Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte beneficiarilor plăţilor naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic, la specia bovine, aferente anului în curs, că eliberează adeverinţe pentru cei care intenţionează să acceseze credite de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia pentru finanţarea activităţilor curente. Aceste credite reprezintă un instrument creat pentru a ajuta financiar fermierii până la primirea la termen, potrivit legislaţiei în vigoare, a primei pe exploataţie pentru bovine la care sunt îndreptăţiţi. Opţiunea de a solicita creditul aparţine integral fermierului.

Începând cu data de 18 ianuarie a.c., creditele pot fi accesate şi de la Banca Transilvania, cu care APIA a încheiat o convenţie în acest sens. Prevederile convenţiei sunt identice cu cele ale convenţiilor anterioare, în ce priveşte depunerea de către fermier a dosarului de accesare a creditelor pentru finanţarea activităţilor curente.

Menţionăm faptul că Banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe / acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către Creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care Creditorul le poate solicita din partea Beneficiarului (fermierului).

Reafirmăm recomandarea adresată potenţialilor beneficiari interesaţi să îşi aleagă Creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă (creditoare), pentru a beneficia de condiţiile de creditare cele mai avantajoase şi care se potrivesc cel mai bine profilului exploataţiei sale.

Plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, la specia bovine, reprezintă prima pe exploataţie, în cuantum de 410 lei/cap de bovină (conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1244/2010).

România va fi "într-o profundă criză economică" până în anul 2015, în condiţiile în care din 2012 statul va începe să plătească împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional şi de la celelalte instituţii internaţionale, iar bugetul va fi extrem de restricţionat, consideră consultantul financiar, Ionel Blănculescu.

"După cum analiştii economici internaţionali ne anunţă deja, următoarea criză care pe noi ne paşte este în perioada anilor 2012-2013, peste un an - un an şi ceva. Vom intra într-o criză groaznică şi se va numi criza datoriilor. În anii 2012-1013 vom începe să plătim acest împumut de la FMI, să-l rambursăm, iar sumele vor ajunge la 5-5,4 miliarde de euro pe an (...). Binenţeles, celelalte nevoi vor face în aşa fel încât bugetul să fie atât de restricţionat, încât noi vom considera, aşa cum am mai previzionat şi eu, că până prin 2015 vom fi într-o profundă criză economică. Anii următori, ca şi anul acesta, vor fi ani foarte grei în condiţiile non-inteligenţei economice care caracterizează politica economică a României", a declarat duminică, la un post privat de televiziune, preşedintele-director general al firmei de consultanţă şi investigaţii financiare Business Intelligence, Ionel Blănculescu, fost ministru delegat pentru coordonarea Autorităţilor de Control.

Acesta consideră că statul în România a devenit un aspirator de bani. "El nu poate exista fără să aspire continuu bani pentru ai redistribui pe pensii, salarii, pe cheltuieli exorbitante precum lucrări şi achiziţii publice. În tot acest context nu se pune problema generării de venituri proprii. România trebuie să genereze venituri, trebuie să existe creştere economică pentru că numai aşa se va vedea într-un an sau doi şi o creştere a veniturilor populaţiei. Altfel, numai din împrumuturi, din punctul meu de vedere, Romania duce o politică economică perdantă", a explicat Blănculescu.

Potrivit acestuia, deturnarea atenţiei de la subiectele principale în alte direcţii de către statul roman reprezintă un fenomen propriu altui tip de economie, nu a celei de piaţă. 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că termenul limită pentru depunerea cererilor pentru ajutoarele specifice acordate producătorilor de lapte din zonele defavorizate şi pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) este 21 ianuarie 2011.

1. Ajutoare specifice acordate producătorilor de lapte din zonele defavorizate

Beneficiari: Crescători de vaci de lapte, persoane fizice şi/sau juridice deţinători de cotă de lapte.

Solicitanţii trebuie să depună cererea aferentă fiecărei exploataţii la Centrele Judeţene ale APIA pe a căror rază teritorială se află exploataţia.

Condiţiile de eligibilitate:

- efectivul de vaci de lapte pentru care se solicită ajutor financiar să fie înscris în Registrul Naţional al Exploataţiilor şi să fie menţinut în exploataţie pe perioada derulării schemei;
- exploataţiile trebuie să fie localizate în zonele defavorizate stabilite prin Anexa 4A din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR);
- ajutorul specific se acordă pentru un efectiv cuprins între 2 şi maximum 15 capete vaci de lapte.

Persoanele fizice care au depus cerere de plată în prima etapă sau a doua etapă de depunere şi nu s-au autorizat potrivit O.U.G. nr. 44/2008 cu modificările ulterioare, nu vor depune o nouă cerere; cererea iniţială depusă ca persoană fizică va fi reverificată şi acceptată la plată cu respectarea condiţiilor de eligibilitate;

Cuantumul ajutorului specific pe cap de vacă de lapte este de cel mult 250 euro/cap de vacă. Plafonul total aferent acestei forme de sprijin este de de 22.447.205 euro.

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute pentru acordarea ajutorului specific poate atrage, după caz, reducerea/excluderea de la plată, respectiv penalităţi/sancţiuni multianuale.

2. Ajutoare specifice acordate pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică

Beneficiari: Producători agricoli, persoane fizice şi/sau juridice, cu exploataţii pe producţie vegetală şi animalieră, exploataţii care sunt înregistrate în sistemul de agricultură ecologică şi conversie.

Solicitanţii pot depune o singură cerere de solicitare a ajutorului specific, fie pentru o exploataţie din producţia vegetală, fie numai pentru una din speciile din producţia animalieră sau numai pentru o exploataţie din apicultură.

Condiţiile de eligibilitate:

- producătorii agricoli trebuie să fie înregistraţi, în fiecare an pentru care solicită ajutorul specific, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ca producători în sistemul de agricultura ecologică;
- să încheie un contract cu un organism de inspecţie şi certificare, organism aprobat de MADR;
- să deţină un certificat de conformitate/master certificat/certificat de confirmare a conversiei emis producătorului de organismul de inspecţie şi certificare cu care a încheiat contractul;
- să nu aibă datorii restante la bugetul de stat sau la bugetul local.
- suprafaţa agricolă în folosinţă trebuie să fie de cel puţin 0,30 ha pentru producţia vegetală.

Producătorii agricoli care beneficiază de ajutorul specific trebuie să menţină exploataţiile în sistemul de agricultură ecologică pe o durată de cinci ani.

Pentru acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, România beneficiază de fonduri europene de 3.098.000 euro, din care pentru producţia vegetală plafonul alocat anual este de 2.373.000 euro, iar  pentru producţia animalieră de 725.000 euro.

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute pentru acordarea ajutorului specific poate atrage, după caz, reducerea/excluderea de la plată, respectiv penalităţi/sancţiuni multianuale.

Ca urmare a situaţiei epidemiologice din Bulgaria, cu referire la cazul de febră aftoasă la mistreţi, Comisia Europeană a elaborat Decizia „privind măsurile intermediare de protecţie privind febra aftoasă în Bulgaria”.

Aceasta conţine măsuri referitoare la certificarea de sănătate a animalelor şi a produselor acestora, la circulaţia şi comercializarea animalelor vii, a cărnii şi produselor din carne, a laptelui, colostrului, produselor din lapte, materialului seminal, ovulelor, embrionilor, blănurilor, pieilor şi a altor produse de origine animală. 

În acest context epidemiologic, sub raportul febrei aftoase, existent în ţara vecină (la 242 km) şi având în vedere caracterele epidemiologice ale bolii, difuzibilitatea extrem de mare, sezonul de vânătoare şi impactul economic grav în caz de evoluţie, dr. Radu ROATIŞ-CHEŢAN, preşedinte-secretar de stat al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor, a dispus următoarele măsuri de urgenţă:

• efectuarea unei analize de risc şi stabilirea unui plan de măsuri severe, necesare pentru preîntâmpinarea apariţiei bolii pe teritoriul României;
• prelucrarea prevederilor legislative europene din decizia menţionată mai sus şi instruirea medicilor veterinari de liberă practică, în recunoaşterea clinică a bolii şi în respectarea măsurilor;
• informarea prefecţilor de către directorii executivi în vederea solicitării sprijinului în aplicarea planului de măsuri ce se impun pentru păstrarea indemnităţii teritoriale sub raportul febrei aftoase;
• efectuarea tututor demersurilor necesare pentru ca acţiunile de vânătoare să fie notificate către  Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, iar la acestea să participe obligatoriu, medici veterinari desemnaţi de către directorul executiv al D.S.V.S.A.;
• medicii veterinari participanţi la vânătoare vor avea responsabilitatea examinării vânatului şi recoltării de probe, conform procedurii stabilite de L.N.R. pentru febra aftoasă;
• publicitatea, prin orice mijloace, a faptului că prima şi cea mai eficientă măsură este anunţarea urgentă a medicului veterinar dacă se constată semne ce pot fi atribuite febrei aftoase;
• prin mass media locală va fi precizat numărul de telefon la care se poate comunica permanent orice suspiciune de boală;
• colaborarea cu asociaţiile judeţene de vânători pentru supravegherea animalelor sălbatice, îndeosebi în locurile hrănirii, adăpării, sărării şi anunţarea rapidă a constatărilor de animale bolnave;
• întărirea condiţiilor de biosecuritate în exploataţii cu animale receptive;
• inspectarea turmelor de ovine şi controlul strict al mişcării acestora;
• controlul depozitelor frigorifice utilizate pentru examinarea şi depozitarea vânatului;
• organizarea, în data de 12.01.2011, orele 10.00, la D.S.V.S.A. Constanţa a unui exerciţiu de simulare a febrei aftoase. La această simulare vor participa şefii serviciilor de monitorizare a bolilor, sănătate animală şi specialistul virusolog.
•  Preşedintele A.N.S.V.S.A., dr. Radu ROATIŞ-CHEŢAN, afirmă că “În acest moment, nu se pune problema existenţei vreunui caz de febră aftoasă în România iar, prin măsurile pe care le-am dispus de urgenţă, ţinem sub control şi apărăm teritoriul României de o asemenea adevărată năpastă.

 De asemenea, ţin să precizez, încă o dată, că această boală a animalelor nu prezintă nici un pericol pentru sănătatea oamenilor. În schimb, ea poate produce o adevărată catastrofă din punct de vedere economic, în zootehnia României, în industria de profil românească, care şi-ar vedea, astfel, foarte mult limitate posibilităţile de industrializare a cărnii româneşti şi ar suferi, implicit, din punct de vedere financiar şi, nu în ultimul rând, în gospodăriile populaţiei!

 De aceea, măsurile pe care le-am dispus şi ordinele pe care le-am dat sunt urgente, categorice şi puse în aplicare imediat! Pentru că până la urmă, ceea ce facem noi în acest caz, toţi medicii veterinarii precum şi autorităţile centrale şi locale, reprezintă un act de apărare a bugetului României în faţa unui eventual şi de nedorit dezastru economic!

 Şi vă rog să mă credeţi că am proprietatea termenilor, ştiu foarte bine ce vorbesc! Gândiţi-vă numai la cazul epidemiei de febră aftoasă din 2001, din Marea Britanie, unde febra aftoasă a evoluat epidemic şi au fost ucise aproximativ 6 milioane de animale iar pierderile agriculturii şi ale lanţului alimentar s-au ridicat la peste 3 miliarde de lire sterline.”

Reamintim că Directoratul General pentru Sănătate şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene (DG SANCO) a notificat, de urgenţă, în data de 05.01.2011, către toţi şefii serviciilor veterinare (CVO) ai Statelor Membre, referitor la confirmarea unui caz de febră aftoasă la mistreţi, în Bulgaria - municipalitatea Malko Tarnovo, satul Kosti. Acest sat pe raza căruia au fost vânate animalele infectate, se află la 242 Km în linie dreaptă faţă de Giurgiu. Zona de vânătoare respectivă este străbătută de drumul European E70 care are ca destinaţii spre România, Vama Veche (E87) 309 Km, şi Giurgiu (E70) 351 Km.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 67.696 tone (-7,4%), în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2010, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, totalizând 842.192 tone, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Fondurile solicitate pe proiectele de acvacultură şi pescuit până la finele lui 2010 sunt de peste două ori mai mari decât sumele nerambursabile alocate până în 2013 pe axa prioritară 2 'Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură' inclusă în Programul Operaţional pentru Pescuit al Românei.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), axa prioritară 2 are alocată pentru perioada 2007-2013 o sumă de 140 de milioane de euro, în timp ce suma solicitată se ridică până la finele lui 2010 la peste 292 milioane de euro.

Astfel, până la finele lunii decembrie au fost depuse 170 cereri de finanţare cu o valoare totală eligibilă estimată de 1,255 miliarde lei, respectiv 292,4 milioane euro.
Numai pe măsura 2.1. 'Acvacultură' , care are încă deschisă sesiunea de depunere a proiectelor, au fost depuse 152 cereri de finanţare, cu o valoare totală eligibilă estimată de 1,063 miliarde lei (247,5 milioane euro), din care: 63 sunt eligibile pentru finanţare, în valoare de 101,5 milioane euro. Alocarea financiară pe perioadă de 7 ani (2007-2013) se ridică la 88 de milioane de euro.

În cazul măsurii 2.3. 'Prelucrarea şi comercializarea peştelui', o altă sesiune deschisă, cu o alocare financiară de 47,6 milioane euro până în 2013, au fost depuse 17 cereri de finanţare, cu o valoare totală eligibilă estimată de 132,64 milioane lei (30,88 milioane euro), din care doar 7 cereri sunt eligibile pentru finanţare cu o valoare totală de aproape 55 milioane de lei (12,803 milioane euro).

Potrivit datelor MADR, pe măsura 2.4. 'Inginerie financiară', cu o alocare de 2007-2013 de 13,99 milioane euro, a fost încheiat contractul de finanţare de prestări servicii cu gestionarul schemei de garantare financiară în valoare de 59,774 milioane lei (13,999 milioane euro), care a fost plătit integral.

România va beneficia, până în 2013, de peste 307,618 milioane euro pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării , din care 230,714 milioane euro reprezintă asistenţa UE din cadrul Fondului European pentru Pescuit (FEP), iar diferenţa este asigurată din bugetul naţional.

Axa 1 destinată adaptării flotei de pescuit are alocată o sumă 13 milioane de euro, axa 2 pentru acvacultură - 140 de milioane de euro, axa 3 pentru măsuri de interes comun - 40 de milioane de euro, axa 4 - dezvoltarea zonelor pescăreşti - 100 de milioane euro, iar asistenţă tehnică - 14,3 milioane euro.

Distribuţia de mere în şcoli în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe a fost demarată de autorităţile locale începând cu 1 noiembrie, dar pomicultorii din România spun că le este dificil să participe la acest program din cauza concurenţei externe, iar statul îşi achită datoriile cu întârziere. Acest eveniment a adus însă în prim-plan pomicultorii şi problemele cu care se confruntă. Care este producţia în acest an, dar şi cum stăm cu valorificarea şi susţinerea pomiculturii am încercat să aflăm de la câţiva pomicultori cu vechime, precum Ilarie Isac, preşedintele Societăţii Naţionale a Pomicultorilor din România, Ioan Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni, şi Emil Farago, producător de mere de pe Valea Mureşului, dar şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mere din Transilvania.

Anul 2010 a fost un an bun pentru pomicultori, cu recoltă bogată în ciuda problemelor datorate vremii. „Din punctul meu de vedere şi al asociaţiei pe care o reprezint, a fost un an destul de bun ca rezultate, dar greu ca producţie, pentru că tehnologic ne-a fost tare greu. Au fost prea multe precipitaţii şi multe cheltuieli, dar per total avem o producţie rezonabilă din punct de vedere cantitativ şi calitativ“, a afirmat Emil Farago, poate cel mai mare producător de mere din ţară. Rezultate foarte bune au obţinut şi pomicultorii din sudul ţării. „Noi reprezentăm partea tipică a pomicultorilor – mici, dar mulţi – şi suntem poate cel mai mare bazin pomicol al ţării. Anul acesta am făcut producţie destul de bună, dar există în asociaţia noastră şi producători care nu au avut rezultate pe măsură, deoarece au ratat 2-3 tratamente“, a spus Ioan Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni.

Depozitarea între aşa nu şi aşa da

Dar toată această producţie trebuie depozitată undeva, iar cele mai multe asociaţii au probleme din acest punct de vedere. „Cu depozitarea stăm mai prost deoarece multe depozite vechi s-au dărâmat. Am avut un depozit de 5.000 de tone la Voineşti, dar domnii guvernanţi n-au vrut să-l transfere către grupurile de producători şi l-am dărâmat, iar acum ne spun că trebuie să îl refacem. Dar sperăm să rezolvăm şi această problemă. Din fericire, anul acesta, desfacerea va fi una dintre cele mai bune, deoarece polonezii aşteaptă să colecteze întreaga recoltă şi plătesc un preţ bun. Şi acest lucru ne ajută, deoarece statul nu ne-a mai dat subvenţii“, a mai spus Ioan Oprea.

Fermierii mai sunt nemulţumiţi şi din cauză că în anumite zone există numeroase depozite care sunt umplute pe jumătate sau nu au fost folosite niciodată, micii producători preferând în continuare să-şi vândă produsele pe marginea drumului. În plus acum se aude că guvernanţii doresc construirea unor depozite noi. „Acum se zvoneşte că ar trebui să fie făcut un lanţ de vreo 26 de depozite la nivel naţional pentru a putea prelua marfa de la producători. Şi asta în condiţiile în care există depozite care stau degeaba. În Argeş, de exemplu, există depozite de 5.000 tone care abia ajung pe la jumătate din capacitatea lor. Pe lângă ele mai există încă vreo 20 de depozite vechi, cu ventilaţie mecanică“, ne-a declarat Ilarie Isac, preşedintele Societăţii Naţionale a Pomicultorilor din România.

„Din punctul de vedere al depozitelor regionale, nu există prea multă logică în ceea ce se face. Avem exemplul acelor depozite de stat care nu funcţionează. Altceva ar trebui făcut: grupul de producători ar trebui ajutat să îşi facă depozitul propriu. Dar trebuie să existe un echilibru între sprijinul naţional şi fondurile europene, ca să nu fie încălcată legislaţia UE. Există fonduri pe forme structurale, pe măsura 121, care ajută producătorii“, a afirmat Emil Farago care conduce Asociaţia Producătorilor de Mere din Transilvania.

De altfel, această asociaţie este una chiar atipică pentru România prin faptul că poate depozita întreaga producţie. „Avem capacităţi de depozitare moderne, care ne acoperă aproape întreaga cantitate. Iar acest lucru nu se întâmplă în general cu pomicultorii din România. Investiţiile pe care am reuşit să le facem cu foarte mari eforturi pe partea de plantaţii tinere ne-au făcut să avem mere de calitate şi ca aspect, nu numai din punctul de vedere al conţinutului. Din acest motiv avem o ieşire directă mai bună pe supermarketuri, dar a fost greu să intrăm în această filieră“, a declarat preşedintele asociaţiei Emil Farago care a reuşit să adune în jurul său un grup de producători care au format un lanţ complet de la recoltă la vânzare.

Soluţii pentru mere româneşti în şcoli

Deşi Programul european de încurajare a consumului de fructe în şcoli, de care ar trebui să beneficieze peste 1,7 milioane de elevi, ar trebui să aducă beneficii pomicultorilor români, în realitate lucrurile nu stau chiar aşa concurenţa europeană dându-le multe bătăi de cap. „Când a fost dată legea, mi s-ar fi părut corect ca în caietul de sarcini să aibă un procent în plus producătorii autohtoni şi nu comercianţii. Dar n-a fost aşa. În plus, nici producătorii români nu sunt privilegiaţi, deoarece suntem în UE. Din aceste programe câştigă doar distribuitorii care iau de la noi marfă cu 1,2 lei şi o dau la şcoli cu 2,4 lei. Dar sperăm să se îndrepte lucrurile. Eu am tras semnalul de alarmă şi anul trecut, şi o fac din nou în acest an, deoarece e anormal ca statul să ia mere din Ungaria sau Polonia pentru şcolile din România“, ne-a spus Ioan Oprea, referitor la acest program prin care se pot absorbi 20.000 de tone de mere de pe piaţă.

Având în vedere însă că România face parte din UE, iar acest program este cu finanţare majoritar europeană şi producătorii de la noi trebuie să respecte legislaţia europeană. „Am încercat să facem în aşa fel încât să fie favorizaţi producătorii interni, dar există o legislaţie a concurenţei care e liberă. Poate să vină şi din Danemarca să vândă mere în România, la fel cum şi noi putem merge pe piaţa de acolo. Există 3 moduri de a rezolva problema într-un judeţ: licitaţie pe tot judeţul, licitaţie pe zone sau fiecare localitate este lăsată să îşi facă partea de achiziţii“, a afirmat Emil Farago. El a dat ca exemplu judeţul Mureş, unde Consiliul Judeţean a lăsat fiecare primărie să îşi facă achiziţiile proprii.

„Pentru că este sub 15.000 euro, se face direct cu cerere şi ofertă, fără licitaţie. În acest fel producătorii din judeţul Mureş au fost indirect favorizaţi. La fel s-a întâmplat şi în Argeş. Aşadar, nu ministerul este de vină pentru că nu reuşesc să intre producătorii autohtoni în acest program. Eu, de exemplu, nu pot merge să fac distribuţie în judeţul Dâmboviţa, deoarece sunt favorizaţi agenţii implicaţi deja în proiectul cu laptele şi cornul şi care au deja programul de distribuţie pus la punct“, a explicat Emil Farago care este printre puţinii care au reuşit să livreze mere şi pe finalul trecut de an şcolar, iar în momentul

de faţă se află pe punctul de a încheia contracte pe următorul an pentru o cantitate destul de mare. Dificultăţi a întâmpinat şi el: „Avem o relaţie cu statul în ceea ce priveşte merele trimise în şcoli, stat care, aşa cum se ştie, în general, plăteşte cu mare întârziere. Pe când întârzierile în obligaţiile noastre faţă de el sunt mereu taxate. Înainte erau 0,01% pe zi majorările pentru întârzierile la plată, iar acum 0,05.“

13.405.814 de euro pentru merele elevilor

Conform datelor furnizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru acest an şcolar s-au înscris 1016 solicitanţi (983 primării, 27 Consilii Judeţene şi cele şase sectoare ale Municipiului Bucureşti), se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. MADR a alocat 56.304.418,41 lei, respectiv 13.405.814 euro, din care 40.568.724 lei (9.659.220 euro) finanţare comunitară, iar 15.735.694,41 lei (3.746.594 euro) cofinanţare publică. Astfel, pentru anul şcolar în curs, elevii din clasele I-VIII vor primi zilnic mere, în limita a 0,3 lei/elev, de 90-140 grame. Scopul acestui program este de a crea obiceiuri alimentare sănătoase în rândul tinerilor, având în vedere cifrele care demonstrează faptul că obezitatea infantilă este în creştere şi devine un fenomen îngrijorător.

Distribuţia de mere în şcoli a fost demarată de autorităţile locale la data de 1 noiembrie 2010. Acesta este şi primul an în care programul presupune implementarea de măsuri adiacente distribuţiei de mere, pentru formarea şi fixarea de obiceiuri alimentare sănătoase şi la conştientizarea beneficiilor consumului de fructe şi legume proaspete. Pentru aceste măsuri adiacente, autorităţile locale vor putea cheltui până la 10% din fondurile alocate pentru distribuţia de mere, urmând să recupereze sumele cheltuite de la APIA. Se va putea opta pentru organizarea de vizite la ferme pomicole sau legumicole, la staţiuni de cercetare pomicolă sau legumicolă, la zilele recoltei, expoziţii, târguri sau alte evenimente şi/sau activităţi similare, pentru organizarea de concursuri tematice cu premii ca modalităţi practice educative care să contribuie la dezvoltarea competenţelor elevilor şi prin activităţi de grădinărit sau pentru realizarea de broşuri sau materiale didactice al căror scop este cunoaşterea beneficiilor consumului de fructe şi legume proaspete.

Citate

Anul 2010 a fost un an bun pentru pomicultori, cu recoltă bogată în ciuda problemelor datorate vremii.

Acesta este şi primul an în care programul presupune implementarea de măsuri adiacente distribuţiei de mere, pentru formarea şi fixarea de obiceiuri alimentare sănătoase şi la conştientizarea beneficiilor consumului de fructe şi legume proaspete.

Tradiţionala paradă a taurilor de la Semtest BVN Târgu Mureş s-a desfăşurat, ca în fiecare an, în prima sâmbătă a lui octombrie. Cea de a 9-a ediţie a Paradei Taurilor a adus la sediul semtestului din Sângeorgiu de Mureş circa 300 de crescători de taurine, care s-au aşezat încă de la primele ore ale dimineţii în tribunele care înconjoară ringul special amenajat pentru defilarea taurilor. Au fost prezenţi şi crescători din Germania, Austria, Cehia, Croaţia, Serbia, Moldova, ţări în care ajunge materialul seminal congelat de la taurii Semtest BVN.

50 de tauri din cei 150 crescuţi la semtest au participat la paradă şi au fost prezentaţi în detaliu, pe rase, linii, familii, vârste. Au fost arătaţi tauri din rasa de lapte Holstein Friză, din rase de carne (Limousine, Charolaise, Angus), rase mixte (Pinzgau, Brună, Simmental). “Este o şansă pentru crescători de a vedea taurii pe viu, deoarece în asemenea ferme nu se poate intra, animalele sunt izolate, au condiţii stricte de carantină. De aceea, o dată pe an, la Parada Taurilor crescătorii de animale pot să vadă pe viu taurii, să-i analizeze”, spune Mircea Roman, directorul Semtest BVN.

Ce aruncă alţii, iau fermierii noştri de bun

Semtestul din Sângeorgiu de Mureş are 10 tauri incluşi în primii 50 de tauri din clasamentul care se publică de trei ori pe an în Germania şi Austria. MSC-ul de la aceşti zece tauri este vândut doar la export. Asta pentru că fermierul român îl consideră prea scump.

“Din păcate, mulţi dintre crescătorii de taurine se uită la preţ şi cumpără cel mai ieftin MSC. Este o greşeală, mai ales când diferenţa de preţ este de 2-3 lei pentru o doză. Nu poţi lua ceva ieftin şi slab pentru un animal pe care îl exploatezi următorii zece ani. Trebuie să cumperi MSC de calitate, trebuie să iei un animal bun, care rezistă 10 ani şi care produce. Dacă în fiecare zi vaca produce mai mult cu un litru de lapte, înmulţim 7-8 lactaţii cu 300 de zile înmulţit cu un litru şi vedem ce cantitate enormă de lapte se pierde pentru un MSC mai ieftin cu 2-3 lei”, arată Mircea Roman.

El a adăugat că la noi nu există reguli stricte pe piaţa materialului seminal congelat şi oricine poate aduce MSC din afară, primeşte autorizare, indiferent de calitate. “Eu vând în Germania MSC de la taurii lor, dar nemţii plătesc, de pildă, TVA la MSC-ul cumpărat de aici, cu toate că România e o ţară UE. Este o măsură pe care o ia Germania pentru a stopa importurile şi a-şi proteja producţia şi piaţa internă. De asemenea, Ungaria pune nişte oprelişti la importul de MSC, tot pentru protejarea producţiei interne şi dezvoltarea efectivelor proprii de animale. Mai mult de 70% din MSC-ul importat are calitate slabă. La noi se aduce tot ce se aruncă în altă parte. Din respect pentru crescătorul de animale, în 2009, Semtest BVN a aruncat 150.000 doze de MSC, pentru că nu avea calitate”, spune directorul semtestului.

Scad vânzările de MSC

În ce priveşte vânzările, criza s-a simţit şi în genetica bovină. Efectivul de animale de la noi din ţară s-a redus drastic în ultimii doi ani, dar nimeni nu ştie sau nu vrea să spună cu cât. În 2010 vânzările de MSC au scăzut comparativ cu 2009.

Până în octombrie anul acesta, Semtest BVN a vândut 140.000 doze de MSC, iar anul trecut s-au vândut 300.000 de doze la intern şi 130.000 în afara ţării.

“Mai puţin de 50% din efectivul de vaci din ţara noastră se însămânţează artificial, iar restul este montă naturală cu tauri necunoscuţi”, susţine Mircea Roman.

LEXION – numele este cunoscut la nivel mondial, fiind sinonim cu combinele de înaltă performanţă. LEXION-ul firmei Claas, de nouă generaţie, este o combină care a devenit mult mai rapidă, mai confortabilă, mai productivă şi în acelaşi timp mai economică. O maşină agricolă ultramodernă, cu un design nou, care utilizează în mod complet posibilităţile oferite de reglarea şi controlul electronic. Performanţa mărită a noii maşini este realizată printr-o gamă variată de hedere eficiente: pentru rapiţă şi pentru porumb, pentru soia şi pentru grâu – pentru toate tipurile de cereale din lume.

Claas a dezvoltat două serii de modele pentru sectorul agricol internaţional. Modelele LEXION din cadrul seriei 700 (770 – 760 – 750 – 740) dispun de cunoscutul sistem de treierat, APS (pre-accelerare) cu separarea grânelor reziduale prin rotori (APS HYBRID). Modelele LEXION din cadrul seriei 600 (670 – 660 – 650 – 640 – 630 – 620) dispun de APS şi de separarea grânelor reziduale prin intermediul a 6 scuturători, respectiv 5 scuturători (modelele 630 şi respectiv 620).

Cabina, foarte confortabilă

Cea mai evidentă caracteristică a maşinii este integrarea binecunoscutei cabine de la seriile XERION şi JAGUAR. Este chiar şi mai spaţioasă decât modelul anterior, iar centrul de control al LEXION-ului asigură şoferului o mult mai mare libertate de mişcare şi o excelentă vizibilitate, pe toate părţile.

Climatizarea întotdeauna plăcută, un nivel deosebit de scăzut al zgomotului şi coloana de direcţie ajustabilă pe 3 direcţii asigură condiţii de lucru de primă clasă. Scaunul pneumatic cu funcţia automată de control a înălţimii se ajustează în mod independent greutăţii şoferului şi atenuează în mod efectiv vibraţiile, cu până la 40%. Controlul activ al climei asigură o ventilaţie optimă a cabinei, fără a expune şoferul la curenţii periculoşi de aer.

Scaunul polivalent al copilotului include un sertar integrat, de răcire, iar speteaza rabatabilă poate fi folosită ca şi masă pentru servirea mesei. Compartimentul de răcire este dotat cu un suport pentru sticle şi asigură un volum total de depozitare de 43 l.

Operarea extrem de EASY

În cotieră este incorporată o manetă multifuncţională care permite o operare extrem de uşoară. Această manetă multifuncţională facilitează ajustarea lină a vitezei la sol a maşinii, precum şi numeroase alte funcţii, ca de exemplu: ajustarea în înălţime a ataşamentelor frontale, a tuturor sistemelor de ghidaj, rabatarea spre interior şi spre exterior a tubului de descărcare din buncăr, opritorul hederului, operarea rabatorului şi a sistemului de descărcare a buncărului.

Apropo, EASY este termenul generic folosit pentru toate sistemele electronice care uşurează viaţa şi munca clienţilor cu maşinile Claas: Efficient Agriculture Systems (sisteme agricole eficiente). De la setările maşinilor la sistemele de direcţie, la soluţii software pentru diverse domenii, toate se îmbină aici. Doar dacă toate sistemele sunt coordonate unul cu celălalt, şoferul va putea să obţină performanţa optimă a maşinii.

Informaţii precise, direct la bord

Procesarea datelor, înregistrarea, controlarea şi monitorizarea sunt sarcini efectuate de către sistemul de informare de la bord, CEBIS – extins în mod semnificativ. Sistemul afişează procesele curente prin intermediul monitorului color şi centralizează într-un mod clar, toate datele şi cifrele relevante.

De exemplu, următoarele pot fi uşor identificate şi ajustate în cadrul sistemului CEBIS: setarea automată a recoltei, funcţia CRUISE CONTROL (control automat al vitezei), sistemele de ghidaj GPS PILOT, LASER PILOT şi AUTOPILOT, măsurarea debitului şi a umidităţii - QUANTIMETRU -, măsurarea suprafeţei, măsurarea consumului de carburant, funcţia de cartare, afişajul performanţei, caracteristica de management a comenzilor, afişajul intervalelor de service-are, diagnoză generală onboard şi funcţia de monitorizare a turaţiei.

Transfer de date în timp real

Sistemul TELEMATICS face posibilă accesarea via internet, în orice moment, a tuturor datelor importante referitoare la combină. Cel care se ocupă de managementul operaţiilor poate astfel să identifice şi să optimizeze în timp real, performanţa şi datele de recoltare, pentru parcul auto. Procedurile de operare sunt clare şi toate datele şi informaţiile referitoare la modul de mers pot fi realizate rapid, astfel permiţând îmbunătăţirea întregii logistici a transportului. Procesul de documentare a fost simplificat şi datele cu privire la service pot fi transferate rapid către partenerii de vânzări. În acest fel deseori se poate oferi o primă diagnoză, specifică, la distanţă.

Asistentul se numeşte CEMOS

Sistemul de optimizare electronică a maşinii, CEMOS, este un asistent valoros pentru recoltare, întrucât şoferul trebuie totdeauna să manevreze setările corecte ale maşinii în ce priveşte performanţa, calitatea, siguranţa şi eficienţa. Setări de până la 50 de parametri, de la rabator până la tocătorul de paie, au o influenţă asupra rezultatului recoltei. Şoferul are nevoie să fie atent constant pe maxim 10 din aceste valori.

CEMOS furnizează sfaturi asupra afişajului cu privire la felul cum pot fi menţinute aceste date în gama optimă. După ce şoferul a confirmat propunerile de setări oferite de sistem, CEMOS conduce automat setarea optimă a maşinii.

Două sisteme în unul pentru rezultate optime de batozare

APS HYBRID SYSTEM folosit la LEXION are standarde fixe în recoltarea cu combine moderne, căci Claas este singura care combină folosirea celor două sisteme pentru batozare în seriile LEXION 700, şi anume sistemul de batozare APS cu preaccelerarea fluxului recoltei (care poate creşte performanţa cu până la 20%) şi sistemul de separare a boabelor reziduale ROTO PLUS.

Un proces eficient de separare în special a grânelor reziduale este facilitat datorită vitezei extraordinare a fluxului recoltei între rotori şi contrabătători şi de gradul mare al forţei centrifugale. Se asigură astfel adaptarea individuală a procesului general la condiţiile de operare din câmp.

Tehnologia scuturării paielor folosită la seriile noi de LEXION 600 operează, de asemenea, într-un mod foarte eficient. Sistemul de batozare APS asigură ca procesul de separare a boabelor reziduale să conţină doar în jur de 10% din boabe. 90% este deja separat de paie, datorită sistemului APS. Procesul de separare totală a boabelor reziduale este condus pe o lungime de 4,400 mm, prin cinci sau şase scuturători.

Un factor cheie pentru atingerea unei eficiente măriri a separării este o agitare intensivă a materialului recoltat - în special când este vorba de paie umede. Toate combinele LEXION sunt, prin urmare, echipate cu MULTIFINGER SEPARATOR SYSTEM (MSS).

Hidraulica îmbunătăţită – operare mai rapidă

Sistemul de hidraulică nou cu presiune constantă, care a fost introdus la sistemul JAGUAR, a fost şi el rafinat şi mărit semnificativ în ce priveşte performanţa sa. El oferă clienţilor chiar şi mai multă eficienţă cu o nouă pompă load-sensing, mult mai puternică, cu o viteză de lucru mai mare şi intervale de întreţinere mai lungi.

Presiunea de lucru se situează acum la 200 bar (acolo unde, anterior, a fost de 180 bar). Volumul de livrare a uleiului din pompa de lucru este de 120 l/ min. Capacitate de ridicare a ataşamentului s-a mărit cu 10% în ce priveşte greutatea şi cu 50% în ce priveşte viteza. Copierea solului este acum mai rapidă cu 200%.

Formula 1 pe şosea

LEXION-ul produce bani doar când este utilizat la recoltat. Mersul pe şosele este ineficient şi ar trebui să se termine cât mai repede posibil. Dacă s-ar ţine un campionat mondial al celei mai rapide combine recoltătoare, LEXION-ul 750 cu şenile TERRA TRAC ar ieşi pe primul loc. Viteza sa de 40 km/h este de neîntrecut pe şosele.

Datorită sistemului TERRA TRAC, combina este capabilă să se deplaseze pe câmp, ca pe nişte gheare de catifea. Toate componentele, precum volanul, roţile şi tăvălugii suport, sunt montate separat cu arc, aceasta reducând impacturile pe saşiu şi pe motor, măreşte confortul pentru şofer şi generează stabilitate mărită la viraje.

Ca un rezumat, aceste rezultate de protecţie mărită a solului (66% mai bine decât la o maşină pe roţi), tracţiunea îmbunătăţită în condiţii umede sau în pantă, stabilitatea mai mare la muncă în pantă, rezistenţă mai mică la tractare, mai puţină alunecare şi astfel, consum mai mic de carburant, precum şi o performanţă mărită de recoltare prin deplasare mai rapidă pe şosea. Lăţimea de transport a LEXION-ului 750 este de 3.30 m. Noul TERRA TRAC este crucial în dezvoltarea Claas a sistemelor şenilate.

Transmisie modernă - consum redus

Conceptele noi de transmisie, ca şi în cazul sectorului automotive, garantează productivitatea şi consumul redus de carburant. Acestea sunt utilizate la combinele MONTANA şi în seriile LEXION 670 şi în cele de mai sus. Viteza motorului în timpul operării pe şosea este reglată, funcţie de cerinţă de putere şi este consumul de carburantul necesar.

Alte îmbunătăţiri, precum rezervoare mai mari de carburant pentru combinele hibride, rezervoare mai mari de boabe pentru scuturători, timpi de golire mai rapizi şi multe altele în plus măresc atractivitatea acestei noi generaţii de combine Claas.

Aceasta este legată de asemenea şi de anvelope. Împreună cu anvelopele IF, dezvoltate exclusiv pentru maşinile de recoltat Claas din familia Ultraflex, Michelin oferă acum şi o anvelopă (CEREXBIB), care se încadrează în lăţimea de transport prescrisă legal, totuşi oferă o zonă de contact şi presiune la sol care este demonstrată de anvelope mult mai mari. Această anvelopă este, prin urmare, legătura perfectă între anvelopele standard şi şenile.

Iluminare ca pe timpul zilei

Munca se poate realiza pe întuneric cu noul LEXION, ca şi când ar fi în plină zi. Semnalizatoarele Xenon şi iluminarea internă corespunzătoare creează un mediu de lucru sigur. Aceasta include până la 10 surse de lumină puternice, precum lumini pentru ataşamentele rabatabile, lumini laterale şi lumini pentru mirişte lângă maşină, iluminarea tubului de descărcare a buncărului de boabe, o lumină reversoare automată pentru spate, iluminarea echipamentului de curăţare, a buncărului de boabe şi retur, lumini de service dedesubtul clapelor laterale şi o lumină de lucru mobilă.

Claas este o firmă germană care s-a clădit pe o tradiţie de familie şi una dintre liderii de piaţă în producerea de tehnologie agricolă. Un număr mare de sucursale, incluzând 14 fabrici de producţie, în jurul globului asigură apropierea de client la scară mondială. Numele Claas a fost sinonim cu inovaţia din tradiţie, orientare pe client şi pe angajat, precum şi cu succesul pe termen lung şi a orientat creşterea timp de peste 90 de ani. Combinele recoltătoare Claas sunt liderul de piaţă european, iar tocătoarele Claas sunt numărul unu mondial. Gama de produse Claas include, de asemenea, tractoare, prese, maşini de recoltat iarba şi cea mai recentă tehnologie de informaţie agricolă. Grupul Claas este, de asemenea, un furnizor al industriei de aviaţie şi al sectorului automotive, operând şi în alte domenii.

Firma STEYR-Austria din grupul CNH se situează pe primele locuri între marii competitori de pe piaţa tractoarelor agricole, forestiere şi comunale. Notorietatea şi reputaţia firmei sunt bine cunoscute pe piaţa occidentală prin calitatea şi inovaţiile tehnice îndelung testate înainte de lansarea noilor produse.

Noua gamă de tractoare STEYR seria 9000 Multi Trac, multifuncţionale - cu variante pentru fermele de culturi de câmp şi variante pentru fermele de producerea furajelor verzi - prin cele trei modele 9085 MT (63,5KW/86 CP), 9095 MT (68,5 KW/93CP) şi 9105MT (74,5KW/102CP) sunt echipate cu transmisii „semi power shift“ şi inversor „power shuttle“. Aceste tractoare foarte moderne, cu un design şi confort superior, asigură o excelentă vizibilitate şi manevrabilitate.

Motoarele care echipează aceste tractoare sunt tip turbo şi intercooler, în 4 cilindri, cilindreea 4397 cmc, turaţia nominală 2300 rot/min, cu un consum redus de carburant (225g/KWh), cu intervalul de schimb ulei mărit la 500 de ore funcţionare şi norme de poluare TIER III. Răcirea motorului este realizată cu 2 circuite şi are eficienţă maximă chiar şi în condiţii climatice extreme. Ventilatorul tip Eco-fan având posibilitatea schimbării unghiului palelor asigură o eficienţă maximă a răcirii, implicit reducerea consumului de combustibil. Prin schimbarea sensului de rotaţie, curentul de aer curaţă automat radiatorul de răcire. Sistemul de monitorizare a motorului asigură oprirea automată a acestuia în cazul apariţiei unor avarii grave (de exemplu supraîncălzire).

Ambreajul este de tip umed multidisc permiţând schimbarea vitezelor fără apăsarea pedalei de ambreaj.

Transmisia este acţionată prin levier Multicontroler power shift & power shuttle cu cuplaje tip discuri multiple umede („multiple wet disc“) comandate electro-hidraulic. Astfel, se pot obţine 16 viteze înainte şi 8 înapoi, iar viteza maximă la deplasare este de 40 km/h. Ungerea angrenajelor transmisiei este asigurată cu ulei sub presiune. Blocarea diferenţialului se face prin comanda electrohidraulică. Puntea faţă este motoare, cu sistem de blocare a diferenţialului faţă.

Instalaţia hidraulică este de tip cu centru deschis (cu debit fix) cu supape pentru compensarea presiunii, pompa cu roţi dinţate, model dual cu debit 50+50 l/min sau triplă cu debit 50+35+50 l/min şi presiunea 175 Bar. Comanda hidraulicii se poate face cu EHR sau ELR (electrohidraulic control system). Capacitatea maximă de ridicare este 4.900 kg şi se pot monta până la 5 prize hidraulice pentru acţionarea cilindrilor cu simplu sau dublu efect.

Priza de putere spate asigură 4 game de turaţii: 430, 540 750 şi 1000 rot/min. Antrenarea prizei de putere se face electrohidraulic sau mecanic (cu pornire lentă), iar axul prizei de putere este de 1 3/8” cu 6 caneluri.

Frâna de serviciu este de tip umed multidisc (4 buc), autoreglabilă cu acţionare hidraulică. Opţional, tractoarele pot fi echipate cu instalaţie de frânare pneumatică. Şi frânele roţilor faţă sunt de tip umed (2 buc.), acţionate de asemenea hidraulic.

Cabina este cu încălzire (ventilator cu 3 viteze) şi aer condiţionat (opţional montată în acoperişul cabinei), instalaţia de lumini cu până la 10 faruri integrate în caroserie şi cabină, uşi şi geamuri laterale cu deschidere largă, trapă tavan, oglinzi exterioare telescopic (opţional cu reglaj şi încălzire electrică), coloana volanului reglabilă, scaun standard&deluxe, cu nivel scăzut de zgomot (76 dBa) şi scaun pasager standard&deluxe.

Tehnologiile de ultimă generaţie, finisajele, performanţele tehnice şi consumul redus de carburant al tractoarelor STEYR seria 9000MT fac ca aceste modele să fie deosebit de atractive şi pe piaţa României.

http://www.newhollandromania.ro/

Text: Nicolae Mocanu - director vânzări, NHR Agropartners – Filiala Cluj