Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a fost gazda unei conferințe importante la nivel european, dedicată sănătății păsărilor și provocărilor actuale din industria avicolă.

European Symposium of Poultry Veterinary Sciences - ESPVS2026 a reunit peste 250 de participanți din 24 de țări - medici veterinari, cercetători, cadre universitare și reprezentanți ai industriei, care au dezbătut timp de două zile, la finalul săptămânii trecute, subiecte cu impact direct asupra fermelor, siguranței alimentelor și consumatorilor.

Printre temele principale abordate s-au numărat:

• Gripa aviară și riscul apariției unor noi focare în Europa;

• Protejarea fermelor prin măsuri eficiente de biosecuritate;

• Rolul vaccinării în prevenirea bolilor;

• Reducerea utilizării antibioticelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene;

• Identificarea și prevenirea bolilor care pot produce pierderi importante în ferme.

Conferința găzduită de USAMV Cluj-Napoca a fost deschisă de către prof. dr. Cornel Cătoi, rector, în Aula Magna „Mihai Șerban”. Între invitați s-au aflat specialiști europeni recunoscuți în domeniul sănătății păsărilor: dr. Sjaak de Witt - profesor la Universitatea din Utrecht și cercetător la Royal GD, Dr. Mattia Cecchinato - Univeristatea din Padova, dr. Damer Blake - profesor la Royal Veterinary College și dr. Jeroen Dewulf - profesor la Universitatea din Ghent.

Evenimentul a fost organizat în contextul Întâlnirii Generale Anuale a European College of Poultry Veterinary Science - ECPVS, găzduită anul acesta de USAMV Cluj-Napoca.

„Bolile păsărilor nu afectează doar fermele. Ele pot influența siguranța alimentelor, disponibilitatea produselor și prețurile suportate de consumatori. Prin această conferință am adus, în premieră la Cluj-Napoca, specialiști din mai multe țări pentru a discuta soluții concrete de prevenire și pentru a consolida colaborarea dintre medici veterinari, cercetători, autorități și industrie. A fost o mare bucurie să găzduim un eveniment de asemenea amploare, cu tematică atât de importantă la nivel european”, a declarat asist. univ. dr.  Mircea Coroian - președinte Comitetul de organizare ESVPS 2026, care este, totodată, rezident al Colegiului European și președintele Asociației pentru Medicină și Sănătate Avicolă - AMSA.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Vylor, companie specializată în semințe și genetică avansată, anunță că a finalizat separarea de Corteva, devenind o companie independentă listată la bursă. Acțiunile Vylor vor începe să fie tranzacționate joi, 1 octombrie 2026, sub simbolul „VYLR” la Bursa de Valori din New York.

„Vylor a fost creată pentru a redefini agricultura. Ambiția noastră este să colaborăm cu fermieri de toate dimensiunile pentru a rezolva unele dintre cele mai dificile provocări ale lumii, de la securitatea alimentară la securitatea energetică și, prin aceasta, să ajutăm fermierii și comunitățile să prospere. Agricultura a avut întotdeauna tehnologia în centrul său, iar astăzi, de la grâul hibrid și porumbul de nouă generație până la editarea genetică și biocombustibili, Vylor își propune să valorifice următoarea generație de tehnologii pentru a impulsiona industria înainte. Și abia așteptăm să începem”, a declarat Chuck Magro, CEO al Vylor.

Compania deține un portofoliu de inovații tehnologice evaluat la 19 miliarde de dolari, susținut de 12 lansări de platforme tehnologice revoluționare pentru culturile de porumb, soia și grâu în următorul deceniu:

Porumb

Vylor va lansa șapte noi platforme tehnologice pentru porumb în următorii zece ani, începând din 2028, inclusiv cea mai avansată trăsătură genetică din industrie concepută pentru a îmbunătăți producția și stabilitatea. În testele din câmp desfășurate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, această nouă genă a adus un spor mediu de producție de aproape 200 kg/ha, cu vârfuri de până la 630 kg/ha.

În plus, Vylor dezvoltă prima platformă de porumb cu rezistență la multiple boli obținută prin editare genetică, concepută pentru a oferi protecție integrată împotriva mai multor boli majore și pentru a ajuta fermierii să își protejeze potențialul de producție, reducând totodată complexitatea managementului culturii.

Soia

Patru noi platforme tehnologice vor fi lansate până în 2035, inclusiv o platformă proprie de ultimă generație pentru America Latină, care va include cel mai larg spectru de combatere a dăunătorilor disponibil pe piață, oferind în același timp producții ridicate pentru fermieri și oportunități semnificative de licențiere pentru Vylor.

Grâu

Xpedite™, sistemul utilizat pentru crearea grâului hibrid proprietate a Vylor, va fi lansat în America de Nord la sfârșitul anului 2027. Studiile desfășurate pe parcursul mai multor ani demonstrează și confirmă producțiile constant ridicate ale acestui grâu hibrid, precum și stabilitatea producției sale, respectiv reziliența la o gamă variată de condiții nefavorabile, inclusiv boli și secetă.

În plus, prin intermediul activității sale de licențiere, Vylor One, compania estimează că va genera venituri brute din licențiere de peste 500 de milioane de dolari în 2027, peste 1 miliard de dolari până în 2035 și aproape 2 miliarde de dolari până în 2040.

Vylor estimează vânzări nete de aproximativ 11,2-11,9 miliarde de dolari până în 2029, reprezentând o creștere anuală de 3%-4% pe perioada de planificare, precum și un EBITDA operațional de aproximativ 3,3-3,7 miliarde de dolari până în 2029. Prezentarea companiei cu ocazia Zilei Investitorilor 2026 poate fi accesată aici.

Toate descrierile și/sau declarațiile referitoare la lansarea produselor sau tehnologiilor sunt condiționate de finalizarea testelor de câmp și de obținerea aprobărilor de reglementare aplicabile.

Vylor în România

Rădăcinile Vylor în România datează din 1992, reflectând decenii de angajament față de inovația agricolă și succesul fermierilor. În prezent, compania operează o unitate de producție în Afumați, județul Ilfov, și un centru de cercetare și dezvoltare în România, având aproximativ 250 de angajați și colaborând cu o rețea extinsă de contractori și parteneri. Vylor sprijină aproximativ 15.000 de fermieri din România prin soluții de genetică de înaltă performanță, adaptate condițiilor locale de cultură. Portofoliul companiei se concentrează pe culturi-cheie, inclusiv porumb, floarea-soarelui, rapiță și soia, iar Pioneer^® este marca sa principală de semințe.

Prin expertiza locală, activitățile de cercetare și parteneriatele dezvoltate pe termen lung, Vylor îi ajută pe fermieri să își îmbunătățească productivitatea, reziliența și sustenabilitatea, contribuind totodată la succesul pe termen lung al agriculturii din România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 2 – 4 octombrie 2026, la Ramada Plaza Craiova, are loc a doua ediție a festivalului Treasures of the East, eveniment care reprezintă o întâlnire a profesioniștilor din domeniul vinului, gastronomiei, ospitalității și turismului cu publicul interesat să descopere vinuri, gusturi și oportunități de turism în regiunea Dunării de Jos. Sâmbătă, 3 octombrie, între orele 11:00 și 18:30, publicul are acces gratuit la expoziția cu degustare și vânzare.

Treasures of the East consolidează poziția Olteniei ca destinație gastronomică regională, conectând publicul cu produsele locale. Va avea loc un concurs de vinuri; o expoziție de produse gastronomice cu degustare și vânzare; workshopuri dedicate vinului, berii și brânzeturilor și un brunch de Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului din România.

Produse românești cu Indicație Geografică Protejată (IGP), între care Cârnați din topor din Vâlcea, Novac afumat din Țara Bârsei, Salam de Sibiu și Brânză frământată de Teaca, se reunesc la Treasures of the East. Oferta este completată de preparatele pescărești Deltaica și plăcinta dobrogeană, prezentate la standul Dobrogei.

Printre noutățile ediției se numără lansarea platformei „Produs în Oltenia” și a standului regional cu același nume, degustarea noului mălai Biruința Olteniei și concursul de brânzeturi, al cărui juriu este format din cursanți formați de Cheese Orbit prin programele Academy of Cheese, precum și din alți jurați cu pregătire în domeniul brânzeturilor. Sâmbătă, publicul va putea degusta și cumpăra produsele expozanților.

Produs în Oltenia se lansează alături de branduri ambasadoare ale regiunii

Pentru prima dată la Treasures of the East, producătorii locali din Oltenia sunt reuniți într-un stand regional dedicat, sub numele „Produs în Oltenia”. Lansarea marchează începutul unei comunități pentru promovarea produselor locale și colaborarea dintre producătorii din regiune.

Produs în Oltenia își propune să reunească producători locali și administratori de puncte gastronomice locale din Vâlcea, Gorj, Dolj, Olt și Mehedinți. Inițiativa răspunde nevoii de promovare coordonată sub o identitate regională comună și urmărește să faciliteze legăturile profesionale, schimbul de experiență și sprijinul reciproc între membri, pentru a crește vizibilitatea produselor și a oamenilor care le realizează.

Platforma este lansată de Raluca Dumitrana, fondatoarea EconomieRurala.ro, specialist în marketing și relații publice cu peste 13 ani de experiență și implicare în organizarea de evenimente gastronomice și dedicate producătorilor locali.

În perioada următoare va fi lansat și website-ul produsinoltenia.ro, destinat prezentării producătorilor din regiune și a ofertei lor.

La standul Produs în Oltenia vor fi prezenți: Stâna de Vaideeni, Baba – Inspired by nature, Curentu, Ca Altădată, cu Cârnații din topor din Vâlcea IGP și alte produse atestate tradițional (del a Avi-Giis SRL), și Din Eden, producător local din Gorj.

Tot în cadrul standului sunt prezentate punctele gastronomice locale Din Grădina lui Rățoi, din Vâlcea, Stâna Ștefanu și Acasă la Stâna Ștefanu, din Gorj. Prin prezența lor, publicul poate descoperi și locurile în care gastronomia regională este păstrată și oferită vizitatorilor.

Brânza de Horezu și Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei participă cu standuri proprii, amplasate lângă Produs în Oltenia. Brânza de Horezu este cea mai premiată brânză maturată românească la competiții internaționale, cu 11 distincții, iar Biruința Olteniei, din județul Olt, este cunoscută de consumatori din întreaga țară pentru făinurile măcinate pe piatră.

Degustări și demonstrații gastronomice în zona expozițională

Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei lansează în săptămâna evenimentului un mălai țărănesc nedegerminat, obținut în loturi mici din porumb sticlos cultivat în cadrul cooperativei. Sâmbătă, de la ora 13:00, publicul va putea degusta mămăligă pregătită din acest mălai, în asociere cu Cârnați din topor din Vâlcea IGP și carne la garniță de la Ca Altădată, la standul Biruința Olteniei.

De la ora 13:45, la standul Eliada va avea loc o degustare de uleiuri de măsline, susținută de Cătălin Adam, fondatorul brandului și degustător autorizat de uleiuri.

La ora 14:30, Mihaela Ruxanda, de la I Love Cakes, va prezenta în mijlocul vizitatorilor un desert inspirat din viața și opera lui Constantin Brâncuși.

Standul Economie Rurală reunește produse din întreaga țară

La standul Economie Rurală vor fi expuse spre degustare produse de la: Bunătăți din Pleșești, ARCA Resort și Doripesco, inclusiv Novac afumat din Țara Bârsei IGP, brânzeturi de la Bömbi, Curtea Culorilor și De Colțești – Torockoi, precum și Brânză frământată de Teaca IGP.

Selecția include alune de pădure simple și în crustă de ciocolată de la SAFALA Organic Farm, produse Melinis, membru activ al comunității Slow Food Buzău, miere de la ROI Honey Goods,  preparate Ca Altădată și brânză de la Ferma Hărman.

La stand vor fi prezentate Salamul de Sibiu IGP de la Agricola Bacău și salamul de Bacău.

Dobrogea aduce vinuri și produse locale alături de plăcinta dobrogeană

Standul „Dobrogea European Region of Gastronomy” reunește Crama Hamangia și Domeniile Mitroi, cu vinuri, Deltaica, cu pește și preparate pescărești, Dobrodulce, cu miere și polen, Mierea Milena, Rozefir, cu dulcețuri, ceai și sirop de trandafiri, Lactate TU, cu brânzeturi, Migdale de Jurilovca și berea artizanală Hercinia.

Portofoliul Deltaica include Salată cu icre de știucă de Tulcea IGP și Scrumbie de Dunăre afumată IGP, precum și Salată tradițională cu icre de crap, certificată ca Specialitate Tradițională Garantată (STG).

Punctul gastronomic local La Mirela în Ogradă va oferi o degustare de plăcintă dobrogeană. Denumirea „Plăcintă dobrogeană” beneficiază de protecție IGP la nivel european. Oferta standului este completată de produsele cosmetice Techir, obiectele de artizanat Suvenir din Dobrogea și obiectele din piatră naturală Vast Craft.

Concurs de brânzeturi sub îndrumarea Andreei Popa

Concursul de brânzeturi Treasures of the East, programat sâmbătă, 3 octombrie, este organizat de Raluca Dumitrana și Gina Crăciun, de la Bonding Bites, sub atenta îndrumare a Andreei Popa, fondatoarea Cheese Orbit (singurul Training Partner acreditat de Academy of Cheese pentru limba română), Fellow al Academy of Cheese și jurat internațional. Brânzeturile vor fi evaluate senzorial pe baza fișei și a criteriilor de evaluare pregătite pentru această competiție.

Crame și alți expozanți

Selecția de vinuri este prezentată de Caii de la Letea, Crama Lipiot, Crama Olterra, Crama Oprișor, Crama Rasova, Cramele Recaș, DAVINO, Domeniul Bogdan, Domeniile Sâmburești, Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine și Vila Babiciu.

Din Republica Moldova participă ATU Winery și GOGU Winery, iar Bulgaria este reprezentată de Bononia Estate Winery & Resort.

Alături de standurile Brânza de Horezu și Biruința Olteniei, expoziția include Dulceața Veronica, Eliada – ulei de măsline, La Horincie – Premium Boutique Distillery și Lavinia Falcan Art.

Conferințe și discuții cu acces liber

Pe parcursul zilei de sâmbătă, Cezar Ioan și invitații festivalului vor susține discuții de tip conferință și dezbateri în Sala Brâncuși, unde are loc și expoziția cu degustare. Aceste întâlniri au acces liber și se vor desfășura pe parcursul zilei, fără un orar fix pentru fiecare temă.

Temele propuse includ rolul somelierului, proprietatea intelectuală în HoReCa și producția alimentară, oportunitățile de acces pe piața din România și cooperarea transfrontalieră, rolul punctelor gastronomice locale în dezvoltarea sustenabilă a mediului rural, campania Craiova Food Treasures și marketingul prin cultură, cu accent pe tradiția țestului în Oltenia.

Acces și organizare

Expoziția cu degustare și vânzare este deschisă sâmbătă, 3 octombrie, între orele 11:00 și 18:30, în Sala Brâncuși, la parterul Ramada Plaza Craiova. Accesul la expoziție este gratuit, iar produsele cumpărate se achită separat. Festivalul include și workshopuri cu acces distinct, pentru care se aplică propriile condiții de participare.

Programul complet, workshopurile și lista actualizată a expozanților sunt disponibile pe pagina evenimentului We Are Romania. Site-ul oficial al festivalului este treasuresoftheeast.eu.

Treasures of the East este organizat de platforma We Are Romania. You Are Welcome, alături de Craiova, Capitală Gastronomică Est-Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu sprijinul IPPU – Prime Label. Partener de hidratare: AQUA Carpatica. Sponsor: TM Inox.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Folosirea corectă a mașinilor de tocat rezolvă o bună gestionare și valorificare a tuturor resturilor vegetale.

Materia organică este atât de importantă pentru fertilitatea și sănătatea solului, încât fiecare frunză, tulpină, rădăcină rămasă pe câmp trebuie folosită.

De la fiecare cultură, cu ajutorul mașinii de tocat, se pot recupera următoarele cantități de resturi vegetale:

• de la cerealele păioase 2,3 – 4,4 t/ha, din care rezultă 1.600 kg humus;

• de la porumb 4-5 t/ha, din care rezultă 1.800 kg humus;

• de la sfecla de zahăr 4-5 t/ha, din care rezultă 1.200 kg humus.

Fiecare tonă de resturi vegetale poate aduce în sol: 5 kg azot, 5 kg P₂O₅, 9 kg K₂O, 5,5 kg CaO, 0,3 kg sulf.

Necesitatea acestor măsuri este dictată de previziunile că altfel se poate ajunge la 90% terenuri degradate până în anul 2050.

Solul trebuie refăcut pentru a deveni instrument esențial în atenuarea schimbărilor climatice. Se apreciază că ¾ din terenul agricol suferă de dezechilibre de nutrienți, iar în perioada 2009 – 2018 s-au pierdut 70 de milioane de tone de carbon organic din sol.

Bine refăcute, cu asigurarea materiei organice bine mărunțită și uniform repartizată de mașinile de tocat, cu o activitate microbiologică intensă, solurile ar putea sechestra 27% din carbonul necesar a fi neutralizat pentru a menține încălzirea globală sub 2°C.

Mașinile de tocat se folosesc la:

• tocat miriștea de la cerealele păioase, mazăre, soia;

• tocat tulpinile de rapiță, porumb, floarea-soarelui;

• tocat îngrășămintele verzi, culturile verzi (de acoperire);

• tocat masa de buruieni și samulastră crescută după lucrarea de dezmiriștit și după patru-cinci săptămâni se toacă pentru a nu produce altă sămânță și a asigura materia organică pentru sol.

Resturile vegetale tocate și bine mărunțite:

• se repartizează mai ușor și uniform pe teren;

• se încorporează mai bine și uniform pe terenuri;

• se descompune mai ușor, cu consum redus de energie;

• lucrările solului se pot face ușor;

• se poate semăna direct, nu împiedică mașina de semănat.

Resturile vegetale tocate de la suprafața solului urmează:

• să fie încorporate sub brazdă, până la adâncimea de 12-15 cm, pentru a asigura o descompunere aerobă, în cazul agriculturii clasice;

• să fie încorporate numai pe benzile de semănat la sistemul strip-till, iar pe intervalul dintre rânduri rămâne la suprafață;

• să fie încorporate în stratul superficial al solului, cu grapa cu discuri, în cadrul minimum-till;

• să rămână la suprafața solului în cadrul no-till.

Principalele avantaje ale resturilor vegetale tocate și mărunțite:

• reprezintă o sursă de energie și hrană pentru toate viețuitoarele din sol;

• conțin toate elementele necesare nutriției plantelor;

• prin descompunere asigură formarea de nutrienți și humus;

• protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, care provoacă distrugerea agregatelor structurale;

• asigură o bună încorporare și conservare a apei din sol, cunoscând că materia organică reține cu 20% apă în plus;

• evită desfășurarea procesului de eroziune a solului;

• protejează solul de temperaturile înalte, favorizând o bună desfășurare a activității microbiologice din sol;

• asigură o bună afânare a solului, cu o corectă porozitate, cu regim aerohidric optim de 2/3 apă și 1/3 aer, cu o elasticitate a solului și prevenirea fenomenelor de tasare-compactare;

• resturile vegetale bine mărunțite nu mai pot fi gazde pentru agenții fitopatogeni, dăunători și rozătoare, reducând necesarul de pesticide, cheltuieli și poluarea mediului.

Humusul rezultat din descompunerea resturilor vegetale:

• asigură acumularea de patru-șase ori mai multă apă în sol, întârziind cu două săptămâni efectele secetei;

• este sursa, depozitul de elemente nutritive pe care le pune la dispoziția plantelor în urma procesului de mineralizare;

• este component al complexului adsorbtiv al solului;

• este principalul component al complexului coloidal argilo-humic, care asigură unirea particulelor de sol (praf, nisip) în agregate structurale.

Sunt cazuri speciale când miriștea de cereale păioase rămâne foarte înaltă. Ne referim la situațiile când se folosesc soiuri de înaltă productivitate și se aplică tehnologii de cultură optime, obținându-se producții de 9-10 t/ha.

La recoltare, pentru o bună separare a boabelor din spic, în procesul de treierat, între tobă și contrabătător trebuie să ajungă masa de spice cu cât mai puține paie. În acest fel se asigură și curățirea prin sită, și vânt mai ușor.

Pentru aceasta, hederul combinei se ridică pentru a tăia cât mai aproape de spice și rămâne o miriște înaltă de 25-30 cm care obligatoriu trebuie tocată.

S-a calculat că 1 cm înălțime a miriștii furnizează 80 kg/ha paie, deci o miriște de 30 cm x 80 = 2.400 kg/ha paie.

Am auzit unii fermieri că nu le plac resturile vegetale deoarece le consumă azotul din sol. În parte este adevărat că, în cazul cerealelor, cu conținut scăzut de proteină, microorganismele consumă azotul din sol, producând așa-numita „foame de azot”. În acest caz, pentru fiecare tonă de cereale se aplică 10-15 kg azot mineral care va ajunge tot în sol, cu materia organică rezultată din resturile vegetale descompuse. Este vorba de raportul C/N din resturile vegetale. Pentru descompunere, microorganismele preferă un raport C/N de 10-15/1. Paiele de cereale ajung la 80/1. Când raportul C/N este mai mic de 8, are loc o descompunere intensă, iar când este mai mare de 25, descompunerea este redusă. Dar, atenție, în fiecare an, în sol se consumă 10 t/ha materie organică. Din resturile vegetale se asigură circa 5 t/ha. Restul trebuie adăugată din alte surse pentru a menține procesul de humificare/mineralizare în echilibru.

Tipuri de mașini de tocat folosite

Se găsesc mașini mari, cu lățimea de lucru de 8-9 m, care sunt acționate de tractoare de 300-400 CP, dar și mașini mici, acționate de tractoare de 30-40 CP folosite în fermele mici. Mașinile se pot monta în fața sau în spatele tractorului.

Suprafețele destinate însămânțărilor de toamnă se toacă până la suprafața solului, iar la cele destinate însămânțărilor de primăvară se lasă o miriște de 12-15 cm, care are rolul de a reține tocătura, să nu fie luată de vânt și depusă în anumite zone, unde îngreunează efectuarea lucrărilor.

Mașina Grizzly asigură tocarea și încorporarea tocăturii în sol la 5-6 cm adâncime; motocultoarele rotative toacă și încorporează în sol; mașina Muthing toacă resturile vegetale uscate deplasându-se cu viteza de 15-16 km/oră, iar în cazul tulpinilor de rapiță, mai verzi, cu 8-10 km/oră.

Consumul de motorină pentru un hectar tocat este de 6-9 l, justificându-se din punct de vedere economic, având în vedere avantajele mărunțite pentru sol.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, a demarat plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură pentru perioada 1 aprilie - 30 iunie 2026 (trimestrul II 2026), în conformitate cu HG nr.1174/2014 și OMADR nr. 277/2026, cu modificările și completările ulterioare.

Ajutorul de stat acordat sub formă de rambursare se acordă unui număr de 15.386 beneficiari și este în cuantum de 2,697 lei/litru pentru motorina achiziționată în perioada 1 ianuarie – 6 aprilie 2026, respectiv 2,397 lei/litru pentru motorina achiziționată în perioada 7 aprilie – 30 iunie 2026.

Potrivit APIA, banii vor ajunge în conturile fermierilor în zilele următoare.

Valoarea ajutorului de stat și cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2026 au fost aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 277/31.07.2026 și se regăsesc prezentate în tabelul de mai jos:

Cantitatea anuală maximă de motorină ce poate fi decontată este de 410.000.000 litri/an, prevăzută în anexa la HG nr. 1174/2014 cu modificările și completările ulterioare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu doar câteva zile în urmă, un nou Eurobarometru arăta că 95% dintre europeni consideră agricultura și zonele rurale importante pentru viitorul Europei. Este un consens rar și spune ceva esențial despre greutatea pe care agricultura o are în societate. Dacă recunoaștem această importanță, următoarea întrebare este ce trebuie schimbat pentru ca sectorul să fie mai solid și mai puțin vulnerabil la fiecare nou șoc. Iar aici merită să ne uităm nu doar la resurse, ci și la dezechilibrele de forțe care s-au construit în jurul agriculturii: între greutatea reală a sectorului și felul în care este tratat economic, între fermier și actorii mari cu care acesta negociază, între specificul fermei și logica instituțiilor care o finanțează. Pe hârtie, aceste relații par echilibrate. În practică, rareori sunt.

Lentila incompletă - dincolo de contribuția la PIB

Agricultura este privită, de regulă, ca orice altă industrie: prin producție, prețuri, risc, finanțare și contribuție la PIB. Eu cred însă că trebuie înțeleasă și ca un sector social. Dacă ne uităm doar la contribuția sa la PIB, de aproximativ 5%, vedem o parte din realitate. Dacă ne uităm însă la cei aproape 20% din populație ale căror venituri, proprietăți, familii și perspective sunt legate direct sau indirect de agricultură, imaginea se schimbă. Agricultura cântărește în societate mult mai mult decât sugerează simpla sa pondere în PIB. De aici pornește un prim dezechilibru în politicile legate de sectorul agricol.

Dezechilibrul de putere - egali pe hârtie

Dezechilibrul devine și mai vizibil atunci când ne uităm la raportul de putere dintre fermier și actorii mari cu care acesta face afaceri. Din punct de vedere juridic, un fermier organizat ca PFA sau SRL și o companie mare sunt două entități economice, doi profesioniști. În practică însă, un fermier cu 5, 10 sau 500 de hectare poate ajunge la masa negocierii cu o organizație care are departamente juridice, financiare și comerciale, proceduri internaționale și oameni care negociază astfel de contracte în fiecare zi. Profesionalismul agricol nu înseamnă automat sofisticare juridică, financiară sau comercială, iar faptul că două părți au aceeași formă juridică nu înseamnă că au și aceeași putere de negociere.

Un fermier poate semna, de exemplu, un contract de vânzare a cerealelor cu o companie multinațională și, în cazul unei dispute, poate ajunge într-un mecanism sofisticat de arbitraj internațional precum GAFTA, arbitrajul comercial londonez specializat în comerțul cu cereale. Pentru compania mare, acesta este un teren cunoscut; pentru fermier, poate fi un univers complet diferit de cel în care își conduce afacerea zi de zi. Într-o asemenea situație, răspunsul că „au fost doi profesioniști care au semnat un contract” descrie forma juridică, dar nu neapărat raportul real dintre părți.

Asta nu înseamnă că fermierul trebuie eliberat de responsabilitate. Dimpotrivă, agricultura are nevoie de fermieri mai bine pregătiți financiar, juridic și comercial. Ei trebuie să înțeleagă mai bine contractele pe care le semnează, condițiile pe care le acceptă și riscurile pe care și le asumă. Dar chiar și un fermier foarte bun în afacerea sa nu va avea întotdeauna infrastructura unei mari corporații. Profesionalizarea poate reduce diferența, fără să o poată anula complet.

În fața unor dezechilibre majore de putere și cunoaștere, o parte din restabilirea balanței le revine companiilor și finanțatorilor. Atunci când ai de partea ta mai multă expertiză și putere juridică, modul în care alegi să folosești acest avantaj contează enorm.

Pentru mine, responsabilitatea unei companii mari nu se termină la contract – ea înseamnă educație, îndrumare și sprijin real pentru fermier. Totuși, companiile nu pot corecta singure o problemă care este, în esență, una structurală.

Profesionalizarea fermierului este o parte a răspunsului. Responsabilitatea companiilor este alta. Dar sunt suficiente acestea pentru ca orice relație dintre un fermier și o companie mare să fie tratată automat ca o relație între doi profesioniști comparabili ca putere?

Profesionist sau consumator?

Cred că relația dintre fermieri și corporații trebuie redefinită. Pe hârtie, fermierul și compania sunt doi profesioniști. În practică, în fața unui contract de vânzare a cerealelor, de achiziție de inputuri sau de finanțare, fermierul se află mult mai aproape de poziția unui consumator decât de cea a unui partener de negociere egal. Ca orice consumator, semnează contracte-cadru redactate de cealaltă parte, într-un domeniu care nu este al lui.

Mă întreb, așadar: în relația cu corporația, este fermierul un profesionist sau un consumator final? Cred că răspunsul corect este: ambele. Este profesionist când lucrează pământul și conduce ferma, dar este consumator când se află în fața unui contract pe care nu îl poate negocia și ale cărui riscuri nu le poate evalua pe deplin. Iar acolo unde este consumator, ar trebui să beneficieze de un cadru de sprijin, așa cum avem în cazul protecției consumatorilor.

Care este, de altfel, diferența dintre consumatorul casnic care semnează un contract cu furnizorul de energie și cei aproape 20% din populație care depind de contracte de vânzare a cerealelor cu comercianți internaționali? Ambii sunt vulnerabili în fața aceluiași dezechilibru de informație și putere și nu au cunoștințele care să le garanteze o protecție reală.

Situația actuală din piață arată o nevoie clară de reglementare în relația fermier–companii care poate completa oportun directivele existente privind practicile de pe lanțul agroalimentar. Este necesară o standardizare bazată pe contracte-tip pentru vânzarea recoltelor, achiziția de inputuri și creditare, cu reguli clare și mai multă transparență. Cred că merită discutată chiar și ideea unui mecanism de protecție inspirat, ca logică, din protecția consumatorului, precum și a unor proceduri de soluționare a disputelor adaptate la capacitatea reală a fiecărei părți, recunoscând că fermierii și companiile nu au resurse sau expertiză egale.

Aceasta este, de fapt, dezbaterea pe care ar trebui să o avem între fermieri, companii, finanțatori, Guvern, Parlament și autoritățile relevante. Iar acolo unde diferența de putere nu poate fi corectată doar prin cunoaștere și bune practici, este nevoie de un cadru care să recunoască această diferență și să-i limiteze efectele.

Nu vom elimina toate dezechilibrele, dar putem înceta să le considerăm normale doar pentru că „a semnat contractul”. Pentru un sector cu o asemenea greutate economică și socială, reechilibrarea acestor relații trebuie să devină o prioritate de politică publică, nu doar o constatare.

Autor: JABBAR KANANI, antreprenor în agribusiness

Jabbar Kanani este fondatorul și președintele Consiliului de Administrație al Agricover Holding, cu aproape 30 de ani de experiență în agricultura românească. A fondat Agricover în 2000 și a dezvoltat grupul având la bază un model de business inovator - o platformă integrată de agribusiness, finanțare și tehnologie, cu companii lider pe segmentele lor. Modelul construit de Agricover este specializat exclusiv în agricultură și dezvoltat în jurul nevoilor fermierilor și ale fermelor din România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Modificările climatice din ultima perioadă, tehnologiile minime de lucru ale solului și retragerea substanțelor active insecticide de la utilizare, sunt o temă și o provocare foarte serioasă în orice fermă agricolă din punct de vedere al combaterii dăunătorilor și ținerea sub control a rezervei biologice a acestora.

Tinerele plante de rapiță răsărite sunt vulnerabile la numeroși dăunători. În toamnă, un dăunător deosebit de periculos pentru plantele de rapiță este viespea rapiței (Athalia rosae), care în stadiul de larvă atacă frunzele tinerelor plante, distrugând limbul foliar (partea mai moale a frunzei).

Soluția propusă de Summit Agro România pentru combaterea acestui dăunător este Mospilan 20 SG, un insecticid sistemic cu efect de lungă durată, ce controlează cei mai importanți dăunători din cultura de rapiță, pe toată perioada de vegetație. 

De ce merită să folosiți Mospilan 20 SG 

• Spectru larg de aplicare - combate cei mai periculoși dăunători ai rapiței. Indispensabil în cazul invaziilor mixte de dăunători atât în prima etapă de vegetație - toamna, cât și în primăvară, la reluarea vegetației culturii.

• Doze mici și economii - 150 g/ha este doza optimă utilizată pentru combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță.

• Acționează sistemic - pătrunde în plantă și este distribuit în țesuturi, contribuind la combaterea eficientă a dăunătorilor inclusiv în zone mai greu accesibile tratamentului de contact.

Mod de acțiune

Mecanismul de acțiune îndelungată a substanței active a Mospilan 20 SG asigură o eficacitate ridicată în combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță datorită perioadei extinse în care dăunătorii intră în contact cu produsul. Acesta acționează prin paralizarea sistemului nervos al dăunătorilor, ceea ce duce la încetarea hrănirii și, în consecință, la moartea lor.

Imediat după aplicarea produsului, dăunătorii încetează să se mai hrănească, iar moartea lor survine în câteva ore. Prin urmare, eficacitatea Mospilan 20 SG trebuie evaluată după trecerea unui anumit timp de la aplicarea sa.

Protecție eficientă a rapiței în toate condițiile

Tratamentele pot fi aplicate pe tot parcursul sezonului de creștere a rapiței de primăvară. Produsul este eficient indiferent de temperatură. Aceasta înseamnă că produsul controlează nu numai viespea rapiței, ci și gărgărițele tulpinii (Ceutorhynchus napi), la temperaturi scăzute, sau gândacul lucios (Meligethes aeneus), la temperaturi ridicate.

Spectru larg de acțiune

Spectrul larg de acțiune al insecticidului permite combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță. Este soluția ideală în combaterea apariției din ce în ce mai frecvente a infestărilor mixte cu dăunători în cultură.

Bune practici pentru protecția insecticidă, în primăvară, a rapiței

Protecția completă a rapiței pe tot parcursul sezonului de creștere ar trebui să ia în considerare anumite aspecte cheie: în primul rând, monitorizarea adecvată și sistematică a culturilor de rapiță, iar în al doilea rând, rotația produselor și selectarea substanței active adecvate pentru a combate dăunătorii. Aplicarea integrată a acestor măsuri contribuie la combaterea eficientă a principalilor dăunători ai rapiței și la protejarea potențialului de producție și a rentabilității culturii.

Compania Summit Agro România, parte a grupului japonez Sumitomo Corporation, pune la dispoziția fermierilor două insecticide japoneze care și-au demonstrat până în prezent eficacitatea în combaterea celor mai importanți dăunători din cultura de rapiță: Mospilan 20 SG și Wizard.

Insecticid inovator, dezvoltat de Summit Agro, Wizard conține substanța activă esfenvalerat, formulată în emulsie apoasă și combate dăunători din ordinul lepidopterelor, afidelor, coleopterelor și insecte minatoare. Acționează prin contact și ingestie asupra dăunătorilor și are efect repelent. Prezintă activitate reziduală odată ce a fost aplicat, chiar și în condiții de acțiune directă a razelor solare. Este un produs cu stabilitate ridicată în ceea ce privește degradarea foto-termică.

Tratamentele se execută la avertizare sau la apariția primilor dăunători în cultură, în condițiile respectării PED (Pragului economic de dăunare).

Articol de: ing. IONUȚ MOCANU, director regional de vânzări Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

S-a încheiat perioada de depunere a cererilor de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin. Pentru cele două scheme, instituite în anul 2026 în contextul crizei din Orientul Mijlociu, au fost înregistrate în total 35.711 cereri, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Astfel, pentru sectorul bovin s-au depus la APIA 35.477 de cereri, pentru un efectiv de animale de 742.969. Cuantumul acordat este de 68 euro/cap de bovină sau bubalină.

Pentru sectorul suin s-au depus la APIA 234 de cereri, iar numărul de animale pentru care se solicită ajutorul de stat este de 1.205.621 capete porc gras și 126.679 capete animale de reproducție. Sprijinul este de 11,9 euro/loc de cazare la porc gras și 13,7 euro/loc cazare animale de reproducție.

Ajutorul pentru ambele sectoare se încadrează în limita plafonului maxim de 50.000 euro/beneficiar, calculat la cursul BNR din 1 martie 2026, de 5,0953 lei/euro.

Plățile se fac până la data de 31 decembrie 2026 și conform cadrului legislativ în vigoare, nu se pot face plăți ulterior acestei date. În situaţia în care valoarea totală a cererilor eligibile depășește bugetul alocat, cuantumul per cap animal/loc de cazare se va reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

În perioada următoare, APIA va desfășura verificările administrative și controalele prevăzute de legislația aplicabilă și de ghidurile aferente celor două scheme. În funcție de rezultatul verificărilor și de îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, cererile vor parcurge etapele necesare în vederea autorizării la plată.

Beneficiarii au obligația de a anunța orice modificare a datelor din cerere (schimbări de cont bancar, formă de organizare etc.) în termen de 5 zile lucrătoare de la apariția acesteia, dar nu mai târziu de data aprobării la plată.

Deciziile de plată sau notificările de respingere vor fi comunicate beneficiarilor după finalizarea controalelor administrative. Fermierii care se consideră vătămați pot depune contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ, la centrul APIA unde s-a înregistrat cererea.

Resursele financiare alocate pentru implementarea schemelor de ajutor de stat sunt de 54,4 milioane de euro pentru sectorul bovin, respectiv 11,54 milioane de euro pentru sectorul suin, potrivit actelor normative care reglementează cele două scheme.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

O aprovizionare sigură cu alimente depinde de un flux constant de materii prime agricole, precum grâul și porumbul, care rămân produse esențiale pentru morărit, nutriția animalelor și procesarea alimentelor. Prin urmare, performanța culturilor la nivel de fermă determină volumele care ajung ulterior în aceste industrii. Fermierii reprezintă prima verigă a acestui lanț, iar capacitatea lor de a menține o producție stabilă de cereale în condițiile unei variabilități tot mai mari a vremii, disponibilității apei și condițiilor de utilizare a inputurilor are un impact direct asupra industriei alimentare și asupra aprovizionării pieței.

Pe măsură ce presiunea de a produce mai mult pe aceeași suprafață de teren continuă să crească, produsele biologice atrag tot mai multă atenție ca instrumente complementare care completează practicile agricole existente. Utilizate împreună cu restul programului de cultură, acestea ajută plantele să utilizeze mai eficient nutrienții disponibili, să își mențină echilibrul fiziologic și să susțină producția în condiții de stres. În acest mod, cultivatorii din țara noastră își pot consolida producția de cereale care stă la baza lanțului de aprovizionare cu alimente.

Un exemplu vine de la Prod Magi, o fermă de aproximativ 1.400 de hectare din județul Timiș, care funcționează din anul 2002. Ștefan Costea, șef de fermă, abordează noile soluții cu deschidere către inovație, testându-le mai întâi în câmp înainte de a le integra la scară mai largă în sistemul de producție.

În urmă cu trei ani, în ferma Prod Magi, Ștefan Costea a început să utilizeze Utrisha^® N, o soluție biologică pentru eficientizarea utilizării azotului din portofoliul companiei de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, la culturile de grâu și porumb. Produsul se bazează pe bacteria endofitică Methylobacterium symbioticum, care colonizează planta prin intermediul frunzelor și contribuie la disponibilitatea azotului pentru plantă pe parcursul sezonului de vegetație.

Inițial, Ștefan Costea a evaluat Utrisha^® N pe platforme experimentale de câte două hectare, iar rezultatele obținute au fost suficient de consistente pentru a justifica extinderea utilizării. La grâu, suprafețele tratate au înregistrat un spor de producție de 600 până la 680 de kilograme la hectar, iar la porumb ferma a obținut creșteri de până la o tonă la hectar comparativ cu alte sezoane când nu a utilizat produsul. După rezultatele obținute în loturile demonstrative, a extins utilizarea Utrisha^® N, iar în acest sezon a aplicat produsul pe întreaga suprafață de porumb de 50 de hectare, precum și pe 190 de hectare cultivate cu cereale.

În câmp, Ștefan Costea urmărește și vigoarea plantelor, culoarea acestora și uniformitatea dezvoltării culturii după aplicare, semne că planta utilizează eficient azotul și își menține o stare fiziologică bună. Totuși, în ferma sa, aceste observații nu sunt suficiente de unele singure. Factorul decisiv rămâne creșterea producției măsurată la recoltare. „O cultură mai viguroasă și o culoare mai bună îți arată că planta răspunde favorabil, dar ceea ce contează cu adevărat pentru mine este cantitatea suplimentară de grâu și porumb pe care o depozităm la final.”

Pentru Ștefan Costea, vigoarea culturilor și starea generală de sănătate a plantelor sunt indicatori importanți ai valorii pe care o soluție o aduce în câmp. Deși acordă o atenție deosebită culorii plantelor, uniformității și dezvoltării lor pe parcursul sezonului, cea mai puternică confirmare vine în momentul recoltării, atunci când aceste beneficii se reflectă în producții mai mari.

Experiența fermei Prod Magi reflectă interesul tot mai mare al cultivatorilor autohtoni de cereale pentru inovații practice care pot susține performanța culturilor în condiții dificile. Pe măsură ce sezoanele agricole devin tot mai greu de anticipat, fermierii continuă să caute noi soluții care să îi ajute să își mențină productivitatea și să contribuie la stabilitatea lanțului de aprovizionare cu alimente.

Material furnizat de Corteva Agriscience

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vă propunem o scanare a agriculturii din regiunea Moldovei, acolo unde inginerul agronom Ionuț Radu își desfășoară activitatea, în cadrul TCE Agricultura, județul Neamț.

Ionuț Radu, agronomul din județul Neamț care se pregătea cândva pentru admiterea la Stomatologie înainte ca o întâmplare să îl aducă la Agricultură, a discutat cu noi cu ocazia a două momente importante: semănatul porumbului și recoltatul rapiței. Am trecut în revistă lucrările pe care le-a făcut tânărul inginer agronom la TCE Agricultura, precum și cele mai importante decizii luate pentru sănătatea culturilor.

Irigatul, obligatoriu pentru loturile semincere

În fiecare an, loturile semincere ocupă o suprafață de circa 20-25% din suprafața totală a fermei. Marile companii producătoare de sămânță au înăsprit condițiile din contracte pentru loturile semincere cultivate în regiunea Moldovei. Zona s-a confruntat cu temperaturi mai ridicate în ultimii ani și cu precipitații mai scăzute, fapt care a determinat companiile să accepte doar contractele cu fermierii care se învoiesc să irige suprafețele. Decizia este valabilă și pentru județul Neamț, acolo unde Ionuț Radu își desfășoară activitatea.

,,Suntem furnizori pentru cei trei mari producători de sămânţă: Corteva Agriscience, Monsanto și KWS. Anual, producem porumb, floarea-soarelui şi soia, pe o suprafaţă cuprinsă între 1.000 și 1.500 de hectare, totul la irigat, cu consum mare de energie, de atenţie şi cu riscuri pe măsură.”

Locul a fost special ales pentru loturile semincere, datorită condițiilor climatice favorabile (temperaturi mai scăzute vara, vânt, punct de rouă prielnic). Atât inginerul agronom, cât și cei din jurul său s-au arătat încrezători în alegerea făcută. Acum doi ani, nimeni nu se aștepta la temperaturi de peste 40 de grade Celsius într-un loc aflat la câțiva kilometri de Ceahlău.

„Toată lumea privea cu încredere şi cu pozitivism amplasarea loturilor semincere, datorită temperaturilor în timpul verii puţin mai mici şi a vânturilor, a punctului de rouă, am avut o săptămână cu medii de peste 40°C, care au culminat în timpul polenizării, şi atunci lucrurile n-au fost în regulă nici măcar sub pivot. Asta ne-a făcut să ne îndreptăm spre a pregăti foarte devreme terenurile, a elimina trecerile suplimentare şi a gestiona cât mai bine resursele de apă din sol”, spune Ionuț Radu.

Sumele alocate pentru irigații depășesc 15-17 milioane de euro. Eforturile financiare nu s-au oprit însă aici, ci au continuat și cu investiția în perdele forestiere, care protejează culturile de vânturile puternice, dar previn și apariția impurităților la loturile semincere. „Vorbim de distanţe de izolare destul de stricte, vorbim de hibrizi multipli, pentru că companiile nu-şi mai permit să ne aloce hibrizi pe suprafeţe foarte mari şi atunci trebuie să spicuim aceste sole”, a explicat Ionuț Radu.

Acum și irigatul loturilor figurează printre cerințele obligatorii stipulate în contract. „Totodată, au venit condiţiile contractuale ale marilor producători de sămânţă, în care nu mai primesc loturi semincere în afara pivotului, nu vorbim de suprafaţa cadastrală. Deci nu se mai alocă sau nu se mai seamănă niciun hectar în afara perimetrului irigabil al solei. Lucrurile astea ne-au făcut să ne reorganizăm, să înţelegem importanţa apei, importanţa gestionării ei, de la importanţa gestionării în sol la importanţa gestionării apei de irigaţii, şi să reuşim să facem faţă provocărilor.”

Diferența mare, de peste 20 de grade, între temperatura din timpul zilei și cea din timpul nopții creează, de asemenea, probleme, pentru inginerul Ionuț Radu: „Anii s-au schimbat, temperaturile sunt fluctuante. Am avut, anul acesta, un start destul de întârziat, pentru că a fost foarte rece noaptea. Avem o amplitudine termică destul de mare. De pildă, am avut un maxim de 26°C ziua, iar noaptea temperatura a fost de 4°. Vorbim de o diferenţă de 22°, lucru care se resimte în gradele utile pe care le urmărim în acumularea porumbului şi semănarea etapizată”.

Cerințele aspre de mediu afectează culturile

Cu toate că nu este la fel de afectat ca fermierii din sudul României de interzicerea folosirii neonicotinoidelor, Ionuț Radu spune despre cerințele aspre de mediu că afectează și culturile din Moldova, acolo unde proprietarii de exploatații agricole încep să rămână și ei fără soluții de combatere a dăunătorilor, bolilor și buruienilor.

,,Ne confruntăm deja cu buruieni care au rezistenţă la anumite erbicide, cu dăunători care au făcut rezistenţă la insecticide. Cred că una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm, nu atât de accentuată ca în sud, o reprezintă dăunătorii de sol, la care, din păcate, nu s-au mai obţinut derogări, nu mai avem soluţii […] În cadrul loturilor semincere, noi venim cu un insecticid granulat la sol, aplicat odată cu semănatul, însă costurile au fost ridicate cu aproximativ 360 de lei pe hectar, dar nu ne putem permite să pierdem din densitate.”

Gândul de a face economie este tentant atunci când cheltuielile par copleșitoare, dar agronomul insistă pe importanța alegerii unor produse de calitate. Uneori, a alege ieftin te poate costa mult mai scump.

Rapița, producție mulțumitoare

Pregătirea terenului, momentul semănatului și tehnologia aplicată sunt cruciale pentru toate culturile. Orice greșeală făcută în aceste prime faze mai poate fi reparată doar cu greu. Totuși, oricând este loc de îmbunătățiri.

„Pentru anul acesta, la rapiță, noi am optat doar pentru distanţa de 70 cm între rânduri, culturile arată foarte bine, ne-am dori să fie puţin mai ramificate, asta ar însemna să mărim distanţa între boabe pe rând şi să micşorăm distanţa între rânduri. Lucrul acesta îl vom încerca în această toamnă, pentru că vom începe semănatul în septembrie, nu în august. Vom micşora densitatea de plante semănate. Dacă anul trecut am mers cu 45 de boabe germinabile pe metrul pătrat, anul ăsta vom folosi 40 de boabe maximum, în funcţie de hibrid”, a precizat Ionuț Radu.

Deși cultura de rapiță i-a dat emoții în timpul iernii, deoarece anotimpul rece nu a prins plantele în cea mai bună formă, acestea au recuperat suficient încât să aducă o producție între 4 și 5,2 tone pe hectar, mulțumitoare pentru inginerul agronom de la TCE Agricultura.

Articol de: ANDREEA GHEORGHIȚĂ

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2026

Abonamente, AICI!