a menționat Teodora Petre, director executiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), care a prezentat un nou instrument de garantare pentru agricultură, care va acoperi până la 70% din creditele pentru investiții și 50% din cele pentru capital de lucru, cu scadențe de până la 20 de ani pentru achiziția de terenuri și posibilitatea de refinanțare a investițiilor existente. Agricover și BCR au anunțat un parteneriat de cofinanțare care oferă fermierilor un plan de finanțare pe termen lung, cu o singură documentație. „Parteneriatul BCR-Agricover pornește cu un pilot pe trei ferme. Fermierul va avea un plan de finanțare pe termen lung, o singură documentație și un singur canal de comunicare”, a explicat Ana Maria Samuilă, director Agribusiness BCR.

Rata creditelor neperformante în agricultură este de aproape 10%, iar creșterea expunerii finanțatorilor pe sector este insuficientă, a susținut Marius Oltean, director zonal Agricover Credit IFN. Agricover are ocotă de piață de aproape 9%, în creștere cu circa 17% față de anul trecut.

„Riscul vine din necunoaștere. Finanțatorul trebuie să analizeze ferma în ansamblu, pe un ciclu de cinci ani”, a subliniat Jabbar Kanani, președinte Agricover, membru fondator CFRO.

Pe tema riscurilor climatice, participanții au discutat necesitatea unui sistem național de gestionare a riscurilor care să acopere și seceta. Rambursarea a 50% din primele de asigurare se reia pentru anul agricol 2026-2027. În prezent, doar 2,5 milioane de hectare din 8,2 milioane sunt asigurate.

„Asigurarea trebuie privită ca un input, la fel ca sămânța sau îngrășămintele. Este cel mai ieftin input și protejează investiția, nu doar producția”, a spus Caesar Huțanu, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare. De altfel se tot discută ca asigurarea agricolă împotriva calamităților (secetă, arșiță, băltiri, inundații) să se facă după modelul asigurării obligatorii a locuințelor.

De remarcat că, ponderea agriculturii în PIB a scăzut de la 6,5% în 2011 la 3% în 2025. Și asta pentru că alte sectoare au crescut mai repede. „Totuși, în 2025 agricultura a adus circa 30% din creșterea economică. Inflația este de 6,2% și nu se așteaptă o dezinflație suplimentară. Serviciile s-au scumpit cu 11%, iar carburanții cu circa 30%, în timp ce prețurile produselor agricole au scăzut. Dobânzile la creditele noi au urcat de la circa 4% în 2011 la circa 8% acum și vor rămâne ridicate”, a arătat Iulian Lolea, economist șef Confederația Patronală Concordia. Adrian Chesnoiu a completat: „Deși PIB-ul României a crescut puternic din 2011, veniturile agriculturii au rămas în jurul a 10 miliarde de euro, deoarece prețurile cerealelor au stagnat, iar costurile au crescut”.

La Craiova s-a vorbit și despre energie. Dan Grigore, manager Program Think Tank Agrinnovator, și Dan Fleșariu, CEO WIRENGroup, au prezentat energia ca pârghie financiară pentru ferme. Agrinnovator pregătește un ghid dedicat, care se va lansa în jurul conferinței naționale a Clubului Fermierilor Români.

Digitalizare și produs românesc

În prezent, Clubul Fermierilor Români derulează programe dedicate tinerilor fermieri, antreprenorilor din agricultură, digitalizării fermelor etc.

La Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, dedicată regiunii Oltenia, s-a anunțat un nou proiect, de aproape 30 de milioane de euro, obținut în urma demersurilor CFRO, finanțat prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și aprobat de Comisia Europeană, care va forma 1.000 de manageri de digitalizare a fermelor. Pentru acest proiect, Clubul Fermierilor a lucrat trei ani. Absolvenții programului postuniversitar vor beneficia, timp de un an, de un sprijin salarial suplimentar. Programul începe la sfârșitul acestui an sau în primul trimestru din 2027. Tinerii trimiși de ferme urmează un curs postuniversitar de șase luni, iar după absolvire primesc 6.000 lei net pe lună în plus la salariu, timp de un an.

Clubul Fermierilor Români a prezentat și sistemul pe care îl dezvoltă pentru produsul românesc, de la fermă la raft, care va fi lansat la conferința națională.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Agricover lansează Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată fermierilor, o aplicație mobilă care integrează contul de plăți, transferurile, cardul Visa Platinum Business, alături de accesul direct la finanțările Agricover Credit IFN și la informații relevante din piața agricolă. Construită nativ în jurul nevoilor specifice agriculturii, noua platformă digitală va adăuga progresiv noi servicii pentru administrarea și dezvoltarea fermelor din România.

• Dezvoltată împreună cu Visa, lider mondial în domeniul plăţilor digitale, și Libra Internet Bank, bancă recunoscută pentru inovația digitală, Agricover Pay aduce într-o singură platformă plățile, accesul la creditare și serviciile financiare de care fermierii au nevoie în activitatea de zi cu zi.

• Peste 12 milioane de lei au fost investiţi în dezvoltarea platformei, care integrează capabilități tehnologice proprii și soluţii dezvoltate împreună cu parteneri strategici.

Infrastructura financiară este construită de Agricover Payments, instituție de plată autorizată și supravegheată de Banca Națională a României, împreună cu parteneri strategici. În calitate de membru principal al reţelei Visa, compania emite cardul Visa Platinum Business pentru toți utilizatorii aplicației, iar tranzacțiile în lei și atribuirea IBAN-urilor virtuale sunt asigurate de Libra Internet Bank.

Investiția realizată până în prezent în dezvoltarea Agricover Pay depășește 12 milioane de lei. Agricover a pornit cu avantajul unei expertize deja construite în jurul fermierilor, al fluxurilor lor financiare și al unui model integrat de business dedicat agriculturii. Proiectul combină capabilități tehnologice proprii cu parteneriate strategice, pentru a reduce timpul de implementare și a utiliza eficient resursele necesare dezvoltării.

„Agricover Pay este platforma financiară construită nativ pentru fermieri, care digitalizează, conectează și integrează într-un singur loc serviciile financiare și informațiile esențiale pentru a lua cele mai bune decizii pentru afacerea lor. Antreprenorii din agricultură au nevoie de soluții simple, rapide și bine conectate între ele. Ne poziționăm ca o soluție complementară sistemului bancar, iar ca instituție de plată păstrăm agilitatea și viteza de execuție specifice unui fintech, pentru a putea lansa rapid produse și servicii noi, adaptate nevoilor reale ale fermierilor”, a declarat Andrei Vasile, CEO Agricover Payments, cu ocazia lansării oficiale a platformei financiare, care a avut loc în București pe 6 octombrie 2026.

Visa Platinum Business, integrat în Agricover Pay

Experiența utilizatorilor este simplificată prin emiterea automată a unui card Visa Platinum Business pentru fiecare cont nou creat în aplicație. Astfel, fermierii beneficiază de infrastructura, standardele de securitate și acceptarea internațională ale uneia dintre cele mai mari rețele de plăți la nivel global.

„Agricultura are nevoi financiare specifice, iar tehnologia poate simplifica semnificativ modul în care fermierii își gestionează activitatea de zi cu zi. Integrarea plăților digitale, a accesului la finanțare și a informațiilor relevante într-o singură platformă le oferă mai multă flexibilitate și control asupra resurselor financiare și poate contribui la o gestionare mai eficientă a capitalului de lucru. Ne bucurăm să susținem, alături de Agricover, dezvoltarea unei soluții construite în jurul nevoilor reale ale fermierilor și să aducem avantajele plăților digitale Visa mai aproape de un sector esențial pentru economia românească”, a precizat Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

Libra Internet Bank asigură infrastructura bancară pentru conturile de plăți Agricover Pay

Operațiunile din conturile de plăți Agricover Pay utilizează infrastructura bancară a Libra Internet Bank, inclusiv pentru alocarea IBAN-urilor virtuale. Fondurile clienților sunt protejate printr-un mecanism dedicat, asigurând un cadru sigur și transparent pentru derularea plăților.

„Agricover Pay valorifică experiența Libra Internet Bank în dezvoltarea de servicii financiare digitale și integrarea tehnologiilor bancare moderne. Colaborarea cu Agricover și Visa demonstrează cum expertiza complementară a unor parteneri din domenii diferite poate fi transformată într-o experiență financiară simplificată, construită în jurul nevoilor fermierilor”, a menționat Alexandru Biță, Chief Technology Innovation Officer Libra Internet Bank.

De la acces la finanțare la plată, într-o singură platformă digitală

Prin Agricover Pay, fermierii își pot gestiona plățile direct din aplicație și pot utiliza cardul Visa Platinum Business pentru cheltuielile curente ale fermei, atât în magazine, cât și online.

Integrarea cu Agricover Credit IFN conectează finanțarea direct cu plățile. Clienții pot vedea în aplicație creditele active și pot accesa disponibilul din liniile de capital de lucru deja aprobate, astfel încât fondurile să poată fi utilizate rapid atunci când apare o nevoie sau o oportunitate în fermă. De asemenea, clienții vor putea să inițieze digital solicitări de finanțare adresate Agricover Credit IFN.

În același timp, platforma Agricover Pay devine un instrument de lucru zilnic pentru fermieri, oferind acces la informații și servicii esențiale pentru activitatea lor. Printre acestea se numără evoluția prețurilor la cereale, motorină și îngrășăminte.

Conexiunea cu companiile Grupului va permite clienților să consulte direct în aplicație facturile, istoricul tranzacțiilor și informațiile relevante din relația comercială cu Agricover.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Agra Asigurări a marcat zece ani de activitate pe piața din România printr-un eveniment organizat în perioada 28-30 septembrie, la Sibiu, care a reunit parteneri, colaboratori și membri ai echipei locale și internaționale. Sub mesajul „Plămădim viitorul asigurând prezentul”, evenimentul aniversar a pus în centrul atenției oamenii și parteneriatele care au contribuit la dezvoltarea companiei în România și la consolidarea prezenței sale pe piața asigurărilor agricole.

De la intrarea pe piața locală, în 2016, Agra Asigurări și-a construit activitatea în jurul unui model specializat de asigurare agricolă, adaptat particularităților și riscurilor cu care se confruntă fermierii. În cei 10 ani de activitate, compania a asigurat în total aproximativ nouă milioane de hectare și a ajuns să deservească peste 10.000 de fermieri și clienți din România.

Evoluția companiei este reflectată și de creșterea semnificativă a activității sale. Dacă în 2016, Agra Asigurări avea 170.000 de hectare asigurate, cu un volum de prime subscrise de aproximativ un milion de euro, în 2026, suprafața asigurată a ajuns la 1,76 milioane de hectare, în timp ce volumul primelor subscrise a crescut la 60 de milioane de euro.

Acum, după un deceniu de dezvoltare pe piața din țara noastră, compania Agra Asigurări își concentrează următoarea etapă pe soluții adaptate noilor riscuri din agricultură, pe digitalizarea serviciilor și pe consolidarea relației cu fermierii.

Potrivit datelor companiei, Agra Asigurări deține aproximativ 70% din suprafața agricolă asigurată din țara noastră. Sucursala din România este, totodată, cea mai mare din cadrul grupului Österreichische Hagelversicherung, atât din perspectiva dimensiunii echipei, cât și a suprafeței agricole asigurate și a volumului primelor brute subscrise.

„Zece ani reprezintă un moment important pentru noi și, în același timp, o ocazie de a privi cu recunoștință la parcursul construit alături de fermierii români, partenerii și colaboratorii noștri. În această decadă, am crescut împreună cu piața și am învățat să răspundem tot mai bine nevoilor unei agriculturi aflate într-o schimbare continuă. Astăzi, amploarea activității noastre vine la pachet cu o responsabilitate pe măsură: aceea de a fi alături de fermieri nu doar atunci când lucrurile merg bine, ci mai ales în momentele dificile, când fenomenele meteorologice severe le afectează munca și investițiile. Privim următorii ani cu aceeași preocupare pentru parteneriate solide, soluții adaptate realităților din agricultură și un sprijin cât mai rapid și eficient pentru fermierii din România”, a declarat Adrian Horia Lupu, director general Agra Asigurări.

O rețea construită în jurul fermierilor

Dezvoltarea Agra Asigurări în România a fost susținută și de extinderea rețelei de parteneri și de specialiști implicați în distribuția produselor și în gestionarea daunelor. Compania colaborează în prezent cu peste 50 de companii de brokeraj, iar produsele sale sunt intermediate de peste 300 de brokeri la nivel național.

În paralel, Agra Asigurări are o rețea de peste 80 de evaluatori, implicați în procesul de constatare și evaluare a daunelor. Până în prezent Agra Asigurari a acordat despăgubiri pentru peste 75.000 de parcele pentru o suprafață totală ce depaseste 800.000 de hectare.

Rapiditatea soluționării daunelor reprezintă una dintre prioritățile Agra Asigurări. În funcție de particularitățile fiecărui caz și de parcurgerea etapelor necesare de instrumentare, plata despăgubirilor se realizează în aproximativ 8-15 zile.

12 produse pentru principalele categorii de culturi

În prezent, Agra Asigurări are în portofoliu 12 produse de asigurare, adresate principalelor categorii de producție agricolă: culturi de câmp, viticultură, horticultură, pomicultură și spații protejate. Produsele sunt concepute pentru a răspunde unei game variate de riscuri care pot afecta producția agricolă, printre acestea numărându-se, în funcție de produs și de condițiile de asigurare, grindina, înghețul, furtuna, ploaia torențială, incendiul, înghețul târziu de primăvară și seceta.

Extinderea portofoliului a mers în paralel cu schimbările din agricultură și cu diversificarea riscurilor cu care se confruntă fermierii. Astfel, dezvoltarea de produse adaptate diferitelor tipuri de culturi și sisteme de producție reprezintă una dintre direcțiile prin care asigurătorul urmărește să răspundă nevoilor pieței.

Expertiza susținută de tehnologie, o prioritate

În cei zece ani de activitate, Agra Asigurări a investit și în digitalizarea operațiunilor și își propune să ofere cea mai bună tehnologie pentru evaluatorii de daune.

Prin portalul Agra Asigurări, clienții pot accesa documentele de asigurare, pot calcula online primele, pot transmite notificări de daună și pot gestiona digital informațiile aferente polițelor. În plus, prin AgraSat, aceștia au acces la imagini satelitare actualizate ale parcelelor agricole, disponibile la fiecare cinci zile, precum și la o arhivă de imagini din ultimul an. Aceste instrumente fac parte din procesul de digitalizare dezvoltat de companie pentru a simplifica interacțiunea cu fermierii.

„Pentru fermier, procesul de daună trebuie să fie cât mai simplu, clar și rapid. Digitalizarea ne ajută să reducem pașii administrativi și să avem acces mai rapid la informațiile necesare pentru gestionarea unui dosar. În același timp, tehnologia trebuie să fie completată de expertiza oamenilor de teren. De aceea, investim simultan în instrumente digitale și în pregătirea evaluatorilor noștri”, a precizat Iulia Parapianu, director adjunct Agra Asigurări.

Academia Evaluatorilor, un program de formare profesională

Investiția în oameni reprezintă o altă componentă importantă a dezvoltării Agra Asigurări în România. Compania a inițiat și dezvoltat Academia Evaluatorilor, un program de formare profesională dedicat evaluatorilor implicați în activitatea de evaluare a daunelor.

Programul urmărește creșterea nivelului de pregătire tehnică, uniformizarea standardelor de evaluare și dezvoltarea competențelor echipelor de evaluatori, cu impact direct asupra calității serviciilor oferite clienților.

În luna septembrie a acestui an, Agra Asigurări a organizat în România și primul seminar internațional dedicat evaluării daunelor, consolidând rolul sucursalei locale în schimbul de experiență și expertiză la nivel internațional. Evenimentul a reunit 130 de experți din 18 țări pentru schimb de cunoștințe și experiență privind evaluarea daunelor provocate de grindină și furtună la cultura de floarea-soarelui.

Un deceniu de parteneriat și următorul capitol

Pentru Agra Asigurări, aniversarea celor zece ani de activitate în România marchează atât un moment de bilanț, cât și începutul unei noi etape. Compania își propune să continue investițiile în digitalizare, dezvoltarea produselor și expertiza echipelor, cu obiectivul de a răspunde cât mai bine provocărilor cu care se confruntă agricultura.

Într-un sector în care schimbările climatice aduc riscuri tot mai diverse, Agra Asigurări va continua să dezvolte soluții adaptate nevoilor fermierilor și să consolideze parteneriatele construite în ultimul deceniu, păstrând în centrul activității sale protejarea muncii și investițiilor acestora.

În viitor compania ia în calcul extinderea către alte sectoare, inclusiv zootehnia, precum și a unor produse noi adaptate pieței din România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Într-o perioadă în care elevii sunt tot mai atrași de tehnologie și de mediul digital, dar în același timp au nevoie de activități practice și de experiențe reale de învățare, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa, împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) București, a inițiat proiectul PomoSist 4Edu - „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee”.

Prin acest proiect se dorește apropierea tinerilor de știință, popularizarea cercetării horticole și, poate cel mai important, să vadă elevii ce înseamnă în realitate viața și activitatea unui cercetător. „Am dorit să transformăm un domeniu care, la prima vedere, poate părea complex sau foarte specializat, într-unul accesibil, atractiv și conectat la problemele cu care societatea se confruntă astăzi”, transmite SCDP Băneasa.

În prima etapă a proiectului, peste 500 de elevi din cinci licee tehnologice din București și Ilfov au participat la activități interactive susținute de cercetători, descoperind diferite componente ale pomiculturii moderne, de la climă și utilizarea eficientă a apei până la protecția plantelor, sol și calitatea fructelor. Ideea centrală a fost aceea de a-i transforma treptat pe elevi din simpli spectatori în participanți activi la procesul de descoperire științifică.

Solul, dincolo de ceea ce citim în manual

În contextul schimbărilor climatice, al perioadelor de secetă, al precipitațiilor cu caracter tot mai variabil și al proceselor de degradare a terenurilor, înțelegerea rolului solului devine din ce în ce mai importantă. De aici a pornit și ideea atelierului SoilLab, dedicat studiului solului, fertilității și protecției acestuia.

Desfășurat în cele cinci licee implicate în proiect, SoilLab a urmărit să transforme noțiunile teoretice despre sol în experiențe practice, vizibile și ușor de înțeles. Elevii au descoperit că solul nu este doar „pământul pe care călcăm” și nici doar suportul în care cresc plantele. Este o resursă complexă și dinamică, esențială pentru producerea hranei, pentru circuitul apei și al elementelor nutritive și, implicit, pentru funcționarea ecosistemelor.

Una dintre activitățile atelierului a fost dedicată pH-ului solului. Elevii au realizat determinări și au învățat să interpreteze diferențele dintre un sol acid, neutru și alcalin. „Am încercat să mergem însă dincolo de simpla citire a unei valori. Am discutat despre ceea ce ne spune, de fapt, pH-ul despre un sol și despre modul în care acesta poate influența disponibilitatea elementelor nutritive și dezvoltarea plantelor. Astfel, o noțiune întâlnită în manual s-a transformat într-o determinare pe care elevii au putut să o realizeze și să o interpreteze singuri”, arată SCDP Băneasa.

Ce se întâmplă cu solul atunci când plouă?

O altă componentă a SoilLab a fost dedicată eroziunii solului. Prin simularea precipitațiilor asupra unor combinații diferite de substraturi, elevii au putut observa direct ce se întâmplă atunci când apa ajunge pe suprafața solului și, mai ales, cât de importantă este vegetația pentru protejarea acestuia. Diferențele au devenit imediat vizibile. Un sol protejat de vegetație poate limita pierderea particulelor de sol și scurgerea de suprafață, în timp ce un teren lipsit de acoperire vegetală este mult mai vulnerabil la acțiunea apei și la degradare.

Experimentul a reprezentat și un bun punct de plecare pentru discuțiile despre schimbările climatice. Elevii au putut face legătura dintre perioadele prelungite de secetă, episoadele de precipitații intense, pierderea apei din sol, eroziune și necesitatea adoptării unor practici agricole care să protejeze această resursă.

În felul acesta, schimbările climatice nu au mai rămas doar un concept despre care auzim la televizor sau citim în manuale. Ele au putut fi discutate pornind de la un experiment simplu și de la efectele pe care elevii le-au observat cu proprii ochi.

De la atelierul din liceu la laboratorul de cercetare

Poate unul dintre cele mai frumoase rezultate ale SoilLab a apărut însă după încheierea atelierelor. Interesul elevilor nu s-a oprit odată cu terminarea activităților desfășurate în licee. Laboratorul de Agrochimie din cadrul SCDP Băneasa a primit ulterior solicitări din partea unor grupuri de elevi care au dorit să vină în laborator pentru a-și desfășura activitățile de practică școlară.

„Pentru noi, această continuare a fost importantă deoarece a arătat că experiența din cadrul atelierului a reușit să trezească interesul unor tineri pentru ceea ce se întâmplă dincolo de demonstrația realizată în clasă. Ajunși în laborator, elevii au avut posibilitatea să intre în contact direct cu mediul de cercetare, să vadă cum sunt analizate probele de sol, cum se utilizează aparatura specifică și de ce rezultatele obținute în laborator sunt importante pentru fundamentarea unor decizii corecte în agricultură. Din acest punct de vedere, SoilLab nu a însemnat doar transmiterea unor informații despre pH sau eroziune. A însemnat contact direct cu știința și cu cercetătorii și, pentru unii dintre acești tineri, poate chiar primul contact real cu o posibilă viitoare profesie.”

Proiectul se apropie de final, dar povestea poate continua

Proiectul PomoSist 4Edu se apropie acum cu pași repezi de final. Privind în urmă, rămân însă experiențele elevilor, experimentele realizate, întrebările pe care aceștia le-au pus și, mai ales, interesul pe care l-au manifestat pentru a afla mai mult.

Pe 22 septembrie 2026 va avea loc un moment deosebit pentru proiect, decernarea diplomelor de „Ambasadori ai Științei” tinerilor care s-au implicat cu entuziasm, curiozitate și, se poate spune, cu tot sufletul în activitățile PomoSist 4Edu.

Va fi nu doar un moment de recunoaștere a implicării lor, ci și unul simbolic. Pentru că unul dintre obiectivele proiectului a fost tocmai acela de a transforma elevii din beneficiari ai unor activități educaționale în tineri capabili să ducă mai departe mesajul științei.

PomoSist 4Edu a pornit de la ideea formării unei rețele de „ambasadori juniori ai științei”, iar elevii au fost încurajați să devină participanți activi, să creeze și să prezinte propriile rezultate și materiale științifice.

„Atelierul SoilLab ne-a demonstrat că știința poate fi accesibilă, practică și atractivă pentru tineri atunci când este prezentată prin experiențe directe și prin exemple care au legătură cu lumea în care trăiesc. Iar dacă, după un experiment despre pH sau eroziunea solului, un elev își dorește să afle mai mult, să intre într-un laborator, să pună întrebări sau chiar să privească cercetarea ca pe o posibilă profesie, atunci considerăm că unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului a fost atins. Noi ne-am propus să pregătim terenul și să sădim o sămânță. De aici înainte, sperăm ca acești tineri, Ambasadori ai Științei, să o ducă mai departe și, de ce nu, unii dintre ei să devină viitorii cercetători ai horticulturii și pomiculturii românești”, a concluzionat SCDP Băneasa.

Activitatea a fost realizată cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării – UEFISCDI, finanțată prin PNCDI IV, în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România lansează campania de comunicare „NL Agrifood Tech: Smarter. Together/Facem agricultura mai inteligentă. Împreună”, o inițiativă care își propune să dezvăluie publicului român inovații tehnologice ale companiilor olandeze care pot susține și impulsiona agricultura și industria alimentară românească.

Aproximativ 30 de companii și parteneri din Țările de Jos, activi în domenii precum agricultura de precizie, robotica agricolă, tehnologiile de seră, tehnologiile dedicate pomiculturii, irigațiile inteligente și procesarea alimentară sustenabilă, își vor prezenta în următoarele două luni cele mai noi produse, servicii și tehnologii inovatoare și impactul pe care acestea îl au deja în proiecte reale. Noutățile prezentate de companiile participante vor apărea pe canalele social media ale Ambasadei și pe paginile AgriculturaPerformantaRO de pe LinkedIn, Facebook, Instagram și YouTube.

Astfel, Ambasada Regatuțui Țărilor de Jos în România continuă seria de inițiative de comunicare derulate în anii anteriori „Sustainability Heroes” și „Resilient & Sustainable. Together”, adăugând de această dată tehnologia inteligentă (smart-tech) ca temă centrală, alături de sustenabilitate și reziliență.

Importanța parteneriatului olandezo-român în agrifood tech

Țările de Jos sunt al doilea cel mai mare exportator de produse agroalimentare din lume, imediat după Statele Unite, cu venituri din exportul agroalimentar de peste 137 miliarde de euro în 2025, potrivit datelor Oficiului Olandez de Statistică (CBS). Acest lucru se datorează, în mare măsură, tradiției olandeze în antreprenoriat și inovare. Sectorul olandez de profil este recunoscut pentru inovații precum agricultura verticală, robotica de muls și recoltat, tehnologiile de seră de înaltă eficiență, tehnologiile high-tech pentru pomicultură și întreg lanțul valoric al fructelor, și soluțiile pentru reducerea consumului de apă și a emisiilor, iar cele mai multe dintre marile companii agroalimentare cu impact global desfășoară ample activități de cercetare-dezvoltare în această țară.

România, la rândul ei, rămâne un jucător agricol important în Uniunea Europeană: valoarea producției agricole naționale a fost de aproximativ 22 miliarde de euro în 2024, plasând țara pe locul 7 în UE, iar gradul de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR a depășit 95%, reprezentând un influx considerabil de capital direcționat către fermieri și companii din mediul rural. În același timp, sectorul se confruntă cu multiple provocări, legate, de exemplu, de schimbările climatice, creșterea prețurilor la energie și evoluțiile sociodemografice. Aproximativ 18-20% din populația activă a României lucrează în agricultură, comparativ cu o medie de doar 4% la nivelul UE, o diferență care arată atât dependența economică de acest sector, cât și nevoia investițiilor în mecanizare, digitalizare și formare profesională.

Această combinație de expertiză tehnologică olandeză și potențial agricol românesc încă neexploatat pe deplin creează, potrivit organizatorilor campaniei, oportunități concrete de colaborare și de afaceri între fermieri, companii agroalimentare, consultanți de fonduri europene și instituții de cercetare din România. De asemenea, pentru modernizarea sectorului, sporirea competitivității acestuia și creșterea rezilienței la schimbările climatice.

Companiile olandeze au demonstrat, an de an, că pot produce mai mult și mai sustenabil, cu mai puține resurse. Prin campania „NL Agrifood Tech: Smarter. Together/Facem agricultura mai inteligentă. Împreună” dorim să aducem această expertiză mai aproape de fermierii și companiile din România, într-un moment în care digitalizarea agriculturii și impactul tehnologiilor moderne asupra acestui sector sunt esențiale pentru securitatea alimentară europeană - Sophie Neve, consilier Agricultură la Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România

Finalul campaniei, marcat cu un eveniment dedicat

Campania se va încheia printr-un eveniment de knowledge-sharing, matchmaking, și networking devenit deja tradițional, organizat anual de către Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București, anul acesta fiind programat în după amiaza zilei de 29 octombrie. La acest eveniment vor participa reprezentanți ai unora dintre companiile și organizațiile participante la campanie, care vor avea ocazia să discute direct cu potențiali parteneri, experți și decidenți din România.

Dintre companiile participante la campanie se numără Ag Leader, Rometron, GPX, CropX, Rapagra, APH Group, Kubo, Cormana, Nivavi, Bbleap, Meteor Systems, Geerlofs Koeltechniek, CalfOtel, precum și Digi-Fruit Cluster din care fac parte 15 companii olandeze care se concentrează pe digitalizarea întregului lanț valoric al fructelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!