Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni (SCDCPN), împreună cu autoritățile locale, intenționează să facă din pepenele de Dăbuleni un produs cu indicație geografică protejată (IGP). De menționat că stațiunea nu comercializează pepeni, ci se ocupă doar de cercetare, de ameliorare și de producere de sămânţă.

Pepenii de Dăbuleni sunt renumiți în întreaga țară, dar renumele lor ascunde, la acest moment, ani de trudă, uneori fără o remunerație pe măsura muncii. Însă, fermierii din zonă au fost scoși de multe ori din necaz cu această cultură care de-a lungul timpului a evoluat datorită muncii asidue a cercetătorilor. Tehnologia a dus şi producţia, şi calitatea pe alte trepte. Odată cu introducerea altoirii şi a soiurilor din ce în ce mai performante, producţiile au crescut constant.

Potrivit cercetătorilor de la SCDCPN Dăbuleni, 2023 a fost un an delicat, până acum, cu temperaturi foarte scăzute, precipitaţii foarte multe, ceea ce este pe de o parte bine, dar pe de altă parte anumite culturi au fost afectate de aceste condiții climatice. „În ceea ce privește cultura pepenilor verzi, condiţiile climatice ale acestui an au făcut ca primele fructe coapte, primii pepeni care s-au copt la Dăbuleni să fie cu circa zece zile mai târziu decât în media ultimilor ani. Aceleaşi condiţii de climă, de temperatură, de precipitaţii fac ca nici gustul pepenilor să nu mai fie cel pe care ni-l dorim. Sunt uşor mai puţin dulci decât normal, decât potenţialul hibridului. Pentru că, repet, am avut o perioadă mare cu temperaturi mult sub media acestei perioade”, ne-a spus dr. ing. Ștefan Nanu, director științific SCDCPN Dăbuleni.

În arealul arid al Olteniei, în opinia cercetătorilor, ideal ar fi ca fiecare să își păstreze și să-și modernizeze tehnologia în care s-a specialiazat, referindu-ne la producătorii de răsaduri, cultivatori și cei care valorifică producția.

Pepenii se cultivă prin răsad altoit. „Această tehnologie deja în mare parte a fost preluată de o altă categorie de oameni, oameni care produc plante altoite. Cultivatorul din Dăbuleni şi din zonă se ocupă de producerea pepenilor, achiziţionând răsadurile produse de cei cu dotarea şi pregătirea necesară”, a precizat dr. ing. Ștefan Nanu.

Cu mulţi ani în urmă, pepenii se cultivau prin semănat direct, folosindu-se sămânţă oprită de fiecare cultivator. Tehnologia de cultivare a evoluat, s-a trecut la folosirea hibrizilor, care sunt superiori în special din punct de vedere productiv, din punctul de vedere al rezistenţei la boli şi dăunători. Apoi s-a trecut la altoirea pepenilor, pe portaltoi care rezistă la renumita ciupercă Fusarium oxysporum.

„În goana după preţuri mai bune, tehnologia s-a actualizat prin mulcirea solului cu folie de polietilenă pentru a scăpa şi de buruieni, apoi cultivarea în tunel pentru timpurietate. Deci, tehnologia a evoluat cu fiecare an, în această evoluţie staţiunea având un rol aş putea spune dominant, sigur, nu se putea face această evoluţie fără dorinţa şi ambiţia cultivatorilor de a avea culturi bune şi de a putea să trăiască din aceste culturi. S-a ajuns în acest moment la un vârf al tehnologiei în cultura pepenilor verzi, dar suntem oarecum deficitari în continuare la capitolul valorificare”, arătat directorul științific al stațiunii, dr. ing. Ștefan Nanu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 8 august 2023, reprezentanții Consiliului Director al Forumului APPR s-au întâlnit, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu ministrul Florin Barbu și cu secretarul de stat Sorin Moise.

Delegația FAPPR a readus în atenția MADR cele mai stringente probleme cu care se confruntă fermierii. Totodată, discuțiile s-au referit și la nevoia unor măsuri pentru eliminarea blocajelor din portul Constanța, necesitatea unei legislații adecvate care să reformeze proprietatea funciară și să sprijine comasarea terenurilor agricole, utilizarea tranșei a doua de asistență din rezerva de criză a UE (în valoare de 29,73 milioane euro) sub formă de ajutor pentru motorină.

În ceea ce privește plata pentru despăgubirile aferente culturilor de primăvară, afectate de seceta din 2022, conducerea MADR a precizat că suma de 335 lei/ha aprobată prin OUG va începe să fie virată după data de 15 august 2023.

Forumul APPR a solicitat adoptarea în regim de urgență a unor măsuri pentru sprijinirea fermierilor afectaţi de secetă, așa încât aceștia să aibă acces la surse de finanțare și să-și poată relua ciclul de producție.

„Am mai discutat despre nevoia prelungirii derogărilor privind GAEC 7 și 8, precum și despre existența unui sistem de gestionare complexă a riscurilor din agricultură. De asemenea, dorim recunoașterea de către ANAF a costurilor cu producția în curs, aferente culturilor agricole calamitate în 2023; eliminarea practicilor prin care fermierilor li se consideră nedeductibile cheltuielile cu stocurile de producție în curs de execuție; înregistrarea drept cheltuială deductibilă a TVA aferent inputurilor aplicate culturilor agricole calamitate”, a transmis FAPPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura este într-o continuă schimbare, atât din punctul de vedere al legislației, cât și al instrumentelor și tehnologiilor care transformă acest sector într-unul smart. One Smart Spray este o nouă soluție de aplicare a produselor de protecția plantelor cu un nivel ridicat de precizie, care oferă fermierilor economii maxime de erbicide, fără a compromite controlul buruienilor. Tehnologia One Smart Spray a fost lansată pe 30 mai 2023, în cadrul unei demonstrații în ferma Sopema din localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Ialomița.

Parteneriatul inovator între companiile Bosch și BASF aduce tehnologia revoluționară One Smart Spray pentru prima dată în România. Țara noastră este a patra din Europa în care se introduce această tehnologie inovatoare, care dispune de un sistem inteligent care detectează buruienile în timp real și permite o economie substanțială a cantității necesare de erbicide.

Marian Tudor, inginer agronom Sopema, Mihail Kogălniceanu – județul Ialomița:

„Principiul este să stropim localizat pe culturi, să putem să aducem economie financiară, economie a produsului folosit, ceea ce e un plus pentru mediul ambiant, iar la final avem un produs mai sănătos. One Smart Spray este un echipament destul de nou, revoluționar, pe care îl testăm anul ăsta. Până acum, rezultatele sunt extraordinare.”

Joint-venture-ul One Smart Spray dintre Bosch și BASF a prezentat fermierilor români tehnologia și a făcut o demonstrație în câmp a funcționării echipamentului One Smart Spary. La evenimentul din ferma ialomițeană Sopema au participat aproximativ o sută de fermieri, proprietari de ferme cu suprafețe de peste o mie de hectare, alături de specialiști din cadrul BASF și Bosch.

„Noua soluție de aplicare inteligentă reprezintă un pas important în optimizarea utilizării produselor de protecție a plantelor. Această tehnologie se aliniază cerințelor și obiectivelor de reducere a pesticidelor din cadrul Uniunii Europene și, în același timp, contribuie la obținerea unor producții sustenabile”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Reducere cu 87% a cantității de erbicide utilizate

Tehnologia One Smart Spray este un instrument inteligent de aplicare a produselor de protecție a plantelor exclusiv asupra buruienilor, permițând economii semnificative de erbicide fără a compromite controlul acestora. Utilizarea acestei tehnologii a dus la o reducere cu 87% a cantității de erbicide utilizate, în funcție de gradul de îmburuienare.

Florian Velicu, specialist Bosch BASF Smart Farming:

„Echipamentul One Smart Spray are capacitatea de a diferenţia buruienile de plantele de cultură şi de a aplica erbicidul fix pe acestea. În urma cercetărilor realizate în colaborarea Bosch-BASF, a rezultat acest echipament care, de pildă în ferma Sopema, a avut capacitatea de a scădea cantitatea de erbicid aplicată pe hectar cu până la 90,75% pe o suprafaţă de aproximativ 116 hectare. Pentru ferma Sopema a însemnat o economie enormă, după cum ne-a zis Arnaud Perrein, administratorul fermei din județul Ialomița, de la Mihail Kogălniceanu. În momentul de faţă tehnologia One Smart Spray poate fi folosită în culturile de porumb, floarea-soarelui, soia şi sfeclă de zahăr, dar anul acesta avem în teste şi rapiţa, orzul şi grâul, cu o distanţă semănată între rânduri de minimum 25 cm. Este o tehnologie destul de simplă, avem un sistem de camere care filmează solul, avem un sistem de camere cu lumini pentru a creşte precizia şi detectarea buruienilor şi un soft inteligent care reacţionează la milisecundă în aplicarea erbicidului asupra buruienilor detectate. Este ceva extraordinar, pentru că pentru planta de cultură nu mai apare acea luptă pentru hrană şi pentru apă cu buruienile, şi după cum au fost ultimii ani unde cel puţin în zona de sud-est a României au fost ani destul de secetoşi, este un plus enorm pentru planta de cultură.”

Echipamentul utilizează sisteme complexe de camere video și inteligență agronomică pentru a detecta în timp real buruienile și pentru a aplica cu precizie erbicidele doar acolo unde este necesar. Prin conectarea la platforma Xarvio^® (Soluții de Agricultură Digitală - un brand al BASF Digital Farming GmbH), fermierii primesc informații și recomandări agronomice personalizate, hărți cu aria de răspândire a buruienilor și suprafața tratată, niveluri diferite de sensibilitate în funcție de cultură, precum și documentare și raportare automată a datelor.

Tehnologia One Smart Spray va fi disponibilă în România începând cu sezonul comercial 2023/2024, pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, rapiță și soia. Totodată, BASF a anunțat încheierea de acorduri comerciale cu producătorii de echipamente agricole AGCO, Dammann și CNH Industrial, pentru integrarea tehnologiei în liniile lor de echipamente de stropit.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ca urmare a secetei și caniculei, dăunătorii din plantațiile pomicole sunt foarte agresivi, atrag atenția specialiștii. Totodată, apar mai multe generații ale dăunătorilor, respectiv omizi, păduchi de frunze, defoliatori, cicade etc, precum și agenți patogeni, respectiv rapăn, făinare, pătări ale frunzelor, dar și paraziți care afectează fructele, cum ar fi: Monilinia fructigena și botritis (putregaiul cenușiu).

Dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol, recomandă pomicultorilor să ia toate măsurile care se impun, astfel încât pomii să fie tratați corespunzător ca să fie sănătoși și, de asemenea, pentru a evita răspândirea infecțiilor. „Degeaba tratez eu dacă la vecinul este invazie de boli și dăunători, pentru că într-un final se vor muta și la mine”, punctează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Măsurile agrotehnice recomandate de proprietarul Pepinierelor Roman sunt:

• Suprimarea lăstarilor infestați cu afide/omizi și arderea acestora;

• Greblarea, strângerea și arderea frunzelor care au căzut din pom timpuriu și care reprezintă sursă de infecție atât pentru anul acesta, dar și pentru anul viitor;

• Strângerea fructelor bolnave și îndepărtarea acestora din plantație/grădină, atât cele care sunt în pomi, dar și cele căzute pe jos.

În ceea ce privește tratamentele cu fungicide și insecticide, dr. ing. Marius Viorel Roman precizează: „În cazul pomilor la care există producția pe pom și urmează să fie recoltată în următoarele zece zile, se vor trata cu următoarele produse: Switch - 0,1% + Karate Zeon - 0,02%, cu precizarea că timp de șapte zile nu se vor recolta/consuma fructe din acești pomi. În cazul speciilor/soiurilor care au fost recoltate sau la care fructele nu se vor consuma în următoarele 14 zile, pomii se vor trata astfel: Luna Experience - 0,05% + Folpan - 0,15% + Afinto - 0,02%. Timpul de pauză până la recoltat este de minimum 14 zile”.

Foto: https://pepinierele-roman.ro/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 12 august 2023, în cadrul târgului de carte Gaudeamus, din Piața Mare Sibiu, de la ora 17, are loc lansarea cărții „Între bătaia vântului și rodul pământului. Poveștile unui agronom”.

Autorul cărții este inginerul agronom Gheorghe Budrală, care în agricultura postdecembristă a ocupat mai multe funcții în adminsitrația locală, printre care și cea de director executiv al Direcției Agricole Sibiu.

Originar din localitatea Jina, zonă renumită pentru păstorit, Gheorghe Budrală a pus bazele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice „Mărginimea Sibiului”, organizație al cărei președinte a fost, implicându-se, totodată, și în Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale.

Câteva rânduri din „poveștile” agronomului Gheorghe Budrală:

„Cititul nu dăunează sănătății”, spune sloganul Tritonic, editură care a publicat cartea inginerului agronom Gheorghe Budrală. Așa că, cine este în zona Sibiului la data lansării cărții o poate cumpăra, având prilejul să-l cunoască pe autor și să primească un autograf. Ori, cine vrea să afle cum e „Între bătaia vântului și rodul pământului. Poveștile unui agronom”, poate căuta cartea în librării sau o poate comanda online.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru prima dată, Zilele Câmpului Horsch 2023 se desfășoară în afara Germaniei. Chiar proprietarii renumitului producător german de utilaje agricole, Cornelia și Michael Horsch, au ales România și ferma Agro Fondinvest din județul Călărași, de la Valea Argovei.

Pe parcursul lunii iunie, sute de fermieri din 17 țări din Europa au ajuns în țara noastră la Zilele Câmpului Horsch 2023 pentru a vedea tehnica agricolă de vârf la lucru, precum și pentru a afla noutăți. Totodată, evenimentul înseamnă schimb de experiență, de idei.

Ferma gazdă pentru Zilele Câmpului Horsch 2023, Agro Fondinvest (Valea Argovei – județul Călărași) are în exploatare 600 de hectare și este administrată de Ionel și Doru Gheorghe, tată și fiu. „În 2023, evenimentul Zilele Câmpului Horsch se desfăşoară pentru prima dată în afara Germaniei. Totul a început anul trecut, odată cu vizita familiei Horsch în luna septembrie în România, lună în care operaţiunile de semănat la rapiţă ar fi trebuit să fie în toi, dar nimeni nu făcea nicio mişcare pentru că lipsea apa cu desăvârşire. Şi atunci Cornelia şi Michael Horsch au spus: OK, România ar putea fi un potenţial candidat pentru Zilele Câmpului 2023, în ideea de a învăţa, pentru că tot ce se întâmplă astăzi aici e posibil ca peste câţiva ani, sau chiar în acest an, să se întâmple şi în Germania, şi în Franţa, şi în Cehia, şi în toate ţările din Europa. De aceea, familia Horsch a zis că e mai uşor de învăţat de la fermierii români, care deja trec de câţiva ani, adică dacă numărăm din anul 2020 deja se poate observa o revenire a acestor condiţii extreme de temperaturi în timpul verii sau lipsa completă a precipitaţiilor, care a afectat sudul şi estul României în 2020, dar şi în 2022, şi se pare că şi anul 2023. Prin urmare, ne-am dorit să vedem în aceste condiţii, cu toate restricţiile impuse şi de normele europene, cum se descurcă fermierul român şi cum reuşeşte totuşi fermierul român în continuare să lucreze într-un asemenea sol, să supravieţuiască şi să mai facă şi profit pentru a putea continua activitatea. Așadar, pe parcursul a patru săptămâni, în luna iunie, în această fermă, la Agro Fondinvest de la Valea Argovei, județul Călăraşi, au ajuns fermieri din Germania, Austria, Elveţia, Luxemburg, Olanda, Bulgaria, Ungaria, Franţa, Belgia, Cehia, Polonia, Ţările Baltice și, desigur, fermieri din toată România”, a arătat Constantin Curcă, reprezentant Horsch în România.

Vremuri provocatoare pentru fermieri

Evenimentul Zilele Câmpului Horsch are și scopul de a pregăti fermierii pentru provocările actuale și viitoare. Peste tot în lume, agricultorii trebuie să facă față presiunilor impuse de schimbările climatice, de crizele de tot soiul și, în același timp, să facă față unei instabilități permanente a pieței. „Am observat în ultima perioadă un schimb foarte activ de informaţii şi foarte multe griji din partea unor fermieri din vestul Europei. Deja ce se întâmplă la noi se manifestă şi la ei, poate pe suprafeţe şi pe zone mai reduse ca teritoriu, doar local, dar tendinţa este clară, schimbările climatice îi afectează şi pe ei în mod direct. Nu vrem să învăţăm din evenimentul ăsta decât cum să ne pregătim mai bine ca fermieri, cum să-i pregătim mai bine pentru ceea ce-i aşteaptă în viitor, pentru că pe lângă opinia publică care este de obicei în vestul Europei împotriva agriculturii, de aici şi toate măsurile politice care se nasc de la nivel european, toate restricţiile care survin în urma politicilor la nivel european au loc şi în contextul în care agricultura este privită un pic mai sceptic de către populaţia vest-europeană. În acest context, în lipsa precipitaţiilor şi în împărţirea lor inegală pe parcursul anului agricol, pe fermieri îi aşteaptă vremuri provocatoare. Se pot întâmpla oricând aceste evenimente şi vreau să plecăm de la evenimentul ăsta cu următoarea concluzie: nu există un sistem perfect de prelucrare a solului sau o direcţie clară care funcţionează peste tot. Vrem să transmitem mesajul că trebuie să fii cât mai flexibil, să te adaptezi noilor tehnologii sau să cauţi tehnologii, cover-crops. Nu vrem să plecăm cu ideea că în 4, 5, 7, 10 ani în Europa se va semăna doar direct, pentru că nu va fi cazul, adică nu vrem să plecăm nici de la ideea de a nu mai face nicio prelucrare a solului, pentru că trebuie să păstrezi apa în sol, bine, o păstrezi pe cea pe care o ai, dar cealaltă care vine, dacă e un sol care nu se pretează foarte mult la compactare, atunci cea care vine va sta deasupra solului, nu se va infiltra. De aceea urmărim prin practicile pe care fermierul de aici, familia Gheorghe de la Agro Fondinvest, le practică în ultimii ani să le transmitem mai departe. Adică, se caută cumva o agricultură care, pe lângă faptul că urmăreşte să obţină şi profit în final, să îmbunătăţească calitatea solului, sănătatea lui, porozitatea, capacitatea de a se lăsa prelucrat, de a atrage şi de a reţine apa şi elementele nutritive în sol. Cu ideea asta vrem să plecăm de aici”, a punctat Constantin Curcă.

Reprezentantul Horsch în România este de părere că tehnologia va juca un rol important în viitorul agriculturii. „Probabil acum e un proces de aşezare, se caută soluţii, se caută direcţii de către toţi fermierii pentru a-şi proteja investiţiile şi pentru a-şi amortiza aceste investiţii – care sunt de sute de milioane de euro la nivelul României – şi atunci noi, ca producători, nu facem decât să dăm o mână de ajutor. Ascultăm ceea ce ni se transmite şi încercăm cumva ca împreună să găsim soluţii din ce în ce mai bune pentru a ajuta fermierul în continuare să rămână fermier.”

Soluții tehnologice pentru performanță

Pe 13 iunie am fost și noi prezenți la evenimentul Zilele Câmpului Horsch 2023 de la Valea Argovei – județul Călărași, care a început încă de dimineață într-o hală a fermei familiei Gheorghe, unde agricultorii au socializat și au discutat cu reprezentanții producătorului german de utilaje agricole. Apoi, în restul zilei am vizitat câmpurile și am asistat la demonstrații.

Vizita în câmp a început la un profil de sol. „Fiecare fermier din România ar trebui să aibă un profil de sol sau cel puţin un profil de sol, ca să-şi cunoască foarte clar terenul: care este stratul fertil de sol, cât de adânc este stratul de cernoziom, dacă acel sol depozitează foarte bine substanţele nutritive, dacă acel sol permite hrana sau cum se comportă el în momentul în care se usucă, cum se comportă la umiditate. Toate lucrurile astea pot fi simulate şi pot fi făcute într-un profil de sol foarte simplu. Şi atunci poţi să-ţi adaptezi strategiile de prelucrare a solului, de însămânţat, în funcţie de solul pe care-l ai. E foarte important. Acel profil de sol teoretic ar trebui să fie abecedarul agriculturii din fermă, ar trebui să fie foarte bine cunoscut, ca toate lucrările care se execută să fie în concordanţă şi să nu dăuneze acelui sol. Pentru că pentru fiecare tip de sol sunt o grămadă de tratate şi de cărţi scrise şi experienţe care-ţi arată nişte linii directoare, cum ar trebui să te comporţi în funcţie de solul pe care te afli, pe care-l exploatezi”, a precizat Constantin Curcă.

După profilul de sol au urmat culturile de rapiță și grâu, unde discuțiile au încins și mai mult atmosfera deja încinsă de arșița Bărăganului. Sigur, au fost dezbateri constructive, practic am asistat la o lecție de agricultură. „Această cultură de rapiţă, anul trecut, s-a înfiinţat într-un covor vegetal care nu s-a vrut a fi acolo, ci un covor vegetal de la această plantă, de latir, care a fost recoltată şi resturile de la combină şi ce a căzut pe sol au încolţit şi au pornit în vegetaţie. La sfârşitul lunii septembrie, fermierul a decis să lase cultura de latir și să semene direct în ea rapița. Cumva a fost un experiment în final reuşit, unde el a semănat cu semănătoarea Horsch Focus şi cu semănătoarea Horsch Maestro din 70 în 70 cm rapiţă, bob cu bob. Lucrul acesta a funcţionat şi a funcţionat foarte bine, a avut rezultate foarte bune, a avut o acoperire completă pe perioada toamnei târzii, adică evapotranspiraţia a fost foarte redusă, după care a avut în primăvară plantele, acest latir care a murit peste iarnă la îngheţ a protejat solul de evapotranspiraţie şi de alte buruieni care ar fi putut creşte, le-a acoperit foarte bine, plantele au intrat în vegetaţie foarte repede şi am ajuns ca astăzi să avem o cultură de excepţie, la care rezultatele aşteptate sunt probabil unele dintre cele mai mari, în condiţiile date”, a explicat Constantin Curcă.

La grâu am văzut o altă tehnologie, mai ales că fermierul Ionel Gheorghe caută de fiecare dată soluţii legate de densităţi, de distanţă între rânduri, fiind şi cultivator de seminţe. „De asta, la grâu, am văzut şi rândurile deplasate cu distanţă între ele, distanţă care permite celor care vin şi ajută la purificarea loturilor să treacă şi să meargă fără a călca plante pe câmp. O plantă călcată, lăsată la un anumit stadiu de vegetaţie, la un moment dat poate transmite anumite boli la celelalte plante vecine şi de asta este un pic de ordine. Am văzut toate problemele sau toate nevoile cu care se confruntă clientul nostru, deci el îşi caută soluţii singur pentru a putea să facă faţă la toate provocările”, a menționat reprezentantul Horsch în România.

Noi utilaje născute din necesitățile și dorințele agricultorilor

Pe câmpul fermei de la Valea Argovei – Călărași au demonstrat în fața agricultorilor unele dintre cele mai reprezentative mașini agricole Horsch. „Am încercat cumva pe partea de echipamente de semănat să punem în evidenţă cele trei sisteme: sistemul clasic, prelucrarea solului pe profunzime cu cultivatorul Tiger şi semănatul cu Pronto, sistemul Strip-Till, o prelucrare superficială cu un Joker, un dezmiriştit superficial, după care semănatul direct cu cuţitele de la Focus şi sistemul no-till cu un tocător de resturi vegetale şi cu semănătoarea Avatar, care e special gândită pentru semănatul direct. Vrem să arătăm toate cele trei sisteme ca un tot şi ca soluţii de ales în momentul în care fermierul trebuie să optimizeze fiecare suprafaţă, pentru că în funcţie de condiţie, de planta premergătoare, de cantitatea de precipitaţii, solul se lasă a fi prelucrat într-un fel sau altul. Ar fi ideal să prelucrăm solul în fiecare an, în condiţiile în care să nu investim energie, să scoatem bolovani ca să investim altă energie, să-i distrugem apoi mecanic cumva. Dar în momentul în care nu avem soluţii, în momentul în care nu avem precipitaţii, să avem şi o soluţie de backup, în care pur şi simplu a face mai puţin e probabil mai interesant şi mai sănătos decât a încerca să faci prea multe. Că trebuie să ţii costurile sub control, astea sunt singurele lucruri care fluctuează. Producţiile, preţurile la vânzarea produselor finite, nimeni nu le poate defini înainte de semănat, dar costurile sunt un element pe care fermierul îl poate ţine sub control. Câteodată e mai important să nu acţionezi decât să acţionezi la impuls şi să-ţi creezi alte probleme în viitor”, a arătat Constantin Curcă.

În dialogul cu reprezentantul Horsch în România am amintit de faptul că în urmă cu ceva ani producătorul german a construit semănătoarea Focus 12.50 ST, cu care se seamănă în Insula Mare a Brăilei atât păioasele, cât și prășitoarele, utilaj care poartă semnătura respectatului inginer Lucian Buzdugan, cel care a imaginat și a lucrat alături de inginerii Horsch la crearea acestui utilaj. Prin urmare, țara noastră „a născut” o mașină Horsch. L-am întrebat pe Constantin Curcă dacă România va mai da naștere altor utilaje marca Horsch. „Cu toate că portofoliul nostru este vast, de fiecare dată ajungem într-un punct în care un fermier şi-ar dori să combine calităţile mai multor tipuri de semănători într-una singură şi care să facă toate lucrările la un moment dat. Da. Ţara noastră chiar mai are potenţial de a mai naşte încă o semănătoare Focus, de genul celei pe care am dezvoltat-o în Insula Mare a Brăilei alături de prietenul nostru domnul Lucian Buzdugan. Chiar anul acesta suntem sub acoperire, suntem chiar cu trei sisteme de semănat prin România pe care le testăm, cele trei sisteme la un moment dat probabil se vor completa într-unul singur, din care va ieşi un nou sistem. Avem nevoie de încă un prieten bun precum Lucian Buzdugan, care să vină şi să ne tragă de mânecă, şi să ne spună clar: asta aş avea nevoie de la voi, iar voi aţi putea să-mi faceţi. Lucrăm, suntem tot timpul în legătură cu fermierii noştri, schimbăm foarte des impresii pe toate gamele de utilaje, echipa noastră din România transmite mai departe de fiecare dată, constant, tot fluxul de informaţii către Germania şi lucrurile sunt cumva îndosariate, pregătite şi la câţiva ani să ştiţi că tot ce apare nou apare şi ca necesitate sau ca o dorinţă a clienţilor noştri.”

Agro Fondinvest, un model de urmat

La Valea Argovei, în județul Călărași, familia Gheorghe practică deja de opt ani agricultura conservativă, regenerativă sau durabilă, se poate denumi în oricare dintre aceste trei variante. Agro Fondinvest este un model de urmat. „Am încercat să anticipăm condiţiile grele cu care ne vom confrunta în viitor, şi acum deja suntem în mijlocul lor, şi am tot adaptat tehnologia de aşa natură încât să diminuăm costurile cât mai mult şi să reuşim să supravieţuim în condiţii grele. Vorbim de o tehnologie cu lucrări minime ale solului, dar care să nu compromită dezvoltarea armonioasă a plantelor şi care să nu afecteze producţiile de care depindem atât de mult, având în vedere şi ce preţuri avem, şi ce cheltuieli, şi ce investiţii s-au făcut de-a lungul anilor. Pentru că, bineînţeles, tehnica agricolă costă, tehnologiile moderne costă, şi trebuie să reuşeşti să amortizezi costurile acestea pe termen lung. Am început această tranziţie cu opt ani în urmă şi am luat-o pas cu pas, şi atunci şi investiţiile au venit pe rând. Dar cred că cineva care vrea să facă pasul ăsta, dacă-şi face calculele foarte bine şi se gândeşte foarte atent ce să-şi achiziţioneze şi ce tip de tehnologie să adopte, cred că-l poate face. Bineînţeles că şi noi, chiar şi după opt ani, încă învăţăm şi încă ne adaptăm în continuare, adică tot îmbunătăţim an de an strategia pe care o abordăm. Din păcate, la noi în ţară rotația culturilor este un pic deficitară, pentru că nu reuşim să găsim culturi care să fie profitabile şi la care să avem o piaţă de desfacere şi să ne fie uşor să valorificăm. Aşadar, avem în rotaţie culturile obişnuite: grâu, rapiţă, porumb şi anul acesta şi ceva floarea-soarelui. În rest, am integrat culturi de leguminoase, covoare vegetale de leguminoase de scurtă durată, menite să îmbunătăţească calitatea solului. Ca tehnologie, așa cum am spus, avem tehnologia strip-till, prelucrare în bandă şi o prelucrare superficială în spatele combinei ca să securizăm suprafaţa terenului, să nu se mai evapore apa, să creăm acel mulci de suprafaţă practic, un amestec de resturi vegetale cu pământ şi în felul acesta sigilăm terenul şi reuşim să păstrăm apa din adâncime cât mai mult, ca să putem să o utilizăm când vom avea nevoie la semănat, pentru germinarea următoarei culturi”, ne povestește Doru Gheorghe.

Tânărul fermier, gazda evenimentului Zilele Câmpului Horsch 2023, a ținut să ne spună că semănătoarea de strip-till de la producătorul german este piesa principală din ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său. Un astfel de utilaj n-ar trebui să lipsească din fermele românești. „Este o semănătoare care permite prelucrarea în bandă şi permite semănatul dintr-o singură trecere, concomitent cu aplicarea localizată a îngrăşămintelor, cu un consum foarte mic de motorină şi cu timpi de lucru foarte reduşi, pentru că nu mai suntem nevoiţi să facem o mie de lucrări, pur şi simplu facem o lucrare superficială în spatele combinei după recoltat, după care ulterior, la momentul potrivit, venim şi semănăm direct cu această semănătoare care face o prelucrare la nivelul rădăcinilor plantelor, adică permite rădăcinilor să se dezvolte armonios.”

Un vecin al lui Doru Gheorghe, tânăr și el, a urmat exemplul fermei Agro Fondinvest și a trecut la agricultura conservativă. Alex Simon, împreună cu tatăl său, exploatează 300 de hectare la Valea Argovei (Călărași). „Am ales acest drum, al agriculturii conservative, pentru că am observat că are efecte pozitive şi ni s-a redus destul de mult timpul de lucru, iar principalul motiv a fost reducerea risipei de apă. Am ales să lucrăm cât mai puţin terenul şi cât mai eficient, cât mai protejat. Să avem grijă de el cât mai mult, pe termen lung, pentru a avea beneficii în urma acestor treceri reduse”, ne-a zis Alex Simon.

În urmă cu vreo opt ani, a cumpărat primul utilaj Horsch, un disc, iar după câțiva ani, a achiziționat o semănătoare de păioase, pe care ulterior a înlocuit-o cu un alt model, tot Horsch, o semănătoare care se potrivește mai bine zonei. „Este vorba de Horsch Focus, avem una de patru metri, suficientă pentru suprafaţa noastră, iar discul este Joker de cinci metri. În prezent este cam singura tehnologie pe care o mai aplicăm. În principiu facem dezmiriştitul după ce recoltăm rapiţa, grâul sau depinde ce avem în cultură, după care în toamnă venim şi semănăm. Doar aceste două lucrări le mai facem. La arat am renunţat în urmă cu cinci ani, după care am continuat cu scarificarea terenului undeva la 35 cm, mai apoi să lucrăm ceva şi mai superficial, cu un cultivator de mirişte, undeva la 17-20 cm. Iar acum am renunţat complet şi la aceste utilaje, pentru că semănătoarea aceasta de la Horsch face ceea ce făceau acele utilaje, doar că o face în momentul semănatului. Puţina apă pe care o avem reuşim să o conservăm, să o păstrăm cât mai mult, pentru că de la an la an deficitul de apă este semnificativ şi nu avem decât această variantă, în momentul de faţă. Am ales agricultura conservativă ca să reușim să avem şi noi ceva rezultate cu un minim de efort, nu și cu un minim de investiţii, pentru că aceste utilaje înseamnă ceva investiţie, pe care am făcut-o cu forţe proprii, fără niciun proiect pe fonduri europene. Utilajele le-am achiziţionat prin credite personale şi doar atât putem acum să reuşim să facem, să rezistăm în faţa acestei lipse de apă”, a încheiat tânărul fermier Alex Simon.

În zilele de 28 și 29 iulie 2023, Asociația Națională a Crescătorilor de Capre (ANCC) Caprirom organizează Conferința Națională a Crescătorilor de Caprine din România. Evenimentul are loc la ICDCOC (Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor) Palas Constanța și, pe lângă reunirea crescătorilor de capre, autorităților și specialiștilor, celebrează 30 de ani de activitate a ANCC Caprirom, asociație care are mai mult de 400 de membri și peste 200.000 de capre.

Vineri – 28 iulie, prima zi a Conferinței Naționale a Crescătorilor de Caprine din România cuprinde prezentări de lucrări științifice și, totodată, participanții vor afla istoria ANCC Caprirom.

În curtea ICDCOC Palas Constanța, crescătorii își prezintă caprele, în țarcuri special amenajate, în jurul cărora sunt corturi în care sunt expuse produse tradiționale din lapte și carne de capră. Va avea loc și un Concurs Național de Brânzeturi.

„Acest eveniment poate fi o experiență memorabilă și pentru copii, deoarece pot mângâia căprițele și se pot bucura de clipe frumoase alături de animăluțe în aer liber. Vom avea fel și fel de brânzeturi cu mirodenii, brânză maturată, iaurt și multe alte preparate din lapte de capră. În timpul degustării, fermierul povestește despre viața caprelor, hrana pe care o consumă și despre mica fabrică unde sunt prelucrate toate aceste lactate. La târgul de produse tradiționale din lapte și carne de capră poți descoperi că pasiunea pentru natură și tradiție se regăsește în fiecare gust autentic și în fiecare produs. La finalul unei astfel de experiențe afli că acest tip de degustare nu este doar despre a savura arome și texturi, ci despre a te conecta cu oamenii și cu tradițiile autentice. Laptele de capră este o comoară nutritivă ce a fost apreciată de-a lungul secolelor pentru beneficiile sale remarcabile asupra sănătății”, precizează Claudiu Anghelescu, președintele ANCC Caprirom.

În cea de-a doua zi a evenimentului desfășurat la ICDCOC Palas Constanța, sâmbătă – 29 iulie, are loc un workshop pe tema procesării laptelui de capră.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), anunță că Ziua Porumbului Orezu, eveniment aflat la a 14-a ediție, nu va avea loc în acest an. Platforma din ferma ialomițeană, administrată de președintele Forumului APPR Nicolae Sitaru, este grav afectată de condiţiile pedoclimatice extreme, fapt ce a dus la incapacitatea culturii de porumb de a fecunda. În aceste condiţii extreme, organizatorii, Forumul APPR şi partenerii se află în faţa unei situaţii fără precedent, imposibilitatea realizării evenimentului mult aşteptat de către actorii din sectorul agricol. 

Întreg Bărăganul, zone extinse din Moldova și Dobrogea sunt afectate de secetă pedologică puternică și de temperaturi caniculare. „Temperaturile caniculare și seceta pedologică sunt critice pentru porumb. Prin procesul de transpirație, planta pierde o cantitate foarte mare de apă, se deshidratează și planta de porumb se usucă ireversibil. Platforma Ziua Porumbului Orezu, aflat la cea de-a 14 a editie, este grav afectată de condiţiile pedo-climatice extreme, fapt ce a dus la incapacitatea culturii de porumb de a fecunda. În aceste condiţii extreme, am decis să nu mai organizăm evenimentul mult aşteptat de fermieri și toți ceilalți actori din sectorul agricol. Anual, la Orezu, în ferma Elsit se întâlneau peste 2000 de participanţi pentru a celebra cultura de porumb. Ziua Porumbului Orezu nu era doar o ocazie de a împărtăși cunoștințe și expertiză, ci și o modalitate de a întări legăturile din comunitatea agricolă. Participanții aveau ocazia să socializeze, stabilind noi relații și dezvoltând colaborări viitoare”, transmite Forumul APPR.

Instrumente pentru gestionarea riscurilor în agricultură

În contextul actual, precizează Forumul APPR, este importantă susţinerea unui proiect de interes pentru fermieri privind utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură.

Un proiect de act normativ prezintă trei instrumente pentru gestionarea riscurilor care afecteaza sectorul agricol:

1. Fondul de risc-instrumentul de sprijin al fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei, format din procentul de 3% reţineri anuale din plăţile directe acordate de APIA pentru fiecare fermier în parte începând cu anul de cerere 2023. Sumele acumulate vor fi suplimentate cu contribuţia publică provenind din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală şi din cofinanţarea de la bugetul de stat aferente. Sumele aferente Fondului de risc, colectate de APIA sunt gestionate de către această instituție printr-un cont în lei purtător de dobândă, deschis la o instituție financiar bancară din România.

2. Instrumentul financiar de garantare pentru finanţarea capitalului de lucru necesar fermierilor până la încasarea sumelor cuvenite din fondul de risc pentru pierderile de producţie înregistrate ca urmare a unor fenomene climatice nefavorabile.

3. Instrumentul fiscal prin care fermierii vor beneficia de unele facilităţi privind impozitele si taxele datorate bugetului de stat. Astfel, fermierii persoane juridice pot constitui provizioane de risc, în scopul acoperirii pierderilor generate de riscuri care afectează producția agricolă. Valoarea provizioanelor reprezintă cheltuiala deductibilă.

Același proiect de act normativ menționează înființarea unui Comitet de Gestionare a Riscurilor în Agricultură, coordonat de MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), care a avut loc la Bruxelles marți - 25 iulie 2023, unul dintre subiecte a fost utilizarea pesticidelor. Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, a solicitat ca documentul referitor la reducerea utilizării produselor chimice pentru protecția plantelor să fie analizat în profunzime la nivel tehnic pentru a evita ca producția europeană și securitatea alimentară a UE să fie grav afectate.

România este țara din Uniunea Europeană care utilizează una dintre cele mai mici cantități de substanță activă la hectar în comparație cu media europeană, respectiv 0,57 kg substanță activă/ha, față de 2,6 kg/ha.

În opinia ministrului Florin Barbu, reducerea acestei cantități în termeni de procente, aplicată unitar fără a ține cont de particularitățile fiecărui stat membru în parte, ridică serioase semne de întrebare atât cu privire la viabilitatea fermelor și competitivitatea fermierilor, cât și asupra asigurării securității alimentare a întregii Uniuni Europene.

„Sunt motive suficiente și ușor de înțeles pentru care nu putem fi de acord cu țintele obligatorii stabilite la nivel național. România înțelege necesitatea obiectivului general de reducere a pesticidelor și riscurilor asociate, însă consideră că trebuie avută în vedere existența alternativelor viabile pentru a evita ca producția europeană și securitatea alimentară a UE să fie grav afectate.

Considerăm că studiul de impact aferent propunerii SUR asupra disponibilității alimentelor și furajelor în UE este nesatisfăcător deoarece nu oferă date cuantificabile privind influența asupra producției agricole, care determină reducerea exporturilor și dependența de importuri, ca urmare a reducerii utilizării de produse de protecție a plantelor.

Reiterăm că România este unul dintre statele membre care utilizează una dintre cele mai mici cantități de substanță activă la hectar în comparație cu media europeană (0,57 kg substanță activă/ha, față de 2,6 kg/ha). Reducerea acestei cantități în termeni de procente, aplicată unitar fără a ține cont de particularitățile fiecărui stat membru în parte, ridică serioase semne de întrebare atât cu privire la viabilitatea fermelor și competitivitatea fermierilor, cât și asupra asigurării securității alimentare a întregii Uniuni Europene. Sunt motive suficiente și ușor de înțeles pentru care nu putem fi de acord cu țintele obligatorii stabilite la nivel național.

Pe baza unor măsuri adaptate la sectorul nostru de producție agricolă, suntem în favoarea unor acțiuni la nivel național care să conveargă spre obiectivele generale ale UE. Însă aplicarea unei metodologii comune ar fi dificil de stabilit și imposibil de calibrat pe nevoile și condițiile agronomice și de mediu specifice ale fiecărui stat membru.  

O abordare integrată a impactului propunerii în contextul crizelor generate de război și de creșterea prețurilor la inputuri, a inflației prețurilor la alimente, ar fi fost utilă la relevarea  problemelor reale, inclusiv socio-economice cu care ne confruntăm și ar fi fundamentat corespunzător deciziile politice privind SUR.

Evaluarea complementară a Comisiei nu oferă din păcate suficiente răspunsuri care să ne ajute în luarea unor decizii responsabile și să valideze propunerea de regulament. Implicațiile acțiunilor propuse asupra producțiilor agricole rămân încă neclare, ceea ce face imposibilă la acest moment stabilirea parametrilor pentru reducerea rațională a utilizării pesticidelor.

În plus, evaluarea complementară nu ne ajută să înțelegem în ce măsură SUR ar putea corecta problema care a stat la baza propunerii, dacă ar avea în mod real impactul scontat sau mai sunt mulți alți factori care trebuie considerați. De aceea, este important ca documentul să fie analizat în profunzime la nivel tehnic”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a propus în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurat la Bruxelles marți - 25 iulie 2023, prelungirea derogării pentru toți fermierii europeni de la implementarea cerințelor GAEC 7 și GAEC 8 și pentru anul 2024, privind rotația culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8).

Propunerea României s-a bucurat de susținerea mai multor state membre, având în vedere prelungirea războiului din Ucraina, precum și faptul că impactul de mediu al acestor derogări este unul minim. Comisia Europeană urmează să analizeze propunerea țării noastre în vederea aprobării acesteia.

„Doresc să atrag atenția asupra provocărilor majore cu care se confruntă fermierii din Uniunea Europeană din cauza efectelor războiului din Ucraina, a fenomenelor meteo extreme și a inflației care a generat majorări greu de suportat ale prețurilor la inputuri și să vă propun adoptarea unor măsuri pentru a reduce impactul negativ al tuturor acestor factori de risc și pentru a evita falimentul multor ferme.

După cum cunoașteți, posibilitățile de intervenție sunt extrem de limitate, iar pierderile suferite de fermieri sunt semnificative. Mulți dintre fermieri sunt în pericol să nu își mai poată continua activitatea, fapt ce reprezintă un risc major pentru securitatea alimentară a UE și nu numai.

Spre exemplu, în România, fermierii s-au confruntat cu un deficit de apă major după doi ani de secetă, iar în acest an, deși în majoritatea zonelor cantitățile de precipitații au fost mulțumitoare, producțiile nu sunt la nivelul așteptat. Este posibil ca în unele zone pierderile de producție, chiar la culturile de toamnă, să atingă până la 50% față de media ultimilor cinci ani. Este o provocare majoră pentru fermierii noștri care nu vor reuși să își acopere costurile ridicate de producție, care se dovedesc în continuare foarte ridicate.

De asemenea, importurile din Ucraina au cauzat reducerea prețurilor la cereale și oleaginoase, cauzând fermierilor români pierderi importante, pentru că au fost puși în situația extrem de complicată de a-și valorifica produsele la prețuri mai mici decât costurile de producție.

Salutăm intervenția Comisiei Europene, care a adoptat unele măsuri menite să sprijine fermierii afectați, însă, din păcate, sprijinul acordat este în continuare mic în comparație cu pierderile suferite de producători și rezolvă doar în parte situația dificilă în care aceștia se află. Nici bugetele naționale nu au fost în măsură să reducă pierderile fermierilor și de aceea considerăm că în continuare este nevoie de soluții și derogări care să ajute fermierii să evite falimentul.

În acest sens, propunem derogarea de la implementarea cerințelor GAEC 7 și GAEC 8 și în anul 2024, pentru a le permite fermierilor să compenseze măcar parțial pierderile foarte mari, reducând din presiunea pe care aceștia o resimt. Considerăm că o continuare a acestor derogări este firească, în condițiile în care asistăm, din păcate, la prelungirea războiului din Ucraina. De asemenea, impactul de mediu al acestei derogări este minim. De altfel, România face deja mari eforturi pentru biodiversitate, având un milion de hectare de teren care nu mai este utilizat în agricultură la care se adaugă alte 850.000 ha teren fertil din zona de protecție pentru sistemele de irigații.

Totodată, România consideră că este necesară o preocupare permanentă a Comisiei pentru identificarea unor soluții inovatoare în sprijinul fermierilor, din afara bugetului Politicii Agricole Comune, având în vedere că provocările cu care ne confruntăm sunt în mare măsură din afara sectorului agricol”, a spus ministrul Florin Barbu în intervenția sa din Consiliul AgriFish.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!