Afişez elemetele după tag: ingrasaminte

În 2026, floarea-soarelui și-a consolidat importanța în structura culturilor din România, într-un context în care fermierii urmăresc tot mai atent nu doar producția maximă, dar mai ales profitabilitatea fiecărui hectar și eficiența inputurilor utilizate.

Din această perspectivă, floarea-soarelui are un avantaj important. Este o cultură capabilă să valorifice foarte bine resursele existente în sol și comparativ cu culturile cu cerințe ridicate de azot, permite construirea unei tehnologii cu un necesar mai redus de fertilizare, aspect cu atât mai important într-un an în care costul îngrășămintelor influențează puternic marja fermei.

Dar costurile mai mici nu sunt suficiente. Profitabilitatea apare atunci când eficiența tehnologiei este susținută de genetică performantă, stabilitate a producției și protecție împotriva principalelor riscuri agronomice.

P64LE218: Adevărata valoare a geneticii constă în capacitatea de a repeta performanța

În momentul în care tehnologia este gândită pentru profitabilitate, hibridul ales trebuie să confirme prin performanță. P64LE218 s-a remarcat în testările multilocaționale prin nivelul ridicat al producției și prin capacitatea de a rămâne competitiv în condiții de mediu diferite.

Testarea în condiții diferite este importantă tocmai pentru că agricultura reală nu oferă același scenariu în fiecare parcelă. Un an poate favoriza potențialul maxim de producție. În altul, apa devine factorul limitativ. Unele sole beneficiază de un sol cu o capacitate bună de aprovizionare, altele obligă planta să gestioneze mult mai atent resursele disponibile.

În această diversitate de condiții, datele analizate pentru P64LE218 conturează profilul unui hibrid complet:

• Potențial ridicat de producție;

• Adaptabilitate;

• Performanță în medii diferite.

Acest aspect este mai important decât un record obținut într-o singură locație. Adevărata valoare a geneticii constă în capacitatea de a repeta performanța. Potențialul productiv reprezintă însă numai jumătate din ecuație. Fiecare kilogram format trebuie protejat până la recoltare.

Din acest punct de vedere, P64LE218 aduce un pachet agronomic complex, construit pentru principalele provocări ale culturii de floarea-soarelui din România:

• Rezistența la rasele de mană prezente România contribuie la protejarea culturii încă din primele faze de vegetație, mai ales în condițiile în care rotația culturilor este deficitară;

• Rezistența genetică la Orobanche reprezintă un avantaj major în zonele în care lupoaia poate pune presiune asupra potențialului productiv, în special în sud-estul țării unde această caracteristică este esențială;

• Conținutul ridicat de ulei completează performanța cantitativă printr-o caracteristică importantă de calitate;

• La acestea se adaugă talia mai redusă și rezistența la frângere și cădere, caractere importante atunci când cultura se apropie de maturitate, iar experiența ultimilor ani a demonstrat cât de valoroase sunt aceste avantaje.

Pentru că, există o diferență importantă între producția pe care o acumulează planta și producția pe care fermierul reușește să o pună în combină.

De la potențial genetic la profitabilitatea fiecărui hectar

Atunci când fermierul cumpără sămânța, nu cumpără doar un hibrid, alege genetica peste care va construi întreaga investiție din sezon: pregătirea terenului, fertilizarea, protecția culturii, lucrările mecanice și, în final, recoltarea. De aceea, diferența dintre doi hibrizi nu trebuie evaluată exclusiv prin prețul sacului sau printr-un rezultat spectaculos obținut într-un singur test.

Întrebarea relevantă este: Câtă încredere am că genetica aleasă poate transforma investiția făcută în producție vandabilă și profit?

P64LE218 vine cu un răspuns construit din două componente:

• Performanță - prin potențialul productiv și comportamentul demonstrat în testări multilocaționale;

• Siguranță - prin pachetul de rezistențe genetice și caractere agronomice care contribuie la protejarea potențialului până la recoltare.

Într-o agricultură în care fiecare input trebuie justificat economic, aceasta este combinația care contează. Nu maximum de inputuri, nu o producție-record izolată, ci mai multă valoare din fiecare hectar cultivat. Nu câștigă hectarul în care investim cel mai mult. Câștigă hectarul în care fiecare leu investit este transformat cât mai eficient în producție.

P64LE218 nu este doar un hibrid cu producții de top, ci un hibrid construit pentru stabilitate: rezistent la mană și Orobanche, cu potențial ridicat de ulei și o arhitectură a plantei care reduce riscul de cădere, oferind fermierilor încredere în fiecare sezon.

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Product Manager Vylor RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035, Clubul Fermierilor Români organizează o sesiune specială dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO, prin care își propune să identifice provocările, planurile și acțiunile concrete prin care agricultura poate deveni un pilon al securității alimentare în noul context de securitate.

Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români are loc pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, și reunește reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Guvernului, ai Parlamentului European, ai instituțiilor financiare și ai lanțului agroalimentar. Tema ediției: „Strategii și mecanisme de schimbare pentru viitorul agriculturii: Noul parteneriat multi-sectorial pentru transformarea eco-sistemului agroalimentar”.

În cadrul sesiunii speciale dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO vor vorbi ambasadorul Cristian Diaconescu - fost ministru al Afacerilor Externe și Mark Titterington, care aduce experiența Forum for the Future of Agriculture, platformă de dialog de la Bruxelles care reunește anual fermieri, decidenți europeni, industrie și societate civilă pe tema viitorului sistemelor agroalimentare. Cristian Diaconescu, diplomat de carieră și fost ministru de Externe, aduce perspectiva securității regionale și a poziționării României pe Flancul Estic.

„Pentru noi, securitatea alimentară începe în fermă. Dacă fermierul nu are acces la apă, la energie la preț predictibil și la instrumente de gestionare a riscului, nu putem vorbi despre o Românie care asigură stabilitatea securității alimentare. Vrem ca agricultura să fie tratată ca infrastructură strategică, nu doar ca sector economic”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Agricultura, infrastructură de securitate națională

Războiul din Ucraina, presiunile asupra rutelor comerciale, volatilitatea prețurilor la energie și inputuri și riscurile sanitar-veterinare au mutat agricultura în zona securității. Capacitatea de a produce, stoca, procesa și distribui alimente în condiții de criză trebuie tratată la fel de strategic ca infrastructura energetică, de transport sau de apărare.

România, stat de graniță al UE și NATO, are suprafață agricolă mare, tehnologii moderne, poziție geografică și porturi la Marea Neagră. Potențialul de a deveni furnizor stabil pentru regiune există, dar el trebuie transformat într-o capacitate organizată de valorificare. În acest sens, sesiunea din cadrul conferinței naționale a Clubului Fermierilor Români va dezbate integrarea agriculturii în strategiile europene și naționale de pregătire pentru situații de criză.

Marea Neagră și logistica: România, hub regional

Războiul a arătat cât de vulnerabile sunt lanțurile agroalimentare la întreruperi logistice, blocade, volatilitatea prețurilor și presiuni asupra rutelor de transport. Potrivit Clubului Fermierilor Români, riscurile sunt vizibile în Marea Neagră: compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat circa 387 de atacuri asupra navelor în iulie–septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior. „În trei săptămâni din octombrie, cel puțin opt nave comerciale au fost lovite în largul României și Bulgariei, iar circa 34 de marinari au fost raportați morți sau dispăruți.”

Totodată, asigurarea mărfii și a navelor s-a scumpit pe măsură. „În zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, prima de risc de război a crescut în două săptămâni de la 0,1% la 0,5% din valoarea navei, cu estimări de peste 1%, iar în zonele cele mai expuse poate ajunge la 15% din valoarea corpului navei. Portul Constanța a tranzitat totuși 15,8 milioane de tone de cereale în primele nouă luni din 2026, cu 7% mai mult decât anul trecut”, arată Clubul Fermierilor Români.

Pe agenda discuției se află rolul României ca hub de tranzit, stocare și distribuție pentru cereale și alte produse agroalimentare din zona Mării Negre. „Reziliența presupune investiții în porturi, căi ferate, drumuri, depozite, capacitate de refrigerare și sisteme de intervenție rapidă, precum și în procesare și în parteneriate între fermieri, procesatori și retail, pentru ca România să nu mai exporte în principal materii prime”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, care va modera evenimentul.

Energie, gaz și îngrășăminte, costuri pe care fermierul nu le controlează

Clubul menționează că, pe 27 octombrie, gazul pe bursa TTF a ajuns la 97,64 euro/MWh, maximul ultimilor patru ani și de peste trei ori nivelul de la începutul anului. Războiul din Iran a blocat Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece circa o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte, iar gazul reprezintă circa 80% din costul de producție al îngrășămintelor azotate. Ureea a atins în aprilie 856,9 dolari/tona pe piața globală.

„România intră în acest șoc fără producție proprie de îngrășăminte azotate: Azomureș este oprit din august 2024, iar reluarea producției după preluarea de către Romgaz este estimată pentru primăvara lui 2027. Fermierii depind integral de importuri, într-o piață în care Rusia a furnizat în 2025 circa 22% din importurile UE de îngrășăminte”, punctează Florian Ciolacu.

Securitatea agricolă depinde de accesul la energie, fertilizanți, semințe, echipamente, transport și finanțare, iar volatilitatea prețurilor lovește direct competitivitatea fermierilor din țara noastră.

Sesiunea dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO va aborda dependența de importurile de gaze și îngrășăminte, impactul CBAM asupra costurilor și soluțiile pentru reducerea expunerii la șocuri externe:

• Energie regenerabilă la nivelul fermei;

• Stocare strategică de inputuri;

• Instrumente financiare, inclusiv asigurări subvenționate, fonduri mutuale și instrumente de stabilizare a veniturilor, pentru gestionarea riscurilor climatice, de piață și geopolitice.

Biosecuritate la frontiera externă a UE

România importă peste 70% din carnea de porc pe care o consumă. Pesta porcină africană continuă să lovească fermele din țara noastră. În 2026 au fost sacrificați peste 5.500 de porci într-o fermă din Arad în ianuarie, peste 8.600 în Neamț în februarie și aproape 5.700 într-o fermă din Buzău în septembrie. La mistreți, ANSVSA raporta la începutul lui martie 330 de focare, față de 200 cu un an înainte.

În sectorul ovin/caprin, pesta micilor rumegătoare (67 de focare în 2024) și variola ovină (27 de focare în 2025, cu noi focare în Buzău și Brăila în septembrie 2026) au blocat exportul. Comisia Europeană a interzis, din 17 iunie, ieșirea oilor și caprelor din România până la 31 decembrie 2026. Miza: un export de animale vii de peste 210 milioane de euro în primele zece luni din 2025, pe care ANSVSA îl estima la circa 300 de milioane de euro în 2026.

Siguranța sanitar-veterinară și fitosanitară, trasabilitatea și standardele echivalente pentru importurile din state terțe sunt teme centrale ale sesiunii, alături de protecția fermierilor români și europeni în fața produselor agroalimentare provenite din țări non-UE.

Perspectiva europeană: PAC 2028-2034 și noul buget al UE

„Uniunea Europeană are nevoie de o strategie coerentă de autonomie strategică alimentară, care să combine producția internă, diversificarea surselor și stocurile strategice. Europa nu poate presupune că piețele globale vor rămâne stabile sau că importurile vor acoperi orice deficit”, precizează Florian Ciolacu.

Viitorul cadru financiar european va determina direcția investițiilor pentru cel puțin șapte ani, astfel că deciziile din 2026-2027 sunt decisive. Sesiunea va discuta agenda cu care România poate merge la negocieri: competitivitate, reziliență, securitate alimentară și sprijin real pentru fermele viabile.

În opinia Clubului Fermierilor Români, „România poate argumenta pentru un tratament diferențiat, cu finanțare nu doar pentru plăți directe, ci și pentru logistică, procesare, irigații, stocare și digitalizare, iar fondurile ar trebui orientate spre investiții productive și infrastructură, nu doar spre măsuri de compensare sau conformare birocratică”.

Flancul Estic: parteneriate și cooperare regională

România poate promova un parteneriat agroalimentar cu statele din Flancul Estic, inclusiv Polonia, statele baltice, Republica Moldova și Ucraina, în limitele compatibile cu securitatea și cu piața internă. Cooperarea ar urma să vizeze logistica, standardele de calitate, schimbul de informații, rezervele strategice și planificarea comună pentru situații de criză. Astfel, agricultura poate deveni un instrument de coeziune europeană și de consolidare a Flancului Estic, nu doar o temă sectorială.

„Aducem în aceeași sală perspectiva de la Bruxelles, experiența diplomatică și vocea fermierilor, pentru că securitatea alimentară nu se poate discuta separat de energie, frontieră și comerț. Ne așteptăm ca din această sesiune să plece propuneri concrete, nu doar diagnostice”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermieri, investitori, procesatori, retaileri, reprezentanți ai instituțiilor financiare și specialiști din domeniul agroalimentar se reunesc marți, 3 noiembrie 2026, la Sheraton Bucharest Hotel, începând cu ora 09:00 pentru evenimentul Agri Next 2026, organizat de Adevărul și IC Events.

Într-un context marcat de schimbări climatice, costuri energetice ridicate, volatilitatea piețelor internaționale și cerințe europene tot mai severe, Agri Next 2026 by Adevărul își propune să devină o platformă anuală de dezbatere strategică. Scopul principal al evenimentului este identificarea de soluții concrete pentru valorificarea potențialului agricol al României și consolidarea securității alimentare.

Patru piloni de dezbatere pentru un sector agroalimentar competitiv

Programul conferinței este structurat în patru paneluri tematice principale:

1. Agricultura în noul context economic global: Impactul evoluțiilor internaționale, securitatea alimentară, oportunitățile de export, precum și influența costurilor la energie și transport asupra competitivității fermierilor români.

2. Investiții, finanțare și dezvoltare rurală: Accesul la credite, fonduri europene, infrastructura de irigații, independența energetică a fermelor prin surse regenerabile și parteneriatele public-private.

3. De la fermă la consumator (procesare, distribuție și produse românești): Dezvoltarea capacităților locale de procesare, adăugarea de valoare materiilor prime, relația dintre retail și producătorii locali, siguranța alimentară și rolul inputurilor agricole (semințe, îngrășăminte).

4. Agricultura viitorului (IA, digitalizare și tehnologii inteligente): Implementarea inteligenței artificiale, utilaje inteligente, sustenabilitate, economie circulară, eficiență energetică și pregătirea noii generații de fermieri.

Un dialog strategic între mediul de afaceri și autorități

Agri Next 2026 urmărește să creeze un cadru direct de comunicare între toți actorii din ecosistem: de la producători de inputuri și reprezentanți ai sectorului energetic, până la bănci, retaileri și autorități publice. Obiectivul comun este transformarea potențialului agricol nativ al României într-un avantaj economic sustenabil pe termen lung.

Detalii de participare și acces

Participarea la conferință este gratuită, iar accesul fizic se face pe bază de înregistrare prealabilă și confirmare din partea organizatorilor. Se recomandă utilizarea adresei de e-mail profesionale/de companie. Participanții validați vor primi confirmarea oficială prin e-mailul cu subiectul „Approved Registration”.

• Eveniment: Agri Next 2026 by Adevărul

• Organizatori: Adevărul și IC Events

• Data și ora: 3 noiembrie 2026, ora 09:00

• Locație: Hotel Sheraton, București

• Acces: Gratuit (în baza înregistrării și validării)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Este cunoscut că agricultura este domeniul total dependent de prezența apei. În țara noastră, în anii normali din punct de vedere climatic, avem zone favorabile culturilor agricole precum Câmpia de Vest, Câmpia Transilvaniei, dar și zone care înregistrează deficit de umiditate cum sunt Câmpia Olteniei și Munteniei, Dobrogea și Sudul Moldovei care necesită irigații.

Cu schimbările climatice, cu extinderea fenomenului de secetă, apare deficit de umiditate în toate zonele afectate.

Dacă analizăm situația din Bărăganul de Nord aici deficitul de umiditate este de 100-150 mm în anii umezi, de 250 mm în anii moderați și 300-350 mm în anii secetoși. Aici nu se poate vorbi de agricultură performantă fără irigații.

În România sunt pretabile pentru irigat 5,4 milioane de hectare și s-a stabilit ca până în 2028 să se asigure aplicarea irigațiilor pe 2,7 milioane de hectare.

Conform prevederilor OCDE, dacă temperatura va crește cu 4°C față de perioada preindustrială, seceta va deveni de șapte ori mai frecventă și mai severă. Chiar la creșteri de 1,5-2°C se așteaptă creșterea stresului hidric peste tot. Solul va deveni tot mai uscat, pierzând capacitatea de a reține apa (umiditatea). Nivelul râurilor și pânza freatică sunt în scădere, scade producția agricolă și siguranței alimentară. Impactul economic al secetei s-a dublat față de 2000, iar până în 2035 costurile secetei ar putea crește cu 35-110 %. Se cer irigații, conservarea apei, soiuri rezistente.

De aceea este necesar să se mențină solurile sănătoase, bine întreținute care ar putea sechestra 27% din cantitatea de Carbon necesară a fi neutralizată pentru a menține creșterea încălzirii globale sub 2°C.

Necesarul de hrană pentru o populație în continuă creștere este tot mai mare. Era prevăzut pentru 2050 o populație de 9 miliarde, iar pentru 2100 să ajungă la 10 miliarde. În asemenea condiții, FAO stabilea ca până în 2050 producția să crească cu 70%.

Recent s-a evaluat că până în 2070 populația globului va fi de 11,7-12,4 miliarde. De aceea sunt absolut necesare cantități sporite de hrană, iar extinderea irigațiilor este obligatorie.

Resursele de apă care curg prin și sub România sunt de 134,6 miliarde m³ și apa respectivă este folosită 16% pentru consumul populației, 23% pentru agricultură și 60% pentru industrie.

Sunt asigurați 20 miliarde m³ de Dunăre, 13,68 miliarde m³ de râurile interioare și 4,67 miliarde m³ din apa freatică și de adâncime.

Desigur, sunt perioade de secetă severă când scade și nivelul Dunării, și al râurilor interioare. De aceea este imperios necesar să fie amenajate cât mai multe lacuri artificiale de acumulare a apei în perioadele cu ploi torențiale și topirea zăpezii pentru a avea apa necesară irigației în perioadele de secetă severă.

Necesitatea sporirii producției agricole impune, printre alte măsuri tehnologice, aplicarea cantității corespunzătoare de îngrășăminte. O fertilizare nerațională, fără a ține seama de ce oferă solul și de cerințele plantelor pentru un anumit nivel de producție, de etapele când are loc consumul maxim de elemente nutritive, dar și de evoluția condițiilor climatice, poate provoca pierderi de nutrienți care duc la poluarea solului și apei.

Avem în vedere, în special, pierderile de nitrați deoarece ionul NO₃ nu este reținut de complexul coloidal al solului, el este ușor luat de plante, dar și ușor levigabil mai ales în zonele irigate.

Prin urmare, avem aici probleme cu două secvențe importante ale tehnologiei de cultură care necesită un nivel de profesionalism mai ridicat și anume administrarea îngrășămintelor și administrarea apei. Îmi amintesc că la începutul anilor ’90 când a avut loc retrocedarea pământului, el nu a mai ajuns la vechii proprietari, ci la fiii și nepoții acestora. Peste 90% dintre noii proprietari proveneau din alte domenii de activitate și nu aveau nici elementare noțiuni despre agricultură, deși au devenit cultivatori. Atunci, prof. Nicolae Ștefan, ministru al Agriculturii, a solicitat ICCPT Fundulea soluții ca împreună cu ministerul și direcțiile agricole județene să fie inițiați în problemele agriculturii noii cultivatori. În cadrul ICCPT Fundulea am înființat, organizat și condus primul laborator de Extensie, Consultanță și Propagandă Agricolă din cercetarea agricolă românească.

În cadrul acestui laborator am realizat:

1. În revistele de specialitate agricolă, cu apariție săptămânală și lunară, am publicat articole de sezon cu problemele din perioada respectivă și modul de rezolvare a lor. Personal am publicat peste 1.500 de articole având o experiență în publicistica agricolă de peste 50 de ani, în afară de articolele publicate de colegii din Institut și din Stațiuni.

2. Am elaborat peste 20 cărți de specialitate și broșuri în mii și mii de exemplare care au fost difuzate gratuit, prin direcțiile agricole, către cultivatori. Exemplu: „Cum lucrăm pământul”, „Când, cum și cu ce executăm semănatul culturilor agricole”, „Fertilizarea culturilor agricole și mașinile folosite”, „Tehnologia lucrărilor mecanizate în cultura florii-soarelui” etc. În ultimul timp am elaborat o lucrare, „ABC-ul mecanizatului”, având în vedere că mulți dintre noii cultivatori au luat tractoare și lucrează cu ele.

3. La începutul fiecărei campanii agricole, prin Direcțiile Agricole se organizau ședințe de instruire cu problemele din campania respectivă, unde cercetătorii din Institut și Stațiuni țineau lecții cu problemele respective.

4. În fiecare zonă agricolă au fost înființate loturi demonstrative cu soiuri și hibrizi, precum și tehnologii de cultură care erau vizitate de cultivatori și vedeau concret ce se pretează cel mai bine în zona lor.

5. Anual, în Institut și în unele Stațiuni se organizează așa numitele „Zile verzi”, ca Ziua grâului și orzului, Ziua florii-soarelui și soiei, Ziua porumbului și sorgului, la care participă sute de cultivatori și se informează cu ce este nou în cercetarea științifică din agricultură.

6. Se au în vedere și fermele mari din fiecare zonă, care sunt conduse de specialiști de înaltă clasă și pot servi ca modele.

Pe parcurs problemele s-au mai clarificat, deoarece o parte din micii cultivatori au dat pământul în arendă la fermele mijlocii și mari, iar o parte dintre noii cultivatori au devenit buni fermieri.

În acest fel, ICCPT Fundulea a participat la o bună informare a cultivatorilor.

Administrarea îngrășămintelor și aplicarea irigațiilor

Acum, continuăm cu elemente mai amănunțite prin care să prevenim poluarea cu nitrați în zonele irigate.

Avem în vedere, pe de o parte, modul de administrare a îngrășămintelor, iar pe altă parte, tehnologia aplicării irigațiilor.

La administrarea îngrășămintelor trebuie avut în vedere:

1. Nici o fertilizare nu este indicat să se facă în orb, ci numai după cartarea agrochimică a fiecărei parcele, repetate la 3-4 ani.

2. Se vor aplica doze optime ținând seama de ce oferă solul și de ce pretind plantele pentru un anumit nivel de producții.

3. Complexul de măsuri agrotehnice, în afară de fertilizare, optimizează factorii de vegetație și asigură o bună valorificare a nutrienților, fără poluare.

4. Prezența asolamentului cu ierburi perene împiedică levigarea nitraților.

5. Îngrășămintele organice îmbunătățesc însușirile solului și au capacitate de a oferi nitrați treptat și rețin plusul, evitând poluarea.

6. Aplicarea fertilizanților lichizi este de 4-5 ori mai eficientă deoarece 95% din nitrați se absorb de plantă în primele zile, față de 25% la cei solizi.

7. Trebuie stabilite cu grijă epocile de aplicare urmărindu-se faza de consum maxim și când plantele au un început de stres pentru a consuma intens.

8. Nu este indicată fertilizarea în mustul zăpezii, deoarece îngrășămintele se dizolvă în 1-2 săptămâni, când plantele sunt în repaus vegetativ. În aceste condiții, se pierde 40-50% din azotat și 60% din uree, provocând poluarea.

9. Trebuie ținut seama și de solubilitatea îngrășămintelor, cunoscând că fosforul are solubilitate redusă, de 10-20%, potasiul 30-40%, iar azotatul în totalitate.

10. Pentru evitarea poluării îngrășămintelor azotate, este indicat să se aplice în 2-3 reprize, ținând seama de ritmul de consum al plantelor și de evoluția vremii.

11. Cel mai indicat este să se aplice îngrășăminte cu descompunere treptată/controlată.

12. Tipurile de îngrășăminte se aleg în funcție de sol de cultură și de condițiile climatice astfel:

• pe sol cu pH acid se aplică nitrocalcar;

• pe sol alcalin se aplică sulfat de amoniu (NH4)₂SO₄;

• pe sol cu pH neutru se aplică azotat de amoniu NH₄NO₃;

• pentru floarea-soarelui, rapița, in, sfecla de zahăr se aplică K și N;

• pe suprafețele cu agricultură conservativă se aplică îngrășăminte complexe.

13. La culturile de toamnă fertilizarea cu azot se face numai pe solurile sărace și cel mult 1/3 din doză.

14. Aplicarea îngrășămintelor în benzi, în apropierea plantelor asigură o mai bună valorificare și evită poluarea.

Alte măsuri:

• Folosirea ureei ENPRO asigură protecția azotatului, fără pierderi prin levigare;

• Tehnologia NG-îngrășăminte cu N și S care se pulverizează plante și are inhibitori pe bază de uleiuri vegetale, asigură azot 70-90 zile și reduce levigarea;

• Aplicarea produsului Instinct reduce pierderile prin levigare;

• Interzis spălarea mașinilor de administrat îngrășăminte în râuri, lacuri;

• Evitat stocarea provizorie a îngrășămintelor pe teren, au loc scurgeri în apa freatică.

La aplicarea irigațiilor se urmărește:

1. Pericolul poluării cu nitrați are loc când se irigă:

• pe solurile nisipoase, foarte ușor permeabile;

• când pânza freatică este la mai puțin de 2 m adâncime;

• când se aplică doze mari de îngrășăminte necorelate cu capacitatea și ritmul de consum al plantelor. Acestea trebuie evitate.

2. Tehnica de irigare și normele de udare se stabilesc în funcție de caracteristicile solului, atât pentru prevenirea poluării cu nitrați, cât și pentru evitarea sărăturării secundare a solului.

3. Momentul irigării se alege când plantele au început să sufere un ușor stres hidric pentru a consuma mai intens apa și nutrienții.

4. Să se asigure o irigare cât mai uniformă pentru a evita formarea zonelor cu exces de apă (când terenul nu este bine nivelat) și scurgerile la suprafață când terenul este în pantă.

5. În zonele cu sol mai greu permeabil și o capacitate bună de reținere a apei, se poate folosi irigarea prin aspersiune sau pe brazde fără pericol de poluare.

7. Este indicat ca încă de la semănat să se aplice un îngrășământ starter care să favorizeze o mai bună înrădăcinare pentru a valorifica un volum mai mare de sol pentru consum de apă și nutrienți.

8. Pentru a nu avea exces de nitrați în anumite etape ale vegetației este indicat să se mențină terenul permanent verde. Prin aceasta se asigură și protecția solului, se consumă îngrășămintele rămase de la cultura anterioară, cât și ce se formează prin nitrificare evitând poluarea și asigurând materia organică pentru sol.

9. Atenție la parcelele pe care s-au efectuat arături adânci sau lucrări de scarificare, deoarece pericolul de poluare cu nitrați este mai mare.

Prin urmare, aplicând corect toate aceste măsuri se poate evita pericolul de poluare cu nitrați.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Mașina de tocat asigură menținerea solului curat și sănătos

Să învățăm cum se pot obține recolte bune și în condiții de secetă

Istoria sfeclei de zahăr în România

Începând cu data de 7 octombrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor (SCDCB) Șercaia a demarat producția de compost.

Tehnologia de compostare cu prelata cu membrană semipermeabilă și aerare forțată pozitivă transformă dejecțiile animaliere într-o resursă valoroasă pentru agricultură. Este o tehnologie de concepție românească, recunoscută la nivelul Uniunii Europene drept Cea Mai Bună Tehnică Disponibilă (BAT), în conformitate cu documentul de referință BREF privind tratarea deșeurilor. Tehnologia și echipamentele aferente au fost puse la dispoziție cu titlu gratuit de SC Inoveco SRL. „Pentru aceasta adresăm mulțumiri domnului prof. univ. dr. Valentin Feodorov și domnului președinte al ASAS Florin Stănică, pentru sprijinul acordat”, transmite Stațiunea de cercetare din județul Brașov, de la Șercaia.

Aliniere la obiectivele strategice naționale și europene

Inițiativa SCDCB Șercaia se înscrie în direcțiile stabilite de principalele documente programatice ale României:

• Strategia Națională privind Economia Circulară și Planul de Acțiune aferent. Ambele urmăresc valorificarea deșeurilor ca resurse și includ agricultura printre sectoarele prioritare de tranziție.

• Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Acesta promovează tratarea biologică a deșeurilor biodegradabile și reducerea cantităților eliminate prin depozitare.

• Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Aceasta transpune la nivel național Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, inclusiv cele privind agricultura durabilă, consumul și producția responsabile și acțiunea climatică.

• Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Acesta impune gestionarea și stocarea corespunzătoare a dejecțiilor animaliere.

• Planul Strategic PAC 2023-2027. Acesta încurajează practicile agricole benefice pentru climă și mediu, inclusiv fertilizarea organică și agricultura conservativă.

• La nivel european, proiectul răspunde obiectivelor Pactului Verde European și ale Strategiei „De la fermă la consumator”. Aceasta din urmă vizează reducerea utilizării îngrășămintelor de sinteză și a pierderilor de nutrienți în mediu.

Beneficii concrete

Implementarea tehnologiei răspunde mai multor obiective ale SCDCB Șercaia:

• Gestionarea dejecțiilor animaliere în acord cu cerințele de protecție a mediului;

• Reducerea dependenței de îngrășămintele de sinteză și a costurilor asociate acestora;

• Susținerea sistemelor conservative de lucrare a solului, de tip no-till și minimum tillage.

Compostul rezultat este un îngrășământ organic natural, obținut prin descompunerea biologică controlată a materiilor organice, respectiv dejecții animaliere și resturi vegetale. Pe lângă aportul de nutrienți, acesta are rol de amendament pentru sol și contribuie la îmbunătățirea structurii solului; creșterea fertilității; sporirea capacității de retenție a apei.

Prin această inițiativă, SCDCB Șercaia își consolidează rolul de exemplu de bună practică în tranziția sectorului zootehnic românesc către un model circular și durabil.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI! 

Compania Agricover lansează Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată fermierilor, o aplicație mobilă care integrează contul de plăți, transferurile, cardul Visa Platinum Business, alături de accesul direct la finanțările Agricover Credit IFN și la informații relevante din piața agricolă. Construită nativ în jurul nevoilor specifice agriculturii, noua platformă digitală va adăuga progresiv noi servicii pentru administrarea și dezvoltarea fermelor din România.

• Dezvoltată împreună cu Visa, lider mondial în domeniul plăţilor digitale, și Libra Internet Bank, bancă recunoscută pentru inovația digitală, Agricover Pay aduce într-o singură platformă plățile, accesul la creditare și serviciile financiare de care fermierii au nevoie în activitatea de zi cu zi.

• Peste 12 milioane de lei au fost investiţi în dezvoltarea platformei, care integrează capabilități tehnologice proprii și soluţii dezvoltate împreună cu parteneri strategici.

Infrastructura financiară este construită de Agricover Payments, instituție de plată autorizată și supravegheată de Banca Națională a României, împreună cu parteneri strategici. În calitate de membru principal al reţelei Visa, compania emite cardul Visa Platinum Business pentru toți utilizatorii aplicației, iar tranzacțiile în lei și atribuirea IBAN-urilor virtuale sunt asigurate de Libra Internet Bank.

Investiția realizată până în prezent în dezvoltarea Agricover Pay depășește 12 milioane de lei. Agricover a pornit cu avantajul unei expertize deja construite în jurul fermierilor, al fluxurilor lor financiare și al unui model integrat de business dedicat agriculturii. Proiectul combină capabilități tehnologice proprii cu parteneriate strategice, pentru a reduce timpul de implementare și a utiliza eficient resursele necesare dezvoltării.

„Agricover Pay este platforma financiară construită nativ pentru fermieri, care digitalizează, conectează și integrează într-un singur loc serviciile financiare și informațiile esențiale pentru a lua cele mai bune decizii pentru afacerea lor. Antreprenorii din agricultură au nevoie de soluții simple, rapide și bine conectate între ele. Ne poziționăm ca o soluție complementară sistemului bancar, iar ca instituție de plată păstrăm agilitatea și viteza de execuție specifice unui fintech, pentru a putea lansa rapid produse și servicii noi, adaptate nevoilor reale ale fermierilor”, a declarat Andrei Vasile, CEO Agricover Payments, cu ocazia lansării oficiale a platformei financiare, care a avut loc în București pe 6 octombrie 2026.

Visa Platinum Business, integrat în Agricover Pay

Experiența utilizatorilor este simplificată prin emiterea automată a unui card Visa Platinum Business pentru fiecare cont nou creat în aplicație. Astfel, fermierii beneficiază de infrastructura, standardele de securitate și acceptarea internațională ale uneia dintre cele mai mari rețele de plăți la nivel global.

„Agricultura are nevoi financiare specifice, iar tehnologia poate simplifica semnificativ modul în care fermierii își gestionează activitatea de zi cu zi. Integrarea plăților digitale, a accesului la finanțare și a informațiilor relevante într-o singură platformă le oferă mai multă flexibilitate și control asupra resurselor financiare și poate contribui la o gestionare mai eficientă a capitalului de lucru. Ne bucurăm să susținem, alături de Agricover, dezvoltarea unei soluții construite în jurul nevoilor reale ale fermierilor și să aducem avantajele plăților digitale Visa mai aproape de un sector esențial pentru economia românească”, a precizat Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

Libra Internet Bank asigură infrastructura bancară pentru conturile de plăți Agricover Pay

Operațiunile din conturile de plăți Agricover Pay utilizează infrastructura bancară a Libra Internet Bank, inclusiv pentru alocarea IBAN-urilor virtuale. Fondurile clienților sunt protejate printr-un mecanism dedicat, asigurând un cadru sigur și transparent pentru derularea plăților.

„Agricover Pay valorifică experiența Libra Internet Bank în dezvoltarea de servicii financiare digitale și integrarea tehnologiilor bancare moderne. Colaborarea cu Agricover și Visa demonstrează cum expertiza complementară a unor parteneri din domenii diferite poate fi transformată într-o experiență financiară simplificată, construită în jurul nevoilor fermierilor”, a menționat Alexandru Biță, Chief Technology Innovation Officer Libra Internet Bank.

De la acces la finanțare la plată, într-o singură platformă digitală

Prin Agricover Pay, fermierii își pot gestiona plățile direct din aplicație și pot utiliza cardul Visa Platinum Business pentru cheltuielile curente ale fermei, atât în magazine, cât și online.

Integrarea cu Agricover Credit IFN conectează finanțarea direct cu plățile. Clienții pot vedea în aplicație creditele active și pot accesa disponibilul din liniile de capital de lucru deja aprobate, astfel încât fondurile să poată fi utilizate rapid atunci când apare o nevoie sau o oportunitate în fermă. De asemenea, clienții vor putea să inițieze digital solicitări de finanțare adresate Agricover Credit IFN.

În același timp, platforma Agricover Pay devine un instrument de lucru zilnic pentru fermieri, oferind acces la informații și servicii esențiale pentru activitatea lor. Printre acestea se numără evoluția prețurilor la cereale, motorină și îngrășăminte.

Conexiunea cu companiile Grupului va permite clienților să consulte direct în aplicație facturile, istoricul tranzacțiilor și informațiile relevante din relația comercială cu Agricover.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 6 octombrie - 2 decembrie 2026 se derulează, online, sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani, prin intervenția DR-12 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 - 2027, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Alocarea disponibilă pentru fermierii care doresc să acceseze intervenția DR-12 este de 169.589.647 euro, împărțită în două componente: 84.794.823,5 euro pentru sectorul zootehnic și 84.794.823,5 euro pentru alte sectoare (vegetal).

Pragul de calitate lunar aferent depunerii cererilor de finanțare este de 80 de puncte (în intervalul 6 octombrie - 5 noiembrie 2026), ulterior pragul scade la 45 de puncte în cea de-a doua etapă lunară (6 noiembrie - 2 decembrie 2026) pentru ambele componente.

Finanțarea disponibilă prin intervenția DR-12 poate fi solicitată de fermierii care sunt șefi ai exploatației și au vârsta de cel mult 40 de ani (înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare. Pot solicita finanțare și fermierii care au beneficiat de finanțare prin submăsura 6.1 din PNDR (indiferent de vârstă pe care o au la momentul depunerii cererii de finanțare), precum și fermierii care au vârsta de cel mult 45 de ani (înainte de a împlini 46 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare.

Valoarea finanțării ajunge până la 200.000 de euro/proiect, iar sprijinul acordat este de maximum 80% din costurile eligibile pentru investițiile făcute de tinerii fermieri care au vârsta de până la 40 de ani și de maximum 65% din costurile eligibile în cazul celorlalte categorii de beneficiari.

Prin intervenția DR-12 se pot face investiții în facilități de condiționare sau depozitare a produselor agricole obținute la nivel de fermă a căror capacitate se va corela cu capacitatea de producție a fermei, precum și înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv înființarea și reconversia plantațiilor pomicole.

Printre investițiile eligibile se numără și înființarea sau dezvoltarea unităților de condiționare și depozitare, precum și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente - doar ca o componentă secundară a proiectului, dar și achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă, inclusiv cele utilizate pentru obținerea bazei furajere) și echipamente performante, inclusiv cele pentru gestionarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor.

„Sprijinul acordat prin această linie de finanțare este o continuare firească a programelor dedicate tinerilor fermieri care au demonstrat că pot transforma o idee într-o afacere viabilă. Prin intervenția DR-12 fermieri de până la 45 de ani, care și-au înregistrat exploatația cu cel puțin cinci ani în urmă, au la dispoziție aproape 170 de milioane de euro pentru consolidarea acestor exploatații, astfel încât investițiile finanțate, fie că vorbim de sectorul zootehnic, fie de cel vegetal, să permită dezvoltarea unei agriculturi moderne, competitivă și sustenabilă. Este esențial să investim pentru reînnoirea generațiilor în agricultură și să îi susținem pe cei care au ales să rămână în mediul rural să dezvolte ferme performante, capabile să asigure stabilitate economică și locuri de muncă în comunitățile din care fac parte”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Toate tipurile de investiții eligibile, precum și alte informații necesare întocmirii documentației de depunere sunt detaliate în Ghidul solicitantului aferent intervenției DR-12, document disponibil pe pagina de internet AFIR, sau accesând direct link-ul https://www.afir.ro/domenii-deinterventie/detalii-si-anexe-dr-12/.

Intervenția DR-12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” este inclusă în Planul Strategic PAC 2023 – 2027 și este finanțată de Comisia Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de Guvernul României prin Bugetul de Stat. Planul Strategic PAC 2023 – 2027 este gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și implementat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creşterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Măsura transpune la nivel național prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei din 27 iulie 2026 și are ca obiectiv sprijinirea fermierilor din sectorul vegetal afectați de creșterea costurilor de producție.

România beneficiază de o alocare din fonduri europene în sumă de 29.977.500 euro, iar MADR propune suplimentarea acesteia cu o contribuție echivalentă de la bugetul de stat. Astfel, valoarea totală a sprijinului propus ajunge la 59.955.000 euro, respectiv aproximativ 314,37 milioane de lei.

Cuantumurile sprijinului financiar de urgență și culturile pentru care se acordă sunt următoarele:

a) Grâu: 17,16 euro/ha, echivalentul sumei de 90 lei/ha;

b) Porumb: 15,69 euro/ha, echivalentul sumei de 82,25 lei/ha;

c) Floarea-soarelui: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

d) Rapiță: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

e) Cartof: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

f) Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

g) Legume în câmp: 52,45 euro/ha, echivalentul sumei de 275 lei/ha;

h) Legume în solarii: 76,29 euro/ha, echivalentul sumei de 400 lei/ha;

i) Legume în seră: 100,60 euro/ha, echivalentul sumei de 527,50 lei/ha.

Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, respectiv:

a) producători agricoli persoane fizice;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, constituite în temeiul prevederilor OUG 44/2008;

c) producători agricoli persoane juridice, constituite în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 36/1991.

Sprijinul se acordă producătorilor agricoli eligibili, pe baza suprafețelor determinate de APIA pentru plată în anul 2026 și a documentelor care atestă achiziția de îngrășăminte în perioada 28 februarie – 15 octombrie 2026.

Pentru acordarea sprijinului, fermierii trebuie să prezinte bon fiscal și/sau factură pentru achiziția de îngrășăminte, documentele urmând să fie verificate de APIA.

Cererile vor putea fi depuse la centrele APIA în termen de 15 zile lucrătoare de la începerea perioadei de depunere, respectiv începând cu a cincea zi de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Plățile se vor face după finalizarea verificărilor privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, dar nu mai târziu de 28 februarie 2027.

„Creșterea prețurilor la îngrășăminte și a costurilor de producție pune o presiune uriașă pe fermierii din sectorul vegetal. În acest context, venim în sprijinul lor cu această măsură, prin care propunem dublarea sumei provenite din fonduri europene, printr-o contribuție egală de la bugetul de stat. Scopul este să reducem efectele situației actuale asupra stabilității economice a fermelor și să îi sprijinim pe fermieri să își continue activitatea”, a declarat Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat integral pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în secțiunea Transparență decizională. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii/propuneri/sugestii. MADR transmite că va fi organizată inclusiv o dezbatere publică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat notificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru sprijinirea crescătorilor de porci afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Schema, instituită prin Legea nr. 175/2026, are un buget total de aproximativ 59 de milioane de lei, echivalentul a peste 11 milioane de euro. Ajutorul se acordă sub forma unor granturi directe și urmărește compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de crescătorii de porci în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026.

Cuantumul sprijinului este de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcilor la îngrășat și de 13,7 euro pentru fiecare loc de cazare destinat animalelor de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe. Valoarea totală acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro.

„În acest moment, avem acordul Comisiei Europene pentru ambele scheme de sprijin destinate sectorului zootehnic. După autorizarea ajutorului de 68 de euro pe cap de animal pentru crescătorii de bovine, anunțată la 14 septembrie, putem continua acum și implementarea sprijinului pentru sectorul suin. Toate etapele necesare pentru ca acest ajutor să ajungă cât mai repede la fermieri trebuie parcurse cu prioritate în perioada următoare”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 15 septembrie 2026, Parlamentul European votează modificarea Regulamentului privind Mecanismul de ajustare la frontieră pentru emisiile de carbon (CBAM). Înaintea acestui vot, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită eurodeputaților români sprijinul în susținerea unei soluții concrete pentru agricultură: posibilitatea suspendării temporare a aplicării CBAM pentru fertilizanți în perioadele de criză.

Agricultura europeană trece deja printr-o perioadă dificilă. Costurile de producție au crescut, prețurile la energie, carburanți și fertilizanți pun presiune tot mai mare pe ferme, iar marjele fermierilor sunt tot mai reduse.

În acest context, fertilizanții reprezintă o problemă majoră. Aceștia pot ajunge să reprezinte între 15% și 35% din costurile de producție ale fermierilor, iar aproximativ 30% din îngrășămintele azotate utilizate în Uniunea Europeană sunt importate. Orice creștere suplimentară a prețului se transmite direct în costurile agriculturii.

Fermierii din România și din Uniunea Europeană nu își pot permite ca, în perioade de criză, aceste costuri să crească și mai mult. Mai mult, problema nu se oprește la fermă. Fertilizanții mai scumpi înseamnă costuri de producție mai mari, presiune asupra prețurilor alimentelor și, în final, un risc suplimentar pentru securitatea alimentară europeană.

„Considerăm esențial ca Uniunea Europeană să aibă un mecanism prin care CBAM să poată fi suspendat temporar pentru fertilizanți atunci când situația o impune. Aceasta este rațiunea pentru care susținem amendamentul 86, prin care se urmărește menținerea articolului 27a în forma agreată în interesul fermierilor. În același timp, atragem atenția asupra amendamentului 70, reprezentând textul Comisiei Europene, care nu oferă aceeași soluție clară pentru situațiile de criză și lasă fermierii într-o zonă de incertitudine. Pentru un fermier care trebuie să decidă astăzi ce cantitate de fertilizant cumpără, ce cultură înființează și dacă își poate finanța următorul ciclu de producție, incertitudinea legislativă înseamnă un risc real. De aceea, apelul nostru către eurodeputații României este clar: solicităm să votați mâine pentru amendamentul 86 și pentru menținerea articolului 27a în forma care permite suspendarea temporară a CBAM pentru fertilizanți în perioadele de criză, respectiv: „Comisia va monitoriza în mod continuu situația la nivelul Uniunii, în vederea urmăririi impactului CBAM asupra pieței interne a Uniunii. În cazul în care Comisia, ținând seama de dovezile relevante, consideră că includerea unui produs în anexa I cauzează un prejudiciu grav pieței interne a Uniunii din cauza unor circumstanțe grave și imprevizibile legate de impactul asupra prețurilor mărfurilor, aceasta este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a elimina temporar acest produs din anexa I până la încetarea respectivelor circumstanțe grave și imprevizibile; În cazul în care un produs este eliminat temporar din anexa I în temeiul alineatului (1) din prezentul articol, Comisia se asigură, în conformitate cu normele financiare aplicabile ale Uniunii și sub rezerva disponibilității creditelor, că se pune la dispoziția operatorilor din toate sectoarele productive din cadrul Uniunii afectate direct de circumstanțele grave și neprevăzute menționate la alineatul (1) un sprijin financiar adecvat, inclusiv operatorilor care produc produsul în cauză sau care utilizează produsul respectiv în procesul lor de producție. Acest sprijin este finanțat, după caz, din veniturile generate de vânzarea certificatelor CBAM și este proporțional cu prejudiciul suferit, fără a conduce la o supracompensare.” Vă solicităm, de asemenea, să susțineți această poziție în dialogul cu colegii dumneavoastră din Parlamentul European din celelalte state și să îi convingeți, indiferent de grupul politic din care fac parte, că agricultura europeană are nevoie de acest mecanism de protecție. Nu solicităm renunțarea la obiectivele europene privind reducerea emisiilor de carbon. Solicităm ca politicile europene să țină cont de realitatea din ferme și să existe instrumente de intervenție atunci când apar situații de criză care pot afecta capacitatea fermierilor de a produce. Securitatea alimentară nu poate fi protejată dacă fermierii nu își mai pot permite să producă”, transmite AAC.

Votul de mâine este important pentru agricultura europeană, susține Alianța, fiind momentul ca Parlamentul European să ofere fermierilor un minim mecanism de protecție pentru situațiile în care costurile fertilizanților cresc puternic ca urmare a unor crize.

„Fermierii din România au nevoie de predictibilitate. Agricultura europeană are nevoie de competitivitate. În perioade de criză, ambele au nevoie de protecție”, conchide Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din următoarele organizații profesionale Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!