Afişez elemetele după tag: Agricover

Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035”, a reunit pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, peste 500 de participanți - fermieri, procesatori, reprezentanți ai Președinției, Guvernului, Comisiei și Parlamentului European, ai instituțiilor financiare internaționale și ai mediului academic. Într-un an marcat de secetă prelungită, prețuri la cereale la nivelul de acum un deceniu și negocieri dificile pentru PAC 2028-2034, conferința a mutat discuția „de la monolog la dialog și de la dialog la angajamente”. Conferința Clubului Fermierilor Români a cuprins patru paneluri despre viitoarea Politică Agricolă Comună, securitate, finanțare și tehnologie. Totodată, Clubul a anunțat patru instrumente noi lansate pentru fermieri.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a deschis conferința cu o radiografie a sectorului: prețul grâului a scăzut cu 52% între 2022 și 2025 (de la 435 la 210 euro/tonă), costul îngrășămintelor azotate a crescut cu 344% în doar doi ani, iar România a ajuns la 41 de luni consecutive de secetă și depinde sută la sută de importul de îngrășăminte. În paralel, bugetul PAC propus pentru 2028-2034 scade la 293,7 miliarde de euro, cu 25% sub perioada actuală, la doar 14,7% din bugetul UE.

„Agricultura e un domeniu în care judecata anuală nu e valabilă. De aceea fac un apel către conducerea Guvernului, către premier, să își asume o politică agricolă integrată pe zece ani: un grup de lucru la nivel înalt, prezidat de premier, și un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi și cu instrumente financiare pe termen mediu și lung”, a spus Florian Ciolacu.

Solicitările Clubului către Guvern:

• Politica Agricolă Integrată - Obiectiv 2035 și un grup de lucru permanent la nivelul Guvernului, prezidat de prim-ministru;

• Un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi - fonduri UE, buget național, Banca Mondială, BERD, private equity;

• Menținerea celor doi piloni PAC și plafonarea voluntară în negocierea cadrului financiar multianual;

• Un sistem național integrat de gestiune a riscurilor climatice, propunerea CFRO fiind: circa 540 de milioane de euro pe 3 ani, pentru 6,8 milioane de hectare acoperite;

• Un program național de digitalizare a agriculturii și energie regenerabilă pentru irigații și securitatea îngrășămintelor.

„Vorbim tot mai mult despre securitate și siguranță națională, mărim bugetele destinate apărării, dar uităm un singur lucru: și agricultura ține de securitate și siguranță națională. România are oportunitatea să facă un lucru de bun-simț, să prevină, nu să repare. Mai bine finanțăm lacuri pentru irigații și înlesnim legislația decât să plătim an de an despăgubiri”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Mesaje instituționale: Președinția, Guvernul și Comisia Europeană

Mesajul Președintelui României, Nicușor Dan, transmis de consilierul prezidențial Radu Burnete, a definit agricultura drept „o infrastructură strategică pentru România, la fel ca energia, transporturile sau apărarea”. Președintele a anunțat trei principii pe care România le va susține la Consiliul European de la finalul lunii noiembrie: alocări europene nereduse pentru agricultură și coeziune, plafonarea și degresivitatea plăților la decizia fiecărui stat membru, cu reinvestirea economiilor în agricultura națională, și o cofinanțare națională suportabilă.

„Concluzia pe care vreau să v-o împărtășesc e poate un pic incomodă, dar e preferabilă unei minciuni elegante: o parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni automat de la Bruxelles. Vor veni și de aici, de la București, din planul nostru național. De aceea e important să fiți implicați și consultați atunci când se va construi acest plan”, a declarat Radu Burnete, consilier prezidențial.

Alexandru Avram, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, a transmis mesajul premierului Luca Niculescu: „Marea provocare a agriculturii românești nu mai este doar cât producem, ci câtă valoare reușim să păstrăm în economia națională și cât de bine ne protejăm capacitatea de a produce. Nu este suficient să exportăm ceea ce producem, ci trebuie să avem capacitatea economică de a procesa, de a valorifica și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare”.

Într-un mesaj video, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a arătat că, în propunerea pentru viitoarea PAC, 10% din fiecare plan va merge către zonele rurale, peste sprijinul pentru venit, iar pentru România, cel puțin 3,89 miliarde de euro.

Dialog România - UE pentru viitorul agriculturii

Primul panel a pus față în față Comisia Europeană, Guvernul României, Parlamentul European, Banca Mondială și fermierii.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a respins fondul unic și a cerut păstrarea celor doi piloni PAC. „Din punctul meu de vedere, fondul unic este o greșeală. România trebuie să meargă în continuare pe cei doi piloni. Nu putem condiționa mâncarea românească de jaloane și ținte. Iar sistemului bancar îi transmit: trebuie să rămâneți alături de fermieri, nu se poate ca atunci când este soare să culegem dobânda, iar atunci când este secetă să cerem falimentul fermierilor români”, a subliniat Florin Barbu. Ministrul a anunțat două programe de credite pe modelul din 2024, cu dobândă fixă de 1,90%, cu ROBOR-ul și comisioanele achitate de Ministerul Agriculturii, precum și un pachet suplimentar de 100 de milioane euro pentru amenajări locale de colectare a apei și irigații.

Elisabeth Werner, director general DG AGRI, a susținut că mai important decât un buget mare este „cât obținem din fiecare euro”, prin instrumente financiare și atragerea capitalului privat.

Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, a arătat că alocarea României ar scădea de la 21,6 la 16,57 miliarde de euro, fără sume protejate: „cu bugetul propus, fermierii vor primi mai puțin pe hectar decât primesc acum”.

Holger Kray (Banca Mondială) a precizat că una din trei ferme din UE se află în România, iar nouă din zece au sub cinci hectare. Banca a prezentat programul AgriConnect, la care România s-a alăturat.

Liviu Dobre (Agricover) a punctat că un euro dat ca ajutor are impact de un euro, dar un euro dat sub formă de garanție de stat mobilizează 70-80 de euro credit în fermă. El a ținut să spună că doar un sfert din suprafața cultivată la noi în țară este asigurată.

Maria Grapini (Parlamentul European), Jurgen Tack (ELO) și Tánczos Barna au avertizat că, fără o sumă dedicată, banii riscă să nu mai ajungă la fermieri, și au cerut o strategie de țară și o voce comună la Bruxelles.

Dan Hurduc, membru al Consiliului Director CFRO, a vorbit despre decapitalizarea fermelor. „Orice promisiune făcută fermierilor trebuie să fie bugetată”, susține Dan Hurduc.

Tinerii fermieri formați de Club au închis panelul cu întrebări despre înnoirea generațională.

Agricultura, o nouă dimensiune în arhitectura de securitate

Compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat circa 387 de atacuri asupra navelor în Marea Neagră în iulie-septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior, prima de risc de război crescând în două săptămâni de la 0,1% la 0,5%.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe a spus că Marea Neagră a devenit „cea mai periculoasă zonă de pe glob”, iar exporturile de cereale și îngrășămintele sunt ținte ale agresiunii hibride. „Dacă nu ești la masa negocierilor, ești în meniu”, a punctat Cristian Diaconescu.

Mark Titterington (Forum for the Future of Agriculture) susține că șocurile „nu mai sunt lebede negre” și nu pot fi gestionate doar cu fonduri de urgență, adăugând: „fără ferme viabile nu avem securitate de niciun fel”.

În acest al doilea panel din cadrul conferinței, Clubul Fermierilor Români a anunțat două lansări: Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă (cu WIREN, prezentat de Adrian Ciurtin) și Programul național de formare a 1.000 de manageri de digitalizare a fermei (2027-2029), prezentat de Bogdan Chiripuci, care a precizat că vor fi 40 de serii postuniversitare de 6 luni și o bursă de 6.000 de lei pe lună timp de 12 luni pentru absolvenții angajați în ferme.

Finanțare și competitivitate

Al treilea panel al Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035” a fost dedicat, în principal, finanțării.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a legat reducerea deficitului de ratingul de țară și de costul creditării pentru fermieri și a confirmat că programul AgriConnect al Băncii Mondiale va însemna câteva sute de milioane de euro, pe mai mulți ani. „Creșterea economică sănătoasă se bazează pe disciplină. Fără disciplină nu există fundație, nu putem construi o casă pe nisip. Adevărata relansare pleacă de la economia privată, nu de la cât grant sau câtă subvenție punem în plus. Iar noul cadru financiar multianual ar trebui gândit de jos în sus, de acolo de unde sunt problemele, nu de undeva de sus, din avion”, a subliniat Alexandru Nazare.

Banca de Investiții și Dezvoltare pregătește o garanție de portofoliu pentru agricultură: capital de lucru pe până la 5 ani și, în premieră, credite pentru achiziția de terenuri pe până la 20 de ani. Apelul pentru intermediari se deschide la final de noiembrie, cu produsul la fermieri în T1 2027.

BERD discută linii de credit dedicate agriculturii cu mai multe bănci comerciale.

Jabbar Kanani, membru fondator CFRO, a propus leasingul funciar ca sursă de finanțare fără garanție de stat.

Prof. Gavril Ștefan, Universitatea pentru Științele Vieții Iași, a arătat modelul economico-financiar al performanței fermelor. „O scădere de 20% a veniturilor reduce cu 57% numerarul disponibil pentru plata datoriilor.”

Brokerul de Asigurare CFRO a propus PAIC, un pool național al asigurătorilor pentru calamități, în condițiile în care doar 2,5 din 8,2 milioane de hectare sunt asigurate.

Tehnologie, digitalizare și înnoire generațională

Daniel Buda, prim-vicepreședinte al Comisiei AGRI din Parlamentul European, a punctat că Parlamentul nu va accepta o PAC fără bani pentru Pilonul II, iar pentru tinerii fermieri a propus un sprijin de minimum 300.000 de euro.

Alina Ujupan (cabinetul vicepreședintelui executiv Roxana Mînzatu) transmite că România trebuie să treacă de la reacție la ce e pe masă la crearea agendei europene.

Răzvan Teodorescu (USAMV București) susține că vârsta medie a fermierului este de circa 60 de ani, iar doar 2-3% dintre fermieri au studii complete în agricultură.

Panelul cu numărul patru și ultimul din cadrul conferinței s-a încheiat cu lansarea ROVIO - Indexul Național al Valorii și Competitivității Produselor Românești cu Origine Agricolă, proiect public-privat susținut de Club, construit pe peste 15 surse de date, 40 de indicatori și 5 piloni de competitivitate.

„Clubul Fermierilor Români își asumă continuarea acestor procese și urmărirea angajamentelor asumate la conferință, pentru ca la ediția următoare cifrele agriculturii românești să arate mai bine decât astăzi”, a concluzionat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români, în colaborare cu Fundația LEADERS, a lansat pe 26 octombrie 2026, Seria a VIII-a a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură (TLA), la Centrul de Inovare și Formare a Tinerilor și Antreprenorilor în Agricultură din Voluntari – Ilfov. Programul este susținut integral de Agricover, prin burse care fac participarea complet gratuită pentru cei 94 de tineri acceptați în noua serie.

Seria a VIII-a a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură reunește 94 de tineri fermieri și antreprenori din toate subsectoarele agricole - cultură mare, legumicultură, viticultură, procesare și altele. Peste 65% dintre participanți activează în cultura mare, reflectând structura agriculturii românești, în timp ce diversitatea celorlalte profiluri aduce în aceeași comunitate perspective complementare din întregul lanț agroalimentar.

Programul TLA formează noua generație de lideri din agricultură, oferind participanților instrumente de management, leadership și antreprenoriat, precum și acces la o comunitate de absolvenți și profesioniști ai sectorului. Datorită sprijinului Agricover, toți cursanții beneficiază de burse care acoperă integral costurile de participare.

Agricultura are nevoie de tineri

Programul răspunde uneia dintre cele mai mari vulnerabilități ale agriculturii românești. Potrivit Eurostat, 41,7% dintre fermierii din România aveau, în 2023, 65 de ani sau peste, iar la nivelul Uniunii Europene doar 10,7% dintre managerii de ferme aveau sub 40 de ani.

Pregătirea profesională rămâne o problemă majoră: doar 1% dintre managerii de ferme din România au o pregătire agricolă completă, cel mai scăzut nivel din UE, majoritatea bazându-se exclusiv pe experiența practică. În paralel, forța de muncă din agricultura românească s-a redus cu 17,6% între 2010 și 2023, deși sectorul concentrează în continuare aproximativ unul din cinci locuri de muncă din țară (20,7%).

Fără o nouă generație de fermieri și manageri pregătiți să preia exploatațiile și să le modernizeze, competitivitatea și securitatea alimentară a României sunt puse în pericol.

Înnoirea generațională, tema centrală a lansării

Deschiderea evenimentului a fost dedicată temei „Înnoirea generațională în procesul de transformare a agriculturii europene: provocări și oportunități pentru consolidarea rolului strategic al României în asigurarea securității alimentare a Uniunii Europene”.

La lansare au participat Florian Ciolacu - director executiv al Clubului Fermierilor Români și Sebastian Cernic - președintele Comisiei pentru Agricultură din Senatul României. Mesaje de susținere pentru noua generație de participanți au transmis Tánczos Barna - senator, fost viceprim-ministru al Guvernului României și Sorin Moise - senator, membru al Comisiei pentru Agricultură din Senatul României.

„Înnoirea generațională nu este doar o provocare demografică, ci o condiție pentru competitivitatea agriculturii românești în următorul deceniu. Prin Programul Tineri Lideri pentru Agricultură investim în oamenii care vor prelua și vor dezvolta fermele României. Le mulțumim partenerilor de la Fundația LEADERS și Agricover, care fac posibil ca acest program să fie accesibil gratuit pentru fiecare tânăr selectat”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

TLA are un nou manager

Seria a VIII-a marchează și preluarea coordonării programului de către Ioana Jenssen, noul manager al Programului Tineri Lideri pentru Agricultură, care va asigura legătura dintre participanți, traineri, absolvenții seriilor anterioare și partenerii programului.

„Cei 94 de participanți aduc în program o diversitate remarcabilă de experiențe și ambiții. Obiectivul nostru este ca, la finalul programului, în martie 2027, ei să fie echipați cu acele competențe de care are nevoie fermierul român și dezvoltarea unui sector agricol competitiv, la nivel național. Toate acestea, făcând parte dintr-o comunitate relevantă a tinerilor fermieri, pe care se pot baza pe tot parcursul carierei”, a precizat Ioana Jenssen, manager Program TLA.

Prima zi a programului a continuat cu o sesiune interactivă cu participanții Seriei a VIII-a, intervenții ale absolvenților din seriile anterioare și o sesiune de networking structurat între membrii noii generații TLA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu doar câteva zile în urmă, un nou Eurobarometru arăta că 95% dintre europeni consideră agricultura și zonele rurale importante pentru viitorul Europei. Este un consens rar și spune ceva esențial despre greutatea pe care agricultura o are în societate. Dacă recunoaștem această importanță, următoarea întrebare este ce trebuie schimbat pentru ca sectorul să fie mai solid și mai puțin vulnerabil la fiecare nou șoc. Iar aici merită să ne uităm nu doar la resurse, ci și la dezechilibrele de forțe care s-au construit în jurul agriculturii: între greutatea reală a sectorului și felul în care este tratat economic, între fermier și actorii mari cu care acesta negociază, între specificul fermei și logica instituțiilor care o finanțează. Pe hârtie, aceste relații par echilibrate. În practică, rareori sunt.

Lentila incompletă - dincolo de contribuția la PIB

Agricultura este privită, de regulă, ca orice altă industrie: prin producție, prețuri, risc, finanțare și contribuție la PIB. Eu cred însă că trebuie înțeleasă și ca un sector social. Dacă ne uităm doar la contribuția sa la PIB, de aproximativ 5%, vedem o parte din realitate. Dacă ne uităm însă la cei aproape 20% din populație ale căror venituri, proprietăți, familii și perspective sunt legate direct sau indirect de agricultură, imaginea se schimbă. Agricultura cântărește în societate mult mai mult decât sugerează simpla sa pondere în PIB. De aici pornește un prim dezechilibru în politicile legate de sectorul agricol.

Dezechilibrul de putere - egali pe hârtie

Dezechilibrul devine și mai vizibil atunci când ne uităm la raportul de putere dintre fermier și actorii mari cu care acesta face afaceri. Din punct de vedere juridic, un fermier organizat ca PFA sau SRL și o companie mare sunt două entități economice, doi profesioniști. În practică însă, un fermier cu 5, 10 sau 500 de hectare poate ajunge la masa negocierii cu o organizație care are departamente juridice, financiare și comerciale, proceduri internaționale și oameni care negociază astfel de contracte în fiecare zi. Profesionalismul agricol nu înseamnă automat sofisticare juridică, financiară sau comercială, iar faptul că două părți au aceeași formă juridică nu înseamnă că au și aceeași putere de negociere.

Un fermier poate semna, de exemplu, un contract de vânzare a cerealelor cu o companie multinațională și, în cazul unei dispute, poate ajunge într-un mecanism sofisticat de arbitraj internațional precum GAFTA, arbitrajul comercial londonez specializat în comerțul cu cereale. Pentru compania mare, acesta este un teren cunoscut; pentru fermier, poate fi un univers complet diferit de cel în care își conduce afacerea zi de zi. Într-o asemenea situație, răspunsul că „au fost doi profesioniști care au semnat un contract” descrie forma juridică, dar nu neapărat raportul real dintre părți.

Asta nu înseamnă că fermierul trebuie eliberat de responsabilitate. Dimpotrivă, agricultura are nevoie de fermieri mai bine pregătiți financiar, juridic și comercial. Ei trebuie să înțeleagă mai bine contractele pe care le semnează, condițiile pe care le acceptă și riscurile pe care și le asumă. Dar chiar și un fermier foarte bun în afacerea sa nu va avea întotdeauna infrastructura unei mari corporații. Profesionalizarea poate reduce diferența, fără să o poată anula complet.

În fața unor dezechilibre majore de putere și cunoaștere, o parte din restabilirea balanței le revine companiilor și finanțatorilor. Atunci când ai de partea ta mai multă expertiză și putere juridică, modul în care alegi să folosești acest avantaj contează enorm.

Pentru mine, responsabilitatea unei companii mari nu se termină la contract – ea înseamnă educație, îndrumare și sprijin real pentru fermier. Totuși, companiile nu pot corecta singure o problemă care este, în esență, una structurală.

Profesionalizarea fermierului este o parte a răspunsului. Responsabilitatea companiilor este alta. Dar sunt suficiente acestea pentru ca orice relație dintre un fermier și o companie mare să fie tratată automat ca o relație între doi profesioniști comparabili ca putere?

Profesionist sau consumator?

Cred că relația dintre fermieri și corporații trebuie redefinită. Pe hârtie, fermierul și compania sunt doi profesioniști. În practică, în fața unui contract de vânzare a cerealelor, de achiziție de inputuri sau de finanțare, fermierul se află mult mai aproape de poziția unui consumator decât de cea a unui partener de negociere egal. Ca orice consumator, semnează contracte-cadru redactate de cealaltă parte, într-un domeniu care nu este al lui.

Mă întreb, așadar: în relația cu corporația, este fermierul un profesionist sau un consumator final? Cred că răspunsul corect este: ambele. Este profesionist când lucrează pământul și conduce ferma, dar este consumator când se află în fața unui contract pe care nu îl poate negocia și ale cărui riscuri nu le poate evalua pe deplin. Iar acolo unde este consumator, ar trebui să beneficieze de un cadru de sprijin, așa cum avem în cazul protecției consumatorilor.

Care este, de altfel, diferența dintre consumatorul casnic care semnează un contract cu furnizorul de energie și cei aproape 20% din populație care depind de contracte de vânzare a cerealelor cu comercianți internaționali? Ambii sunt vulnerabili în fața aceluiași dezechilibru de informație și putere și nu au cunoștințele care să le garanteze o protecție reală.

Situația actuală din piață arată o nevoie clară de reglementare în relația fermier–companii care poate completa oportun directivele existente privind practicile de pe lanțul agroalimentar. Este necesară o standardizare bazată pe contracte-tip pentru vânzarea recoltelor, achiziția de inputuri și creditare, cu reguli clare și mai multă transparență. Cred că merită discutată chiar și ideea unui mecanism de protecție inspirat, ca logică, din protecția consumatorului, precum și a unor proceduri de soluționare a disputelor adaptate la capacitatea reală a fiecărei părți, recunoscând că fermierii și companiile nu au resurse sau expertiză egale.

Aceasta este, de fapt, dezbaterea pe care ar trebui să o avem între fermieri, companii, finanțatori, Guvern, Parlament și autoritățile relevante. Iar acolo unde diferența de putere nu poate fi corectată doar prin cunoaștere și bune practici, este nevoie de un cadru care să recunoască această diferență și să-i limiteze efectele.

Nu vom elimina toate dezechilibrele, dar putem înceta să le considerăm normale doar pentru că „a semnat contractul”. Pentru un sector cu o asemenea greutate economică și socială, reechilibrarea acestor relații trebuie să devină o prioritate de politică publică, nu doar o constatare.

Autor: JABBAR KANANI, antreprenor în agribusiness

Jabbar Kanani este fondatorul și președintele Consiliului de Administrație al Agricover Holding, cu aproape 30 de ani de experiență în agricultura românească. A fondat Agricover în 2000 și a dezvoltat grupul având la bază un model de business inovator - o platformă integrată de agribusiness, finanțare și tehnologie, cu companii lider pe segmentele lor. Modelul construit de Agricover este specializat exclusiv în agricultură și dezvoltat în jurul nevoilor fermierilor și ale fermelor din România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La începutul unui nou an agricol, Agricover a invitat presa la un dialog deschis și informal despre agricultură. Presiunea în ferme rămâne ridicată, iar finanțarea continuă să fie o problemă. Astfel, au fost trecute în revistă ultimele tendințe din piață și ce arată cifrele după prima jumătate a anului 2026. Liviu Dobre - CEO Agricover Holding și Stelian Vezentan - director financiar, au prezentat rezultatele financiare ale grupului pentru primele șase lui ale anului și au răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Din perspectiva producției, agricultura autohtonă se găsește într-o situație mai bună, dar în continuare este expusă presiunilor generate de costurile ridicate, inflație și accesul la finanțare. Pentru a doua jumătate a anului și sezonul agricol 2026 - 2027, evoluția costurilor cu energia, îngrășămintele și motorina va rămâne un factor important. „Pe măsură ce efectul inputurilor achiziționate anterior la prețuri mai reduse se diminuează, fermierii pot deveni mai expuși la noile niveluri de cost. În acest context, Agricover continuă să urmărească o creștere disciplinată, susținută de accesul fermierilor la finanțare și inputuri agricole și de gestionarea prudentă a riscului”, subliniază Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.

Referitor la Grupul Agricover, acesta încheie S1 2026 cu un profit net în creștere cu 30% și un portofoliu de finanțare mai mare cu 16,8%.

Principalii indicatori de performanță

• Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate: 4,49 miliarde lei, +16,8% față de 30 iunie 2025

• Cotă de piață în finanțarea agriculturii: 8,7% la 30 iunie 2026, față de 7,8% la 30 iunie 2025

• Venituri Agribusiness: 872,6 milioane lei, +2,9% față de S1 2025

• Profit net consolidat: 81,2 milioane lei, +30% față de S1 2025

• Fermieri deserviți la nivel de Grup: 11.189, +9,4% față de perioada de 12 luni încheiată la 30 iunie 2025

Grupul Agricover a încheiat primul semestru din 2026 cu o evoluție pozitivă a principalilor indicatori de business și cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Segmentul Agrifinance a avansat într-un ritm superior pieței, susținut de extinderea bazei de clienți, iar Agribusiness și-a îmbunătățit considerabil marjele printr-un mix de produse mai favorabil, controlul riguros al costurilor și gestionarea eficientă a riscului de credit.

Profitul operațional al Grupului a ajuns la 100,1 milioane lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 36% față de aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net consolidat s-a situat la 81,2 milioane lei, cu 30% peste nivelul raportat în S1 2025. Evoluția a fost susținută atât de extinderea activității de finanțare, cât și de îmbunătățirea profitabilității operaționale în segmentul Agribusiness.

Perspective mai bune de producție, presiuni persistente asupra costurilor

Primul semestru din 2026 a adus o evoluție mixtă pentru agricultura românească, susține Liviu Dobre. A fost printre puținele sectoare care au evitat scăderea, deși economia României a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru al anului.

Perspectivele pentru recoltele din România au rămas relativ favorabile comparativ cu alte piețe europene. Randamentele estimate pentru grâu, orz și rapiță se situează peste mediile pe termen lung, în timp ce porumbul și floarea-soarelui rămân mai expuse temperaturilor ridicate, dar cu randamente prognozate peste nivelurile din 2025.

În același timp, fermierii au continuat să opereze într-un mediu economic dificil. „Inflația anuală din România a ajuns la 9,2% în iunie 2026, față de 5,8% în iunie 2025 și de 2,9% la nivelul Uniunii Europene. Evoluțiile de pe piețele internaționale de energie au amplificat presiunea asupra costurilor. La finalul lunii iunie, prețul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, iar indicele global al prețurilor îngrășămintelor se situa cu 18% peste finalul anului trecut, după ce în aprilie înregistrase un vârf de peste 57%”, arată Liviu Dobre.

Impactul asupra fermierilor a fost parțial atenuat în prima jumătate a anului de faptul că o parte importantă din îngrășămintele utilizate fusese achiziționată înainte de majorarea prețurilor. În paralel, creșterea cu aproximativ 10% a prețului grâului în Uniunea Europeană de la începutul conflictului a contribuit la compensarea unei părți din costurile suplimentare.

Însă, o mare provocare rămâne accesul la lichiditate. Piața finanțării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituțiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care au menținut o abordare prudentă față de sector.

„Primul semestru din 2026 confirmă că agricultura românească rămâne un sector rezilient, iar fermierii continuă să lucreze într-un mediu cu presiuni semnificative asupra costurilor și lichidității. Perspectivele de producție sunt mai bune decât în anii anteriori, însă inflația, costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor și accesul mai dificil la finanțare continuă să influențeze deciziile din ferme. În acest context, rezultatele Agricover reflectă atât nevoia reală de finanțare și soluții integrate din piață, cât și disciplina cu care ne-am gestionat creșterea, costurile și riscul. Vom continua să ne concentrăm pe susținerea fermierilor și pe dezvoltarea unui model de business sustenabil, capabil să performeze pe termen lung într-un sector care rămâne esențial pentru economia României”, a punctat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding

Agrifinance: creștere peste ritmul pieței

Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate clienților Agrifinance a ajuns la 4,49 miliarde lei, în creștere cu 16,8% față de 30 iunie 2025, de trei ori mai mult față de avansul de 4,5% al pieței finanțării agricole. Cota de piață a Agricover în finanțarea agriculturii a crescut la 8,7%, de la 7,8% cu un an înainte.

Creșterea portofoliului a fost susținută în principal de extinderea bazei de clienți. „Numărul clienților Agrifinance a crescut la 5.376, de la 4.849, în timp ce expunerea medie per client a avansat cu 5,3%. Venitul net din dobânzi a crescut cu 8,5%, la 133,3 milioane lei, iar profitul înainte de impozitare a ajuns la 64,5 milioane lei, în creștere cu 4,9%. Rata creditelor neperformante a crescut la 4,22%, de la 3,21%, dar se situează sub nivelul de 6,1% înregistrat la 31 martie 2026 pentru creditele și avansurile acordate IMM-urilor pe piața locală. Gradul de acoperire cu garanții a crescut la 58%, de la 55% cu un an înainte”, a precizat Stelian Vezentan, director financiar Agricover Holding.

Agribusiness: îmbunătățire semnificativă a profitabilității

Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 872,6 milioane lei, în creștere cu 2,9% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul operațional a ajuns la 41,0 milioane lei, față de 17,1 milioane lei în S1 2025, iar marja operațională a crescut la 4,7%, de la 2,0%.

Evoluția a reflectat un mix mai bun de produse, un control riguros al costurilor și o gestionare eficientă a riscului de credit. Produsele de nutriție a culturilor au înregistrat o creștere de 12,1% a veniturilor, susținută inclusiv de o creștere cu 3,7% a volumelor vândute. Profitul brut al segmentului a crescut la 59,3 milioane lei, față de 31,5 milioane lei, iar marja brută s-a îmbunătățit de la 3,7% la 6,8%.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Apel pentru reguli care fac fermele finanțabile, reziliente și competitive

În ultimii ani, sectorul agricol a traversat 41 de luni consecutive de secetă severă, iar profitul net agregat al primelor 500 companii agricole s-a redus cu aproape 70% (conform studiului). Aproximativ 66% dintre companiile din agricultură operează astăzi cu capital de lucru negativ, inclusiv după un an agricol mai bun.

Seceta, volatilitatea prețurilor, costurile de finanțare și blocajele de lichiditate nu mai sunt episoade izolate. Ele au expus vulnerabilități structurale care afectează capacitatea fermierilor de a investi, de a se finanța și de a planifica pe termen lung. Multe ferme continuă să funcționeze cu instrumente financiare construite pentru cicluri scurte, pe terenuri greu de consolidat și în relații comerciale în care predictibilitatea costurilor și echilibrul contractual rămân vulnerabile.

Un an agricol mai bun poate aduce un respiro temporar, dar nu compensează bilanțuri fragile, investiții amânate și presiunea permanentă asupra lichidității. România nu poate construi securitate alimentară cu ferme care supraviețuiesc de la o campanie la alta. De sănătatea agriculturii depind securitatea alimentară, economia rurală și capacitatea României de a produce hrană într-un context internațional tot mai instabil.

În contextul noilor discuții despre prioritățile economice ale României, modernizarea mecanismelor care susțin agricultura a devenit o temă strategică și urgentă. Facem acest apel acum pentru că agricultura are nevoie de continuitate, investiții și mecanisme moderne de dezvoltare, indiferent de formula executivă care va gestiona prioritățile economice ale următorilor ani.

Finanțarea pe termen scurt nu poate susține investiții pe termen lung

Multe dintre investițiile care pot face agricultura românească mai performantă și mai rezilientă sunt investiții construite pe 10, 15 sau chiar 20 de ani: irigații, tehnologii de precizie, depozitare, energie, refacerea fertilității solului sau digitalizare. Totuși, multe ferme continuă să funcționeze cu presiune permanentă asupra lichidității și cu acces limitat la finanțare stabilă pentru dezvoltare. Când terenul, tehnologia sau infrastructura sunt finanțate ca și cum ar fi capital de lucru, bilanțul fermei se dezechilibrează exact în momentul în care ferma ar trebui să devină mai puternică.

Fragmentarea terenurilor amplifică această problemă. În multe zone agricole, fermele funcționează pe baza a sute de contracte de arendă dificil de administrat și greu de utilizat în relația cu finanțatorii. Lipsa cadastrării complete reduce capacitatea fermierilor de a construi garanții solide și de a susține investiții pe termen lung.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de soluții de finanțare care susțin investițiile pe termen lung, de politici și instrumente care fac investițiile agricole finanțabile realist: programe de garantare adaptate agriculturii, criterii de evaluare adaptate cash-flow-ului sezonier, soluții pentru investiții pe termen lung și mecanisme care susțin dezvoltarea fermelor. 

Consolidarea exploatațiilor, cadastrarea accelerată și dezvoltarea unor forme de arendă stabile pot contribui la creșterea capacității fermierilor de a investi și de a construi ferme viabile pe termen lung. Aceasta nu înseamnă doar proprietate asupra terenului, ci capacitatea fermierilor de a investi sustenabil și de a dezvolta exploatații competitive.

Costuri neclare și condiționări comerciale limitează libertatea fermierilor

Fermierii iau decizii majore cu multe luni înainte de recoltă. De aceea, costul real al inputurilor, condițiile comerciale și riscurile contractuale trebuie să fie clare de la începutul campaniei.

O fermă nu își poate construi bugetul pe discounturi off-invoice, vouchere condiționate, reduceri greu de verificat, sau clauze care pot transforma retrospectiv o întârziere minoră într-un cost major. Problema este, în primul rând, lipsa de predictibilitate și transparență la implementarea acestor mecanisme comerciale. Reducerile trebuie să fie clare, stabile contractual și cunoscute înainte ca fermierul să își asume riscul de producție.

La fel de importantă este libertatea fermierului de a alege și de negociere. Semințele, produsele de protecția plantelor, fertilizanții, serviciile tehnice și finanțarea trebuie evaluate și achiziționate în funcție de nevoile reale ale fiecărei ferme, pe criterii clare și comparabile. Penalitățile disproporționate, conditionarea achizitiilor, garanțiile excesive și anularea retroactivă a unor reduceri comerciale pot destabiliza ferme și transferă o parte disproporționată a riscului către actorii cei mai vulnerabili ai lanțului agricol.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de relații comerciale mai predictibile și mai echilibrate. Reducerile comerciale trebuie să fie transparente și stabile contractual, iar fermierii trebuie să poată lua decizii economice pe baza unor costuri reale și verificabile încă de la începutul campaniei agricole. În același timp, piața are nevoie de practici comerciale care susțin libertatea de alegere, predictibilitatea și capacitatea fermierilor de a planifica investițiile și producția pe termen lung.

Soluții de criză care mută presiunea în lanț

În agricultură, o decizie publică nu afectează doar fermierul. Afectează întregul lanț economic: furnizori de inputuri, distribuitori, finanțatori, procesatori, comercianți și comunități rurale.

Măsurile adoptate în perioade de criză, cum sunt moratoriile, amânările la plată sau suspendarea temporară a unor obligații, pot fi necesare, dar atunci când sunt construite fără mecanisme clare de compensare și fără surse reale de finanțare, ele riscă să mute presiunea financiară dintr-o parte a lanțului în alta, fără să rezolve problema de fond.

O măsură care reduce temporar presiunea asupra fermierului, dar transferă integral pierderea către furnizori, distribuitori sau finanțatori poate prelungi dezechilibrele din sector și poate reduce capacitatea întregului lanț agricol de a funcționa.

Ce avem de schimbat

Agricultura are nevoie de politici publice construite pe realitatea economică a sectorului: investiții pe termen lung, venituri sezoniere, volatilitate ridicată și sensibilitate majoră la blocajele de lichiditate. Măsurile de sprijin trebuie construite împreună cu actorii din teren și însoțite de analiza impactului asupra întregului lanț și un calendar de revenire la funcționarea normală a pieței. Fermierii au nevoie de continuitate și politici capabile să stabilizeze sectorul pe termen lung, nu doar de intervenții reactive în perioade de criză.

Ce alegem?

România are de ales între două direcții: o agricultură care continuă să funcționeze sub presiunea soluțiilor de avarie (finanțare pe termen scurt, terenuri fragmentate, reguli comerciale opace și intervenții publice reactive) sau o agricultură capabilă să investească, să se finanțeze și să rămână competitivă pe termen lung.

Fermierii români nu se așteaptă la tratament preferențial au nevoie de reguli clare, contracte echilibrate, acces la finanțare adecvată, libertatea de a decide în propriile ferme și politici publice construite pe realitatea economică a agriculturii.

Acum, când sunt în dialog strategiile economice, agricultura trebuie să fie parte a acestei discuții nu doar ca sector vulnerabil, ci ca infrastructură strategică pentru securitate alimentară, economie rurală și stabilitate socială. Agricover susține modernizarea mecanismelor financiare, comerciale și publice care stau la baza agriculturii românești și un dialog autentic, constant între fermieri, distribuitori, finanțatori, furnizori și autorități.

Agricultura României nu mai poate funcționa cu reguli construite pentru realități din trecut. Are nevoie de reguli care o fac rezilientă, finanțabilă și corect tratată.

Autor: LIVIU DOBRE, CEO Agricover Holding

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Practicile de facturare la preț de listă, însoțite de acordarea ulterioară a unor discounturi condiționate de respectarea termenelor de plată sunt de 20 de ani parte a realității pieței, iar Agricover a semnalat în repetate rânduri că modul în care sunt aplicate poate genera efecte negative asupra fermierilor și necesită o abordare mai transparentă și predictibilă.

Fără a comenta situații particulare, considerăm că amploarea recentă a acestor discuții subliniază o nevoie reală de mai multă claritate și echilibru în relațiile contractuale din sector, pe întreg lanțul furnizor–distribuitor–fermier. În același timp, contextul actual arată că este momentul pentru o regândire a modului în care aceste mecanisme sunt aplicate în piață.

Mecanismul comercial actual prevede facturarea la prețul de listă, nu la valoarea netă negociată. Discount-ul este acordat ulterior, condiționat de respectarea termenului de plată, iar în cazul unor întârzieri, acesta poate fi retras, conducând la creșteri semnificative ale obligațiilor financiare, necorelate cu un cost real de finanțare al creditorului. Considerăm că acest mecanism, în forma în care este aplicat în prezent, poate defavoriza fermierii, expunându-i unui risc potențial de abuz, motiv pentru care necesită o regândire fundamentală.

O consecință directă și nesănătoasă a acestei practici este creșterea artificială a gradului de îndatorare, apariția unor presiuni de lichiditate și dificultăți în accesarea finanțării, exact într-un moment în care fermierii au nevoie de stabilitate pentru a-și continua activitatea.

În același timp, relațiile comerciale trebuie să rămână sustenabile pentru toate părțile implicate. Echilibrul dintre disciplina contractuală și flexibilitate este esențial pentru stabilitatea pe termen lung a pieței.

Din această perspectivă, considerăm că facturarea și stabilirea obligațiilor de plată ar trebui să reflecte în mod clar și final valoarea netă datorată, astfel încât plata efectuată să conducă la stingerea clară și certă a obligațiilor. O politică comercială de facturare la preț net, adoptată la nivel individual de unul sau mai mulți distribuitori dar neaplicabilă la nivelul întregii piețe, poate genera distorsiuni în procesul de colectare al creanțelor, fermierii urmând în mod natural să acorde prioritate plăților către distribuitorii care condiționează acordarea discount-ului de efectuarea plății.

Agricover își manifestă deschiderea de a implementa facturarea la preț net, imediat ce va fi stabilit un cadru legal unitar pentru întreaga piață de distribuție a inputurilor.

Aceste principii pot sta la baza unei discuții mai ample la nivelul industriei, care să conducă la bune practici general acceptate și, acolo unde este necesar, la clarificări la nivel de reglementare, în sensul creșterii transparenței și predictibilității în stabilirea obligațiilor financiare.

În acest context, considerăm necesară o abordare coordonată la nivelul întregii piețe și susținem inițierea unui grup de lucru, cu participarea furnizorilor, distribuitorilor, asociațiilor de fermieri și a autorităților competente, sub coordonarea Ministerului Agriculturii, care să conducă la definirea unui cadru comun de bune practici și a unor soluții sustenabile pentru întregul sector.

Prioritatea Agricover rămâne asigurarea stabilității pentru fermieri, iar obiectivul este ca aceștia să poată opera într-un cadru predictibil, echilibrat și sustenabil.

Autor: LIVIU DOBRE, CEO Agricover Holding

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agricover anunță consolidarea gamei sale de produse sub mărci proprii, organizată în jurul a patru branduri-umbrelă dedicate principalelor categorii de inputuri agricole. Noua structură simplifică portofoliul și le oferă fermierilor soluții clare pentru protecția și nutriția culturilor.

Presiunea asupra costurilor a crescut puternic în ultimii ani. În culturile de câmp, potrivit Clubului Fermierilor Români, costurile medii de producție au urcat de la aproximativ 524 euro/ha în 2018 la peste 1.000 euro/ha în ultimii ani. În același timp, veniturile la hectar au fluctuat puternic în funcție de producție și de evoluția prețurilor din piață. În aceste condiții, gestionarea atentă a costului pe hectar devine decisivă pentru rezultatul final din fermă.

 „Într-o agricultură volatilă, controlul costului pe hectar devine la fel de important ca producția. Prin dezvoltarea gamei proprii am căutat să oferim fermierilor acces la tehnologia completă, dar într-un cadru de cost mai bine controlat”, a declarat Jaydeep Singh, CEO Agricover Distribution.

Formulele din gama proprie au la bază aceleași substanțe active utilizate pe scară largă la nivel internațional în protecția și nutriția plantelor. Diferența constă în structura de cost, care permite optimizarea bugetului per hectar fără compromis asupra eficienței tratamentelor.

Portofoliul Agricover va include patru branduri dedicate principalelor nevoi din fermă: Erbicover pentru combaterea buruienilor, Insecticover pentru controlul dăunătorilor, Fungicover pentru protecția împotriva bolilor și Ferticover pentru fertilizare și stimularea culturilor.

„Produsele din gama proprie poartă numele Agricover și beneficiază de experiența acumulată de companie în peste 25 de ani de activitate în agricultura din România. Pentru fermieri, acest lucru reprezintă o garanție suplimentară de calitate, consistență și rezultate previzibile în câmp”, subliniază Jaydeep Singh.

Relansarea portofoliului este susținută și de programe comerciale integrate, concepute pentru a facilita accesul fermierilor la produsele din gama proprie și pentru a corela achiziția inputurilor cu ciclul agricol și fluxurile financiare ale fermei.

Agricover Distribution, parte din Grupul Agricover, este una dintre principalele companii de distribuție de inputuri agricole din România, oferind fermierilor soluții integrate pentru protecția și nutriția culturilor, semințe certificate. Printr-o rețea extinsă de specialiști și parteneriate cu producători internaționali, compania sprijină fermele din România cu tehnologii performante și soluții adaptate condițiilor locale de agricultură.

Grupul Agricover este un ecosistem de companii dedicate agriculturii, care deservește aproape 10.000 de fermieri la nivel național. Cu o experiență de peste 25 de ani în sector, Grupul Agricover mai include Agricover Credit IFN, una dintre cele mai mari instituții financiare nebancare specializate în finanțarea agriculturii, precum și Agricover Commodities, companie activă în comercializarea de combustibili și îngrășăminte.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vineri, 13 martie 2026, la București, a avut loc ceremonia de absolvire a serie a șaptea a programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Evenimentul a fost găzduit de Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români.

60 de noi absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură se alătură unei comunități de aproape 500 de tineri fermieri formați în șapte serii succesive, cel mai amplu program de leadership și mentorat dedicat noii generații din agribusiness-ul românesc. Absolvenții Seriei a VII-a gestionează împreună aproape 25.000 de hectare, o dimensiune care ilustrează impactul economic direct al programului asupra sectorului.

44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, doar 12% au sub 40 de ani, iar aproape 90% dintre tinerii fermieri sub 35 de ani nu dețin studii specializate pentru administrarea afacerilor agricole. Acestea sunt cifrele care au stat la baza construirii acestui program, ele reflectând o provocare structurală pentru agricultura românească. Tineri Lideri pentru Agricultură a fost conceput ca răspuns direct la această realitate, prin module de leadership, management financiar, negociere, digitalizare agricolă și reprezentare instituțională.

„Ne apropiem de acel obiectiv de masă critică pentru transformarea agriculturii. Ne obligă și vremurile să fim mai rapizi și mai mobilizați. Prin fiecare serie consolidăm o rețea de antreprenori agricoli care înțeleg că performanța în fermă și reprezentarea în politicile publice sunt două fețe ale aceleiași responsabilități”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul parcurge, de-a lungul celor șase luni, module intensive de leadership, management financiar, contabilitate, negociere, vânzări și public speaking. Procesul culminează cu Maratonul de Business, ultimul pas înainte de absolvire și, totodată, un test real de maturitate antreprenorială. Cursanții primesc sarcina de a concepe o idee de afaceri, de a dezvolta un plan de business detaliat și de a-l susține în fața unui juriu format din experți în agribusiness, într-un format de pitch competitiv. Primele trei proiecte clasate vor fi prezentate Consiliului de Coordonare al Clubului Fermierilor Români în vederea finanțării.

„Îmi doream să mă înscriu în program încă din clasa a XII-a, chiar dacă nu îndeplineam criteriul de a fi absolventă de facultate. Simt că am intrat într-o comunitate de profesioniști, oameni care vor să preia afacerea familiei. Este un accelerator de dezvoltare personală și profesională”, a subliniat Alexandra Dinu, absolventă a Seriei a VII-a.

Tineri Lideri pentru Agricultură este un program coordonat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover. Tinerii se pot înscrie pe tot parcursul anului, procesul de selecție pentru seria cu numărul 8 începând în luna mai a anului 2026.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Rolul procesării locale în asigurarea accesului constant al consumatorilor la carne de porc românească în rețelele de retail a fost subiectul unei întâlniri care a avut loc pe 17 decembrie 2025 la Abatorul Periș. Cu această ocazie, Florin Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dâmbovița - Sandu Tolea au vizitat Abatorul Periș.

La Abatorul Periș, cel mai mare abator privat cu capital românesc din România, se procesează preponderent carne de porc din producția locală. Colaborarea cu ferme din toată țara permite livrări constante către rețelele de retail.

„Produsul românesc înseamnă trasabilitate, disciplină și respect față de consumatorul final. Cu sprijinul autorităților, putem identifica strategii comune pentru susținerea acestuia și pentru consolidarea încrederii consumatorilor în produsele autohtone. Pentru noi, următorul pas este o fabrică ultramodernă, o investiție menită să garanteze clienților standarde ridicate de calitate”, a declarat Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație al Abatorului Periș.

Din perspectivă operațională, funcționarea acestui model depinde de stabilitatea cadrului de reglementare și de posibilitatea de a planifica pe termen mediu, în acord cu cerințele pieței și ale rețelelor de retail.

„Avem capacitate de procesare și producție locală, însă predictibilitatea este esențială pentru planificare. Atunci când regulile sunt clare și aplicate consecvent, procesarea funcționează, livrările sunt constante, iar consumatorii au acces la produse sigure, cu o calitate constantă”, a completat Bogdan Magheru, director general al Abatorului Periș.

S-au vizitat capacitățile de procesare și au avut loc discuții aplicate despre funcționarea lanțului agroalimentar, cu accent pe integrarea producției locale și pe nevoia de predictibilitate, element esențial pentru ca produsul românesc să fie prezent constant pe raft, nu doar punctual. Totodată, au fost discutate și direcțiile Ministerului Agriculturii privind sprijinirea fermelor autohtone, gestionarea riscurilor sanitare și dezvoltarea capacităților de procesare din România.

„Abatorul Periș este un punct strategic pentru industria alimentară a României. Această unitate de procesare a reușit să se dezvolte prin investiții care au depășit 15 milioane de euro în ultimii ani. Avem producție românească, avem capacitatea să echilibrăm economia prin integrarea producției vegetale în zootehnie, abatorizare și procesare pentru a obține produse alimentare de calitate pe care să le integrăm în magazinele din întreaga țară. Practic, Abatorul Periș face legătura între fermierii români și consumatori. Cred că trebuie să continuăm pe aceeași politică de a veni cu noi scheme de ajutor pentru a dezvolta industria agroalimentară din România. Pe lângă partea de fonduri europene, avem programul Investalim, prin care am semnat contracte de aproape un miliard de euro, și prin scheme de ajutor de stat, în zootehnia din România, am ajutat atât sectorul de porc, cât și sectorul avicol, în peste 90 de ferme. Același lucru trebuie să continuăm să-l facem și din 2026, să creionăm alte programe asemănătoare cu cele pe care le-am avut din 2023 până în prezent. România va deveni cel mai important jucător din Sud-Estul Europei la procesare”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Procesarea nu este doar o etapă tehnică, ci un factor care face posibilă prezența constantă a produsului românesc în retail, în condiții de siguranță și predictibilitate.

„Abatorul Periș funcționează astăzi conform cu toate normele și reglementările Uniunii Europene, la o capacitate mare, și este unul dintre punctele cele mai importante, din punct de vedere al siguranței sanitare, la nivelul țării. Avem aici medici veterinari care monitorizează în permanență tot fluxul tehnologic, de la sacrificare animalului și până la momentul în care carnea preparată este transformată în produsele finale”, a explicat Sandu Tolea, directorul DSVSA Dâmbovița.

Prezent la eveniment a fost și Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, care a evidențiat importanța colaborării dintre fermieri, procesatori și autorități: „Industria porcină din România are nevoie, mai mult ca oricând, de colaborare și de integrare reală în lanțul valoric. Fermierii și abatoarele sunt parteneri strategici care depind unii de alții pentru stabilitatea și competitivitatea sectorului. Avem nevoie de contracte transparente, de angajamente pe termen lung și de o cultură a responsabilității comune. Totodată, este esențial ca autoritățile să susțină coerent atât investițiile din ferme, cât și pe cele din procesare, iar legislația privind originea și trasabilitatea cărnii românești să fie clară și aplicată riguros”.

Pentru perioada următoare, Abatorul Periș are în vedere consolidarea parteneriatelor cu fermierii români și investiții continue în procesare și eficiență, pentru a susține un nivel ridicat și constant de producție locală.

Grupul Periș, format din Abatorul Periș, Cathedral Distribution, Policalita și Almadо Total Distribution, se numără printre cei mai mari procesatori de carne de porc din România. Grupul operează o capacitate anuală de aproximativ 500.000 de capete și o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone de carne pe an. Tot porcul viu provine din ferme românești, iar produsele ajung la nivel național în rețelele de retail în maximum 36 de ore de la abatorizare. Grupul Periș se concentrează puternic pe retail, atât prin brandurile proprii, cât și prin private label, cu o dezvoltare constantă de produse adaptate gusturilor consumatorilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni, 27 octombrie 2025, Clubul Fermierilor Români a lansat seria a VII-a a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, un demers dedicat formării noii generații de fermieri, pentru transformarea agriculturii românești. Cu această serie, programul depășește pragul de 500 de cursanți activi și absolvenți, atingând jumătate din obiectivul de 1.000 de tineri formați până în 2027.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” răspunde unei provocări majore: îmbătrânirea accelerată a forței de muncă din agricultură. În România, peste 44% dintre fermieri au peste 65 de ani, iar mai puțin de 10% dintre fermierii activi au sub 40 de ani. În lipsa unui transfer generațional planificat, riscul pierderii competitivității și al fragmentării fermelor este tot mai ridicat.

„Prin Tineri Lideri pentru Agricultură, construim o rețea de tineri care nu doar preiau ferme, ci devin lideri de opinie și decizie în sector. Ei sunt generația care înțelege importanța datelor, a digitalizării și a cooperării. Investind în educația lor, investim în viitorul competitiv al agriculturii românești și în capacitatea noastră de a rămâne relevanți în piața europeană”, arată Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul este susținut de Grupul Agricover și oferă tinerilor fermieri instrumente moderne de leadership, management și reprezentare, pregătindu-i să devină vectori ai schimbării în sectorul agroalimentar.

„Agricultura europeană are nevoie de o nouă generație de fermieri care nu doar să producă, ci să conducă. Programul Tineri Lideri pentru Agricultură reprezintă o investiție strategică în acești oameni, profesioniști care combină inovația, sustenabilitatea și leadershipul pentru a transforma agricultura într-un motor de progres”, subliniază Jabbar Kanani, membru fondator al Clubului Fermierilor Români și președinte al Consiliului de Administrație Agricover.

Liviu Dobre, director general Agricover Holding a adăugat: „Astăzi, agricultura nu mai e doar despre muncă în câmp, ci despre decizii inteligente, tehnologii noi, adaptare continuă și o competiție globală tot mai intensă. Agricover susține programul încă de la prima ediție, pentru că România are nevoie de o nouă generație de fermieri-lideri, pregătiți să transforme provocările în oportunități și să ducă agricultura la nivelul următor”.

Lansarea noii serii, care a avut loc la Centrul de Inovare și Formare pentru Tineri Lideri și Antreprenori în Agricultură, a reunit tineri fermieri, absolvenți ai programului, reprezentanți ai mediului financiar, academic și instituțional.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, prezent la eveniment, a declarat: „România are nevoie de programe ca Tineri Lideri pentru Agricultură, pentru că ele construiesc competență, responsabilitate și viziune. Formarea tinerilor lideri este o investiție în viitorul rural și în competitivitatea lanțului agroalimentar. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va căuta modalități concrete de susținere a dezvoltării formării și a competitivității acestui sector strategic pentru economia națională”.

Printre invitați s-au mai numărat prof. univ. dr. Dan Costin Nițescu - consilier al Guvernatorului Băncii Naționale a României; Gabriela Nicoleta Andrei - director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA); Dan Sandu - director general al Băncii de Investiții și Dezvoltare.

În cadrul evenimentului au fost prezentate și proiectele dezvoltate de tinerii absolvenți din Maratonul de Business TLA și inițiativele Think Tank-urilor Agrinnovator, prin care participanții contribuie activ la identificarea de soluții inovatoare pentru digitalizare, finanțare și sustenabilitate în agricultură.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” are o durată de șase luni și include module de leadership, management de fermă, politici agricole, negociere, comunicare publică și inovație digitală. Cursurile se desfășoară la Centrul de Inovare și Formare pentru Tineri Lideri și Antreprenori în Agricultură (Voluntari – Ilfov).

Tinerii fermieri interesați pot afla mai multe despre program pe site-ul oficial: https://tinerilideripentruagricultura.ro/, unde se pot și înscrie în program.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!