Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverinţe pentru beneficiarii plăţilor aferente Măsurilor 211 - "Sprijin pentru zona montană defavorizată", 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decat zona montană" şi 214 "Plăţi de agro-mediu" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 care doresc să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia.

Până la această dată, APIA a încheiat convenţii cu CEC Bank SA şi cu Banca Comercială Română. Astfel, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o adeverinţă prin care confirmă că beneficiarul a depus Cererea de plată pentru măsurile de dezvoltare rurală, în Campania 2010 şi că, până la data emiterii Adeverinţei, au fost efectuate controalele şi verificările administrative asupra Cererii de plată depuse de Beneficiar conform reglementărilor legale în vigoare.

De asemenea, în adeverinţă, se va menţiona suprafaţa determinată pentru plată la data emiterii, faptul că beneficiarul nu face, la data emiterii, obiectul excluderilor de la plată şi că îndeplineşte condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Valoarea creditului va fi de până la 80 la sută din valoarea sumei calculate conform Adeverinţei eliberate de APIA, la un curs de 4,2620 lei/EUR.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) asigură implementarea tehnică şi financiară a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Dacă proiectul de investiţii depus de solicitant respectă toate criteriile şi condiţiile de eligibilitate, acesta va fi acceptat pentru finanţare şi, astfel, beneficiarul proiectului va demara realizarea investiţiei.

Ulterior, în urma efectuării parţiale sau integrale a investiţiei, acesta va solicita APDRP decontarea cheltuielilor efectuate, prin depunerea Dosarului Cererii de Plată, până la implementarea completă a proiectului.

Beneficiarul poate opta pentru plata finanţării nerambursabile în maximum cinci tranşe.

Termenul de rambursare a cheltuielilor eligibile aferente unui dosar Cerere de plată este de maxim 90 de zile calendaristice de la data la care Cererea de plată este înregistrată la sediul Oficiului Judeţean al APDRP.

Beneficiarul va comunica Agenţiei contul deschis la instituţia financiară creditoare. APDRP va rambursa direct în contul beneficiarului deschis la instituţia financiară creditoare sumele reprezentând  cofinanţarea contribuţiei publice a proiectelor.

Beneficiarul trebuie să depună la  Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Declaraţia de eşalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plată în maxim 30 de zile de la avizarea primului dosar de achiziţie (excepţie făcând dosarele de servicii).

Dosarul Cererii de Plată se depune de către beneficiar la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) la care a depus şi Dosarul Cererii de Finanţare, în două exemplare, pe suport hârtie, la care se ataşează pe suport electronic documentele întocmite de beneficiar. Dosarul Cererii de Plată trebuie să cuprindă documentele justificative prevăzute în instrucţiunile de plată prezentate pe site-ul APDRP, www.apdrp.ro.

Printre documentele justificative cuprinse în Dosarul Cererii de Plată (ştampilat şi semnat de beneficiar) se regăsesc: Cererea de plată, Declaraţia de cheltuieli, situaţii de plată, devize financiare, declaraţia pe proprie răspundere a beneficiarului, Diploma de studii sau certificatul de formare (la ultima Cerere de plată), Autorizaţia de construire (pentru achiziţii de lucrări, la prima Cerere de plată, atât pentru lucrările de bază cât şi pentru lucrările cu caracter provizoriu, acolo unde este cazul), documente emise de diferite autorităţi, şi altele.

Pe parcursul implementării investiţiei, la fiecare tranşă de plată, conform Declaraţiei de eşalonare a cererilor de plată depusă de către beneficiar, se va calcula valoarea plătită în euro şi în lei la cursul Băncii Centrale Europene (BCE) din penultima zi lucrătoare a lunii precedente efectuării plăţii, astfel încât la ultima tranşă de plată valoarea sumelor rambursate acestuia să nu depăşească valoarea în euro şi în lei prevăzută în Contractul de finanţare aferent respectivei investiţii.

În acelaşi timp, beneficiarul trebuie să întocmească rapoarte tehnice şi financiare pentru a fundamenta cererile de plată în conformitate cu Instrucţiunile de plată, care se regăsesc ca şi Anexă la contractul de finanţare.

Autorizarea cererilor de plată se face în urma verificării documentelor justificative prezentate în Instrucţiuni de plată.

În cazul în care se constată nereguli, autorizarea cererilor de plată poate fi invalidată de către APDRP. Totodată, dacă APDRP constată faptul că obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de minim 2 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi) îşi rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat.

Pe parcursul implementării proiectului, beneficiarul trebuie să ţină înregistrări contabile sistematice şi precise referitoare la executarea contractului. Sistemul contabil utilizat va urma procedurile dictate de uzanţele profesionale şi legale. Pentru fiecare proiect trebuie ţinută o evidenţiere separată, cu toate veniturile şi cheltuielile pe toată perioada de valabilitate a contractului.

În cazurile observării unor nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului sau a altor probleme constatate de APDRP, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare.

În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare.

De asemenea, sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate sau folosite conform scopului destinat rezultat din cererea de finanţare, modifică substanţial proiectul sau în cazul în care acestea îşi modifică destinaţia într-o perioadă de minim 2 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi).

Începând cu anul 2011,  perioada de monitorizare a investiţilor a fost redusă de la 5 ani la minim 2 ani, conform prevederilor Regulamentelor europene, şi va fi aplicată noilor contracte de finanţare, dar şi celor aflate în derulare.

O nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jeffrey Franks, a sosit, de ieri, la Bucureşti şi a avut, deja, o serie de întâlniri pregătitoare, între care, una cu reprezentanţii PNL. Astăzi vor începe negocierile cu autorităţile române pe marginea unei evaluări a Acordului stand-by, semnat cu ţara noastră în luna mai 2009.

Alături de experţii Fondului se vor afla şi cei ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale.

De concluziile acestei evaluări, depinde eliberarea ultimei tranşe, de circa un miliard de euro, din împrumutul angajat de România. Vor fi negociate şi condiţiile privind un nou acord de tip preventiv. Banii puşi astfel la dispoziţia ţării noastre ar urma fi folosiţi numai în caz de urgenţă.

În data de 25 ianuarie 2010, la sediul MADR, ministrul Valeriu Tabără s-a întâlnit cu reprezentanţii a patru misiuni diplomatice în România, respectiv ale Braziliei, Statelor Unite ale Americii, Canadei şi Argentinei, ocazie cu care s-au discutat aspecte de actualitate privind viitoare reglementări la nivel european în domeniul organismelor modificate genetic (OMG).

Printre problemele ridicate de reprezentanţii celor patru misiuni diplomatice s-au numărat implicaţiile aprobării decalate a OMG asupra comerţului internaţional cu produse agroalimentare. Conform unui studiu elaborat de către Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, până în 2015 vor fi aprobate la nivel mondial mai mult de 120 de produse obţinute prin biotehnologii, în timp ce în UE ritmul aprobărilor este foarte lent. Cu cât numărul aprobărilor decalate dintre ţările terţe şi UE este mai mare, cu atât este mai mare şi posibilitatea identificării în transporturile de furaje şi alimente către UE a unor urme de OMG care au fost aprobate în ţările terţe dar nu şi în UE, încă, ceea ce conduce la blocarea de către UE a transporturilor respective.

În acest context s-a solicitat MADR ca la viitoarea reuniune a Comitetului permanent pentru lanţ alimentar şi sănătate animală, ce se va desfăşura la Bruxelles în perioada 8-9 februarie 2011, unde se va discuta „Proiectul de Regulament al Comisiei ce stabileşte metodele de prelevare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor în ceea ce priveşte prezenţa materialului modificat genetic pentru care procedura de autorizare este în desfăşurare sau autorizaţia a expirat”, România să susţină extinderea scopului acestui Regulament şi pentru alimente, deoarece transporturile   de cereale din ţările terţe nu sunt separate pe destinaţii - alimente sau furaje - când sunt expediate către UE şi orice încercare de separare a acestora între „numai alimente” şi „numai furaje”,  va crea dificultăţi operatorilor economici, comerciali şi procesatori.

Aceasta presupune susţinerea admiterii procentului de 0,1 la sută OMG pentru care procedura de autorizare este în desfăşurare la nivelul UE, sau autorizaţia a expirat, şi în transporturile de alimente, nu numai în transporturile de furaje, aşa cum prevede în prezent proiectul de Regulament.

Uniunea Europeană este dependentă de piaţa mondială ca sursă de proteină şi nici unul dintre statele membre UE nu îşi asigură proteina vegetală din producţia internă (peste 75 la sută din necesarul UE pentru hrana animalelor trebuie sa fie importat, fie ca seminţe oleaginoase, fie ca şroturi).

Prezenţa urmelor scăzute de OMG neaprobate în UE, în importurile destinate UE, a cauzat deja disfuncţionalităţi, blocaje comerciale şi probleme economice, în special pentru sectorul de furajare şi creşterea animalelor din UE.

Având în vedere cele de mai sus precum şi solicitările partenerilor de dialog social, de a identifica soluţii legale pentru evitarea apariţiei disfuncţionalităţilor de această natură, ministrul Valeriu Tabără şi-a manifestat deschiderea către acest subiect, considerând că trebuie cât mai urgent reglementat la nivel european astfel încât să se faciliteze fluidizarea comerţului cu produse agricole şi agroalimentare.

Nu în ultimul rând menţionăm că ministru Valeriu Tabără a declarat că susţine introducerea biotehnologiilor în cultură, deoarece creează premisele realizării producţiilor cu costuri mai scăzute pe unitatea de suprafaţă, obţinerea unor randamente mai ridicate la culturi, îmbunătăţirea venitului fermierilor şi, nu în ultimul rând, protecţia mediului prin reducerea chimicalelor aplicate.

În perioada 07.01.2010 – 13.01.2011, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul Direcţiilor judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi a Municipiului Bucureşti au desfăşurat activităţi de control în unităţile din industria agroalimentară.

Au  fost efectuate 1.383 de controale, în urma cărora s-au aplicat 25 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 4.800 de lei şi 8 avertismente. Au fost de asemenea emise 18 Ordonanţe de Suspendare a Activităţii şi 1 Ordonanţă de Interzicere a Activităţii.

Unităţile din industria agroalimentară controlate desfăşoară activităţi pe domenii de activitate, precum fabricarea pâinii şi produselor de patiserie, a produselor de morărit, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice şi unităţi de depozitare pentru seminţe, legume şi fructe.

În urma controalelor efectuate, a fost constatată o serie de neconformităţi, cum ar fi: depozitarea produselor alimentare neetichetate, condiţii de igienă necorespunzătoare, depozitare necorespunzătoare şi nerespectarea criteriile de compatibilitate la depozitare, nerespectarea condiţiilor de manipulare, lipsă monitorizare temperatură în spaţiul de depozitare sau sursa de apă utilizată contaminată bacteriologic.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură anunţă fermierii interesaţi că a treia perioadă de depunere a cererilor privind Schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate a fost prelungită până la data de 15 februarie a.c. inclusiv. Măsura a fost luată pentru a oferi un sprijin efectiv producătorilor de lapte din aceste zone, fiind aprobată prin H.G. nr. 39/ 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 56 din 21.01.2011.

Atenţionăm că data limită de depunere a cererilor de transfer permanent pentru Cota de lapte este 31.01.2011, conform prevederilor art. 14 alin (8) din HG 852/2006 privind aprobarea Metodologiei gestionării cotelor de lapte în România, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, perioada de efectuare a controlului la faţa locului se prelungeşte până la data de 15 aprilie 2011 inclusiv.

Condiţiile de depunere a cererii, precum şi modalitatea de desfăşurare a controlului la faţa locului,  au rămas neschimbate.

Ministrul Valeriu Tabără a participat, în intervalul 21-23 ianuarie 2011, la Berlin, la cea de a 76-a ediţie a Expoziţiei internaţionale pentru industrie alimentară, agricultură şi horticultură „Săptămâna Verde”. Cunoscut drept cel mai mare eveniment european din industria agricolă şi alimentară, acest târg reuneşte 1632 de expozanţi din 57 de ţări şi se desfăşoară în perioada 21 -30 ianuarie 2011.

Delegaţia României, condusă de ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a participat la ceremonia de deschidere a expoziţiei alături de ministrul federal pentru Alimentaţie, Agricultură şi Protecţia Consumatorilor din Germania, dna. Ilse Aigner, primarul guvernator al Berlinului, Klaus Wowereit, precum şi alături de delegaţiile oficiale ale ţărilor participante.

În cursul dimineţii de 21 ianuarie, dna. ministru federal Ilse Aigner, împreună cu organizatorii, a făcut turul de onoare al expoziţiei, care a inclus şi pavilionul României, unde a fost întâmpinată de ministrul Valeriu Tabară şi de ambasadorul României la Berlin, domnul Lazăr Comănescu. Cu această ocazie cei doi miniştri au avut o scurtă întrevedere bilaterală. În standul României de la Berlin se regăsesc 15 firme care îşi prezintă produsele agroalimentare pe o suprafaţă de 165 de metri pătraţi, respectiv miere şi produse apicole, vinuri, pălincă, fructe, tincturi de plante, brânzeturi, conserve de legume şi fructe, produse de panificaţie şi magiun.

Tot în cursul dimineţii de 21 ianuarie ministrul Valeriu Tabără a semnat, în cadrul unei ceremonii, contractul prin care România va deveni partenerul Germaniei, în 2012, la Săptămâna Verde. De asemenea, domnia sa a participat la trei întâlniri bilaterale, respectiv cu omologii săi din Polonia, Marek Sawicki, din Republica Moldova – Vasile Bumacov şi din Ucraina – Melnik Yuriz Fedorovich.

Sâmbătă, 22 ianuarie, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale a fost prezent la forumul cu tema „Comerţul şi securitatea alimentară globală: global, regional, local”, organizat la Berlin, în cadrul Săptămânii Verzi. Alături de domnia sa, s-au mai aflat peste 50 de miniştri ai Agriculturii, dar şi comisarul european Dacian Cioloş.

Forumul mondial pentru alimentaţie şi agricultură a oferit posibilitatea unui dialog între miniştrii agriculturii din întreaga lume, reprezentanţii industriei alimentare mondiale, cei ai comunităţii ştiinţifice şi ai societăţii civile pe principalele probleme globale cu care se confruntă omenirea legate de sursele de hrană şi alimentaţie.

De asemenea, în cursul după-amiezii de sâmbătă, a avut loc summit-ul miniştrilor agriculturii unde au fost expuse propriile experienţe şi concepte privind rolul comerţului în menţinerea aprovizionării mondiale cu alimente.

În dimineaţa de 23 ianuarie Ministrul Valeriu Tabără l-a întâmpinat la pavilionul României pe Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, ocazie cu care ce doi demnitari au discutat despre sectorul agricol românesc şi despre firmele şi produsele expuse în cadrul standului naţional.

Întrucât omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie, consider că punerea în discuţie din vreme a unor probleme cu care ne confruntăm şi documentarea pe aceste subiecte este binevenită.

În România, în ceea ce priveşte cultura de floarea-soarelui, au pătruns în ultimul deceniu o multitudine de teorii mai mult sau mai puţin aplicabile în sistemul de gestionare a culturii de folarea-soarelui.

Sistemele de cultură disponibile la acest moment pe piaţa din România cu referire la tehnologia de combatere a buruienilor, se împart astfel în funcţie de toleranţa plantelor de floarea-soarelui la anumite erbicide, respectiv:

- sistemul de cultură convenţional;
- sistemul de cultură al florii-soarelui rezistentă la erbicidele sulfonil-ureice;
- sistemul de cultură al florii-soarelui rezistentă la imidazolinone.

Apariţia sistemelor de cultură cu hibrizi îmbunătăţiţi genetic pentru rezistenţa la erbicidele nespecifice culturii de floarea-soarelui s-a datorat nevoii de combatere a buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui, buruieni care cu greu şi costuri mari, pot fi stăpânite în sistemul de cultură convenţional. Buruienile dicotiledonate problemă din cultura de floarea-soarelui
sunt: Cirsium, Xantium, Convolvulus, Amaranthus, Chenopodium, Datura, Galium, samulastra de floarea-soarelui etc.

Companiile producătoare de seminţe au dezvoltat aceste tehnologii şi cauta în continuare soluţii care să rezolve problema buruienilor cu cat mai mare usurinţă pentru fermieri.

Sistemul de erbicidare la floarea-soarelui în postemergenţă pentru combaterea buruienilor dicotiledonate a generat o creştere a rentabilităţii culturii de floarea-soarelui precum şi a creşterii suprafeţelor cu floarea-soarelui îmbunătăţită genetic.

Cele două tehnologii prezente pe piaţa semintelor de floarea-soarelui din România (cu rezistenţă la erbicide sulfonil ureice şi respectiv la imidazolinone), au generat opinii diferite în rândul fermierilor în ceea ce priveşte eficacitatea lor, păreri bazate în principal pe experienţa fiecăruia şi pe condiţiile concrete din cadrul fermelor proprii.

În concluzie, având păreri diferite pentru acelaşi fenomen în condiţii diferite de cultură, tehnologiile se adresează situaţiilor specifice şi nu trebuie nicidecum interpretate ca unilateral eficiente sau dimpotrivă, ineficiente.

Venind în întâmpinarea acestei probleme, pentru a ajuta fermierii să interpreteze cât mai corect eficienţa tehnologiilor de cultură recomandate în vederea luării unei decizii corecte, vom caracteriza pe parcursul a câtorva articole fiecare tehnologie în parte.

1. Tehnologia cu hibrizi rezistenţi la erbicide sulfonil ureice

Rezistenţa varietăţilor cultivate de floarea-soarelui la erbicidele sulfonil ureice a fost indusă prin incrucişări succesive cu plante din flora spontană rezistente la acest tip de erbicide. Aplicarea erbicidelor sulfonil ureice pe bază de tribenuron metil la cultura de floarea-soarelui permite controlul buruienilor dicotiledonate în postemergenţă.

În România hibrizii rezistenţi la tribenuron metil au apărut în 2008, odată cu apariţia şi a primului hibrid românesc de floarea-soarelui rezistent la erbicidele sulfonil ureice, respectiv PF100, urmat de PRO 229 (inregistrat in 2011), ambele dezvoltate de Compania Procera.

Cultivarea hibrizilor cu rezistenţă la erbicidele sulfonil ureice permite realizarea unor producţii cu grad ridicat de profit pe sole îmburuienate. Specificaţiile cu privire la aplicarea produselor sulfonil ureice trebuie însă respectate astfel încât să nu genereze fenomene de fitotoxicitate asupra culturii. Astfel, pentru a avea efectul scontat, trebuie luate în considerare următoarele elemente de ordin tehnic:

- asigurarea unui semănat de calitate, care să permită o răsărire uniformă a culturii
- respectarea epocii optime de erbicidare recomandate de producător
- efectuarea tratamentelor cu aparate bine calibrate, care să asigure o aplicare uniformă şi exactă a substanţei active
- evitarea efectuării tratamentelor în condiţii meteo neprielnice
- evitarea efectuarii tank-mixurilor cu produse incompatibile

Avantajele utilizării tehnologiei de erbicidare cu erbicide sulfonil ureice sunt următoarele: - Combate cu succes buruieni problemă cum ar fi: Cirsium, Xantium, Datura, Chenopodium, Amaranthus, Sonchus, Raphanus, Sinapis, Capsella, Solanum, samulastră rapiţă, samulastră de floarea-soarelui - Prezintă pretabilitate la sistemele de minimum tillage prin posibilitatea de a erbicida în acelaşi timp şi pentru buruienile monocotiledonate şi prin eliminarea din tehnologie a prăşitului mecanic
- Valorifică foarte bine terenurile puternic îmburuienate
- Comparativ cu alte sisteme de erbicidare cum ar fi cea cu produse din grupa imidazolinonelor, nu are fitotoxicitate pentru culturile ce urmează în rotaţie
- Reduce costurile pentru combaterea buruienilor dicotiledonate
- Permite rotaţia firească floarea-soarelui – cereale păioase de toamnă datorită remanenţei scăzute a substanţei active, dar şi specificităţii produselor pe bază de tribenuron metil
- Prezintă remanenţă scazută – permiţând astfel semănatul culturilor de cereale de toamnă fără riscuri

2. Tehnologia cu hibrizi rezistenţi la erbicide pe bază de imidazolinone

Această tehnologie presupune cultivarea de hibrizi de floarea-soarelui, îmbunătăţiţi genetic pentru rezistenţa la acest tip de erbicide, nespecifice culturii de floarea-soarelui conventională, hibrizi care au fost fie nou creaţi, fie au fost obţinuţi prin ameliorarea hibrizilor convenţionali pentru a rezista erbicidelor pe baza de imazamox.

Ca istoric, această tehnologie a intrat pe piaţa din România în acelaşi timp cu tehnologia de erbicidare cu erbicide sulfonil ureice, având acelaşi scop şi anume rezolvarea problemelor de combatere eficientă pe cale chimică a buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea‑soarelui.

Spectrul de combatere a erbicidelor pe bază de imidazolinone, aşa cum susţin producătorii acestora, este alcătuit din buruieni dicotiledonate dar şi monocltiledonate cu diferite grade de eficienţă. Deasemenea, erbicidele pe bază de imazamox combat şi buruiana parazită Orobanche cumana, parazit des întâlnit în culturile de floarea-soarelui, dar mai ales în arealele din sudul şi sud estul ţării, cu tendinţă de exindere şi totodată de creştere a presiunii pentru cutura florii-soarelui prin dezvoltarea de rase din ce în ce mai virulente.

Prin utilizarea erbicidelor pe baza de imazamox, sunt controlate eficient buruienile dicotiledinate. Spectrul buruienilor dicotiledonate anuale cuprinde specii ca: Datura stramonium, Amaranthus, Solanum nigrum, Chenopodium, Ambrosia, Xantium, Atriplex. Cu privire la buruienile dicotiledonate perene, producătorii acestor erbicide specifică faptul că sunt mediu controlate specii ca Cirsium arvense şi Convolvulus arvensis. Spectrul de combatere cuprinde şi buruienile monocotiledonate anuale cum sunt: Setaria viridis, Panicum miliaceum, Digitaria sanguinalis, Echinochloa crus-galli şi Sorghum halepense (din seminte).

După cum bine se ştie, utilizarea erbicidelor presupune cunoaşterea caracteristicilor şi principiilor de acţiune pentru a avea efectul dorit şi ca urmare de optimizare a costurilor şi creşterea randamentelor la utilizare.

În primul rand, la utilizarea erbicidelor pe bază de imazamox trebuie să se ţină seama de asolament şi rotaşia culturilor, datorită remanenţei pe care o are această substanţă activă în sol.

Tehnologia prezentată presupune ca după utilizarea erbicidelor pe bază de imazamox să nu se însămânţeze cereale păioase în termen de 4 luni de la aplicarea produselor, 9 luni porumb, cartofi, legume şi 18 luni rapiţă sau sfeclă de zahăr. Perioada pentru care se fac aceste recomandări de restricţie este estimată luandu-se în calcul condiţii climatice normale. Însa perioada de neutralizare a moleculei în sol variază în limite destul de mari de la un an la altul fiind în principal dependentă de regimul de precipitaţii. Aşadar, în anii secetoşi sau în condiţiile în care nu s-au putut efectua lucrările solului în bune condiţii, pot apărea fenomene de fitotoxicitate asupra culturilor de păioase mai ales, culturi care urmează în mod normal după cultura de floarea-soarelui.

Fermierii care aleg să utilizeze această tehnologie trebuie să evalueze totodată gradul de îmburuienare şi spectrul de buruieni existent, astfel încât dacă se regăsesc cu pondere mare buruieni ca Sorghum halepense (din rizomi) şi Cirsium arvense (din rizomi) să aibă în vedere faptul că utilizarea acestei tehnologii generează un grad scăzut de combatere a acestor “buruieni problemă” pentru cultura de floarea-soarelui. În cazul în care ţinta este combaterea atât a buruienilor monocotiledonate cât şi a celor dicotiledonate prin utilizarea unui singur produs, trebuie avut în vedere faptul că buruienile monocotiledonate, care sunt în general plante termofile, ajung la faza de sensibilitate maximă mai târziu decât plantele dicotiledonate, existând astfel riscul compromiterii efectului erbicidului datorită aplicării lui în afara perioadei optime cu urmări negative asupra costurilor ridicate pentru tratamente de corecţie.

Când elementele tehnologice sunt cunoscute şi se gestionează corespunzător ele pot permite atingerea performaţelor maximale.

Ing. Mihai RADU, Director Tehnic, Procera Agrochemicals România

În fermele agricole, în luna februarie deja încep pregătirile pentru campania de primăvară. De cele mai multe ori, luna februarie coincide şi cu începerea campaniei de semănat la culturile din prima urgenţă. Totul depinde de condiţiile meteorologice din această lună dar şi de prognozele climatice elaborate de Institutul de Meteorologie.

În linii mari, în luna februarie se pot face lucrările menţionate mai jos.

Continuarea lucrărilor de arăt. În fermele unde această lucrare nu s-a încheiat este bine că fermierul, în ferestrele iernii, acolo unde condiţiile o permit, să continue desfăşurarea acestei lucrări, chiar dacă aceasta nu se realizează în conditile cele mai optime. Este ştiut faptul că în comparaţie cu arătura desfăşurată în primăvară, o arătură făcută în ferestrele iernii, peste care este posibil să mai treacă un îngheţ, este de preferat şi este mai bună din punct de vedere calitativ. Sigur nu se compară cu arătura făcută în toamna, dar totuşi se poate obţine o pregătire a terenului cât de cât corespunzătoare.

Pregătirea utilajelor pentru campania de primăvară. De cele mai multe ori, luna februarie corespunde şi cu verificarea utilajelor ce se vor folosi în prima urgenţă. Se verifică în primul rând discurile, combinatoarele, maşinile de împrăştiat îngrăşăminte chimice, maşinile de erbicidat şi semănătorile. Se schimbă pinioanele uzate, cuţitele, talerele discului, tuburile, curelele, angrenajele cu mai mult de 60 – 70% uzura. O piesă neschimbată la timp în această perioadă de verificare poate duce la o defecţiune a utilajului în plină campanie agricolă, la întârzieri de cel puţin o zi sau două care decalează efectuarea celorlalte lucrări.

Aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice. În această perioadă cei mai mulţi fermieri îşi asigură şi stocul de îngrăşăminte chimice necesare pentru campania de fertilizare din primăvară. În special se face aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice pa baza de azot, iar pentru porumb şi floarea-soarelui se face aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice complexe.

Aprovizonarea cu seminţele necesare pentru urgenţă inti. În mod normal , în cadrul unui asolament corespunzător orice fermier are în vedere şi utilizarea unor plante care se seamănă în prima urgenţă. Pentru aceste plante, cum ar fi: mazăre, muştar, răpită de primăvară, orzoica de primăvară, aprovizionarea cu seminţe se realizează de cele mai multe ori în februarie.

Primele lucrări în câmp

Pe lângă măsurile de mai sus, în funcţie de evoluţia factorilor climatici din zona respectivă, se pot realiza şi primele lucrări în câmp.

Fertilizarea culturilor de grâu, orz, orzoica şi răpită de toamnă. În lucrările mai vechi de specialitate se recomandă ca fertilizarea pe bază de azot să se efectueze în ferestrele iernii (în mustul zăpezii), cât mai devreme posibil. Se recomandă ca fertilizarea în primăvara devreme să se efectueze numai după ce plantele au pornit în vegetaţie (în primele zile de la reluarea ciclului vegetativ). Raţionamentul recomandării vine din faptul că în felul acesta tot îngrăşământul rămâne în stratul zonei active al rădăcinilor şi este utilizat de plantă. Practic prin aplicarea azotului după reluarea vegetaţiei şi chiar aplicarea lui în doze fracţionate duce la utilizarea în totalitate a acestuia de către plante. În condiţiile aplicării îngrăşămintelor pe bază de azot în timpul iernii, datorită precipitaţiilor fie sub formă de zăpadă, fie sub formă de ploaie, o parte din cantitatea de azot era levigata sub nivelul rădăcinilor şi practic se pierdea în pânza de apă freatică. Aşa se explică de ce în unele zone unde s-a utilizat în trecut o fertilizare intensă, se găseşte un conţinut mai mare de nitraţi şi nitriţi în pânza de apă freatică.

Dacă ne referim strict numai la cultura de răpită, recomandările noastre sunt în felul următor: când doza de azot care se aplică în vegetaţie este mai mare de 100 kg substanţa activa/ha se recomandă aplicarea fracţionată a acesteia. Primăvara devreme, la pornirea în vegetaţie, se  aplică o doză de 50 kg de substanţă activa de azot /ha iar la sfârşit de Martie sau început de Aprilie ( înainte de butonizare ) se recomandă aplicarea fracţiei rămasă. În felul acesta plantele de răpită utilizează întreg conţinutul de azot aplicat.

Aplicarea fracţionată a azotului se poate face la fel de bine şi la celelalte culturi agricole semănate din toamnă.

Dacă ne referim la cultura griului, îngrăşămintele cu azot vor fi aplicate, în principal , în două faze, astfel: 40 – 60 kg N/ ha primăvara devreme când plantele de grâu îşi reiau ciclul de vegetaţie, iar restul dozei de aproximativ 30 – 60 kg N/ha  se poate aplica la apariţia primului nod al tulpinii.

Sigur dozele de îngrăşăminte variază de la o cultură la alta dar, obiectivul nostru principal trebuie  să fie asigurat de o fertilizare raţională, fără pierderi de produs în sol şi cu efecte maxime în producţia obţinută.  Doza variază în funcţie de tipul de sol, de conţinutul în azot al solului, de îngrăşămintele aplicate în toamna la înfiinţarea culturii, de producţia planificată şi nu în ultimul rând de potenţialul financiat al fermierului.

Începutul semănatului la unele culturile din prima urgenţă. În anumite zone, în funcţie de condiţiile climatice şi în special în funcţie de temperaturile din a treia decadă a lunii februarie se pot demara lucrările de înfiinţare a primelor culturi agricole. În aceste condiţii este bine ca înainte de semănat să verificăm şi prognoza meteo locală pentru următoarele două sau trei săptămâni. În prima urgenţă se pot semăna fără probleme culturile de mazăre, orzoica de primăvară, muştar, răpită de primăvară etc, culturi care pot suporta uşor în faza de plantula temperaturi de zero grade pentru o perioadă scurtă de timp. Pentru aceste plante, încă din toamnă, terenul a fost bine pregătit prin discuiri repetate în aşa fel încât în primăvara doar se mai face o singură lucrare cu combinatorul sau cu discul ( dacă este cazul) şi se trece direct la semănat. În funcţie de specie şi de soi, cantitatea de sămânţă variază foarte mult şi pentru a se obţine rezultate bune este necesar a se  urmări instrucţiunile tehnice elaborate de fiecare companie distribuitoare de saminte.

Pregătirea seminţelor de porumb şi floarea soarelui. În staţiile companiilor producătoare de sămânţă, în această perioadă se lucrează pe ultima sută de metri la terminarea pregătirii seminţelor de porumb şi floarea-soarelui pentru expediere pe piaţă. În acest sens, se fac determinările de calitate aferente speciei respective, se insacuieste sămânţa, se tratează, se lotizează, se etichetează şi este gata de livrare.

Cu siguranţă în materialul de mai sus nu am atins toate activităţile care se vor desfăşura în luna februarie la cultura mare, dar sperăm să reprezinte un punct de plecare în activitatea fermierilor.

Mihai M.

Compania de consultanţă agricolă AgroAdvice a adus la noi în ţară o tehnologie de ultimă generaţie prin care se realizează cartarea agrochimică. “Specialiştii noştri colectează probe de sol, le analizeză şi realizează cartarea agrochimică. Bineînţeles, oferim consultanţă în interpretarea rezultatelor”, spune Alex Frusina, consultant în cadrul AgroAdvice.

Probele de sol sunt recoltate cu ajutorul unui ATV prevăzut cu un sistem special de colectare a mostrelor de sol. Poziţia probelor în cadrul solelor este înregistrată cu exactitate cu ajutorul sistemului GPS.

Specialiştii recomandă ca pe suprafeţe întinse să se ia o probă pentru analiză la fiecare 4 hectare. O probă reprezintă un amestec de 16 probe individuale colectate în cele 4 hectare. Probele se analizează într-un laborator autorizat din Danemarca sau Germania. Rezultatele sunt livrate sub forma unui raport, care va fi discutat şi analizat împreună cu fermierul.

O analiză standard a solului, ne explică Alex Frusina, constă în pH, P, K şi Mg. Însă, se pot face şi analize extra, respectiv: - Standard 1 + Cu;

- Standard 1 + Cu, Zn, B, Mo;
- pH – singur; 
- Na;
- B;
- Mo;
- S;
- Textura, dacă este de slabă calitate şi găsire de nisip, argilă, aluviuni şi humus;
- Humus;
- N total;
- Conductibilitate electrică.

AgroAdvice este un centru de informare şi consultanţă destinat fermierilor, investitorilor în agricultură, distribuitorilor de inputuri şi procesatorilor de produse agricole. Se adresează, de asemenea, investitorilor străini interesaţi de sectorul agricol din România, oferindu-le consultanţă tehnică, juridică şi financiară.

AgroAdvice este o companie mixtă româno - daneză înfiinţată în anul 2009 de gupul Agricover şi DAAS (Danish Agricultural Advisory Service), unul dintre liderii pieţei europene de consultanţă pentru agricultură.

Mihaela Prevenda