Primele utilaje Väderstad s-au vândut la noi direct prin anii 95, cinci

ani mai târziu compania suedeză devenind reprezentată în România prin dealeri. Din 2010, s-a decis deschiderea aici a unei sucursale. „Prin deschiderea acestei filiale ne dorim să fim cât mai aproape de clienţi, să le cunoaştem problemele şi să fim capabili să le oferim răspunsuri rapide şi soluţii prompte. În plus, numai prin apropierea de fermieri putem evolua, deoarece ei sunt cei mai în măsură să semnaleze problemele pe care le pot întâmpina în câmp folosind un utilaj de-al nostru", a afirmat la deschiderea oficială directorul Väderstad România, Mihai Rausser.

„Väderstad poate face diferenţa"

Un alt obiectiv al acestei companii, conform directorului general Cristina Stark, este cunoaşterea agriculturii româneşti şi implicarea activă în dezvoltarea ei: „Väderstad este o companie suedeză care a fost înfiinţată în 1962 de către părinţii mei cu scopul de a ajuta fermierii din regiunea noastră. Acum suntem prezenţi în peste 30 de ţări. Vreau să mulţumesc cu această ocazie clienţilor din România care au avut încredere în noi şi să-i asigur că ne interesează un parteneriat pe termen lung, dar şi întregii echipe româneşti care trebuie să fie de astăzi înainte în serviciul agriculturii româneşti".

„România are o tradiţie în agricultură şi soluri foarte bune care ar trebui exploatate la întregul lor potenţial. Istoric vorbind, România a fost unul dintre cei mai importanţi exportatori de produse agricole, dar în prezent vedem puţine produse de aici în zona nord-europeană.

Potenţialul României nu e folosit optim şi e extrem de important ca productivitatea să crească. Väderstad poate face diferenţa şi să ducă la creşterea productivităţii", a declarat ambasadorul Suediei în România, Anders Bengtcén, convins că buna colaborare româno-suedeză mai are o cărămidă la bază.

După tăierea panglicii, invitaţii, printre care s-au aflat clienţii companiei, dar şi manageri de la alte companii, precum Arnaud Van Strien de la Ipso sau George Stanson de la Case IH Agriculture, au fost împărţiţi în trei grupe pentru a participa prin rotaţie la trei ateliere de prezentare. Ziua s-a încheiat cu o tombolă cu premii, la care au putut participa toţi cei prezenţi.

A venit vremea faptelor. A trecut de mult răgazul lăsat noii conduceri a MADR, conform înţelegerii cu organizaţiile profesionale şi sindicatele din agricultură, pentru a începe să ofere ”răspunsuri” la cerinţele producătorilor agricoli.

Surprinzător sau nu, ministrul, Valeriu Tabără, a găsit o serie de legi începute şi lăsate neterminate, altele, chipurile, legiferate dar, cum ne-a obişnuit ”fosta” echipă minune de la conducerea ministerului, încă netrimise la Bruxelles pentru aprobare ori cu aşa-zise întâlniri de lucru cu producători din toate sectoarele în care chipurile se negocia ceva.

Toate discuţiile începute cu ”nu se poate” şi încheiate, cum era şi firesc, în coadă de peşte, că doar era vorba de ”nimicuri” gen plăţile la hectar, plăţile la bovine sau plăţile la ovine şi caprine.

Cât despre plăţile la hectar, încă nu se ştie suma pe care fermierii o vor primi. Prima strigare - 80 de euro, apoi 117 şi ultima vreo 130 de euro. Se poate spune că, uşor, uşor, declaraţiile încep să se apropie de adevărata sumă aşteptată de agricultori şi negociată la aderare cu Bruxelles-ul.

Necunoscută este şi suma pentru PNDC – ul la bovine, suma stabilită pentru 2010 prin negociere cu UE este doar o iluzie, cum iluzie a ajuns ajutorul pentru ciobani, 10 euro în loc de 17.

Noiembrie este luna în care sunt aşteptate faptele.

Marea realizare privind bunăstarea la porc şi pasăre va primi răspunsul către mijlocul lunii de la Comisia Europeană, unul incert, cel puţin până în acest moment. Cât despre cum se va aplica, cine va beneficia de ajutor şi pentru ce fel de ”investiţii”, rămâne de desluşit abia după aprobare.

Luna aceasta sperăm să auzim câte ceva şi despre plăţile în avans care chipurile trebuiau începute din 15 octombrie. 37,85 euro/ha nu-s mulţi bani, puţini faţă de nevoile agricultorilor români trecuţi prin secetă, inundaţii, fără posibilităţi de creditare, cu dobânzi mari şi insuficiente garanţii.

Tot acum are loc şi aşteptatul anunţ privind PAC-ul după 2013 al comisarului pentru agricultură Dacian Cioloş. Securitatea alimentară, folosirea durabilă a resurselor naturale şi menţinerea echilibrului regional sunt în principal obiective care vor fi urmărite şi în viitor. Sprijinirea fermelor comerciale mici care contribuie la menţinerea vitalităţii zonelor rurale şi a peisajelor constituie un proiect realizabil în viitorul PAC. Vor fi propuse măsuri simple şi accesibile de sprijin pentru fermele mici, astfel încât acestea să fie capabile să păstreze forţa de muncă ocupată în zonele rurale.

Evident, cu toţii aşteptăm, cel puţin agricultorii români, ca bugetul destinat plăţilor directe să nu fie diminuat.

Tot în noiembrie, la INDAGRA Farm, va începe să emită, cu un program special dedicat acestui eveniment, Agrochannel TV – televiziunea satului românesc. Singurul post şi primul de acest fel din România, ale cărui programe sunt dedicate agriculturii şi dezvoltării rurale. Aici vor putea fi urmărite emisiuni informative, reportaje şi dezbateri realizate de jurnalişti profesionişti cu experienţă în acest domeniu aflat, e drept, în mare suferinţă în această perioadă.

Tradiţiile româneşti şi muzica populară românească îşi vor regăsi spaţiul şi locul cuvenite pe un astfel de post de televiziune şi, în fine, tot de luna aceasta, Gazeta Fermierului a devenit Revista Fermierului, cu spaţiu mult mai generos, cu mai multe posibilităţi de acoperire a tuturor sectoarelor din agricultură, în care veţi găsi informaţii complete de tehnică agricolă, informaţii şi dezbateri din pomicultură, legumicultură, viticultură, zootehnie sau despre evenimentele interne şi internaţionale care au avut sau vor avea loc. Oricum, surprizele nu se vor opri aici. Citiţi-ne şi luna viitoare şi vom avea şi alte veşti la fel de bune. Parafrazând deja de acum zicala „Iarna nu-i ca vara”, „Nici Gazeta, ca Revista”.