Dacă luăm bani, vor veni şi mai mulţi!
România va trebui să absoarbă toţi banii puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană, dacă vrea să ceară Comisiei Europene sume mai mari pentru viitorul pachet, 2014-2020, a spus ministrul Agriculturii, Stelian Fuia.
“Avem sume foarte mari, alocate de Comisia Europeană, şi, dacă nu vom fi capabili să le absorbim în totalitate, ne va fi foarte greu in perioada următoare, 2014-2020, să cerem sume consistente. Vor spune că vrem să le luăm, dar nu suntem în stare să le folosim”, a arătat Fuia.
Ministerul Agriculturii are o rată de absorbţie de peste 40% la fondurile europene. “Dacă privim la nivel de Guvern, e o rată bună, dar dacă privim la nivel european suntem în continuare pe unul din ultimele locuri” , a precizat Fuia, care şi-a propus ca în acest an ministerul să absoarbă 2,5 miliarde de euro, din care a atras deja în primul trimestru peste un miliard de euro.
Sursa: Capital
Investitori danezi în România şi Slovacia
„Ziarul financiar” analizeaza investitiile daneze din Romania si Slovacia, care vor să facă o companie mare. FirstFarms, companie deţinută de investitori danezi, care operează o fermă de 7.600 ha în apropierea oraşului Buzău, vizează fuziunea cu alte companii daneze, care operează în agricultura din Europa de Est.
În România, investitorii danezi deţin împreună aproximativ 32.000 ha de teren agricol, adică 4,5% din totalul suprafeţelor controlate de străini, potrivit unor informaţii ale Ministerului Agriculturii. Cele mai mari proiecte sunt cele făcute de familia Raunsing, prin intermediul Ingleby, companie care controlează pe plan local 10.400 ha lângă Lugoj, în judeţul Timiş. În urmă cu doi ani, Ingleby a plătit 8,2 milioane de euro pentru a achiziţiona 2.000 ha de teren, utilaje şi clădiri de la FirstFarms. În prezent, FirstFarms are în România 7.500 ha de teren, cu o valoare de 14,8 milioane euro.
Din suprafeţele lucrate, 40% sunt cu grâu, alte 25% sunt cu rapiţă, iar restul cu floarea-soarelui şi orz. FirstFarms a încheiat 2011 cu afaceri de 17 milioane de euro, în creştere cu 54% faţă de 2010. Pe lângă operaţiunile din România, FirstFarms mai operează o fermă de 2.700 de vaci şi alte 8.300 ha, cea mai mare parte luate în concesiune.
NUPRID AL 600 FS, recomandat pentru tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui
Tratarea cu un insecticid al seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, ce urmează să fie semănate, reprezintă o condiţie de bază pentru obţinerea unor culturi sănătoase şi performante.
Cei mai păgubitori dăunători, cum ar fi viermii şarma (Agriotes spp.), răţişoara porumbului (Tanymechus dilaticollis) sau viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) pot fi combătuţi cu succes prin tratamentul seminţelor înainte de semănat.
În acest context, ALCEDO vă recomandă folosirea produsului NUPRID AL 600 FS.
Acesta este un insecticid sistemic, cu acţiune de contact şi prin ingestie. Fiind aplicat pe sămânţă, pătrunde rapid în bob şi este translocat în plantele aflate în curs de răsărire şi creştere. NUPRID AL 600 FS este compatibil cu fungicidele omologate pentru tratarea seminţelor destinate însămânţărilor. Când se aplică în amestec cu fungicide şi/sau cu fertilizanţi starter lichizi (cum este MICROFERT-U), cantităţile de apă recomandate pentru a fi adăugate/tonă de seminţe trebuie reduse corespunzător, sau, după, caz, nu se mai adaugă, pentru evitarea consecinţelor negative ale supraumezirilor.
Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice
Înainte de deschiderea Salonului Internaţional de Vinuri Vinvest, în perioada 4-5 aprilie are loc Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice Vinvest. Anul acesta au fost adunate 129 de probe de vin, de la 21 de producători. Cele 129 de probe provin de la 40 de vinuri roşii, 74 de vinuri albe, 9 vinuri roze, 4 vinuri spumante şi 2 de vinars.
Juriul este format din 7 membri, experţi degustători. Fiecare probă de vin poate primi maxim 100 puncte din partea unui jurat. Din cele 7 note, se elimină extremele, iar din cele 5 rămase se face media aritmetică, care este nota finală. Fişele de degustare sunt elaborate dupa modelul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV).
Maximum 30% dintre probele participante vor primi medalii de aur şi de argint, iar una singură va fi distinsă cu Marea Medalie de Aur.
Sâmbătă, 7 aprilie, de la ora 11.00, în sala expoziţională a Salonului VINVEST, va avea loc decernarea medaliilor şi înmânarea diplomelor pentru probele câştigătoare.
Hrană pentru săraci şi după 2013
În aceste timpuri de criză, Programul “Hrană pentru săraci” va continua şi după anul 2013. Comisia Europeană va acţiona la cererea Parlamentului European în această direcţie, a spus comisarul Olli Rehn.
UE va continua să-şi manifeste solidaritatea cu cei care nu pot să-şi asigure hrana pentru ei şi familiile lor. 18 milioane de oameni, mai ales copii, din 20 de state membre UE, depind de acest program, iar 43 de milioane de oameni sunt în pragul sărăciei.
Programul va trebui finanţat de Fondul Social European, a adăugat comisarul Rehn. În februarie 2012, programul a fost prelungit până în 2013, la presiunea membrilor Parlamentului European, care au cerut propuneri legislative de la comisie.
55 de milioane euro pentru promovarea “ gustului european”, în 2012
Comisia Europeana a adoptat pe 30 martie un comunicat privind “Masuri de promovare si actiuni de informare privind produsele agricole – strategie pentru promovarea “gustului European”. Comunicatul este a doua etapa in promovarea politicilor de reforma, care vrea sa faca agricultura si sectorul alimentar unul dintre cele ami competitive si dinamice domenii.
Dacian Cioloş, comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a spus că UE are posibilitatea să-şi creeze o agricultură dinamică, care să facă profit pe pieţele lumii. Exporturile reprezintă acum peste 100 miliarde euro, dar pot fi mărite considerabil. “Acest scop trebuie realizat printr-o strategie de optimizare a produselor”, a adăugat el. Obiectivele noilor politici sunt: valoare europeană, programe cu mare impact, management mai efficient, unificarea modalităţilor de promovare.
Comunicatul este o continuare a adoptării, în iulie 2011, a “Green Paper” privind măsurile de informare şi promovare a produselor agricole. Bugetul de promovare a produselor agricole şi alimentare europene a fost de 47 milioane euro în 2011 şi de 55 milioane euro în 2012. În perioada 2001 – 2011, au fost aprobate 518 programe, cu o durată de 3 ani fiecare, cu un buget total de 576 milioane euro din bugetul UE.
Avem fonduri europene pentru pescuit, dar nu le luăm
Ministerul Afacerilor Externe din România a organizat, în 29.03, conferinţa “Politici UE la Marea Neagră - consolidarea cooperării regionale”, la care a participat şi Maria Damanaki, comisar european pentru Afaceri Maritime şi Pescuit.
În expunerea sa, Maria Damanaki a precizat că e greu de găsit o hartă a Mării Negre, ceea ce e semnificativ pentru identitatea zonei.
“Marea Neagră este un bazin UE de cinci ani şi trebuie să avem o gândire strategică privind rolul acestei zone în regiune.” Două ţări membre UE - Romania şi Bulgaria - au graniţe la Marea Neagră. Politica maritimă şi pescuitul sunt o bază pentru cooperarea regională şi pot stimula economia ţărilor respective.
“Romania şi Bulgaria, care sunt cele două legături UE cu bazinul Mării Negre, au numai de câştigat din cooperarea maritimă reciprocă - de la conservarea resurselor la coridoarele de transport, de la păstrarea apelor curate la turism”.
Maria Damanaki şi-a exprimat intenţia de a organiza la Bucureşti, în noiembrie 2012, o conferinţă cu toţi factorii implicaţi - publici şi privaţi - în activităţile din bazinul Mării Negre.
Până atunci, “România trebuie să-şi îmbunătăţească gradul de accesare a fondurilor europene pentru acest domeniu, care e foarte mic”, a mai spus comisarul european.
Firme româneşti la Târgul Internaţional „Alimentaria”, Barcelona 2012
În perioada 26 - 29 martie 2012, la Barcelona, Spania, a avut loc unul dintre cele mai importante târguri internaţionale pentru produse alimentare, “Alimentaria Barcelona”, la care România a participat sub sloganul “Romanian Taste”, cu pavilion naţional, organizat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine şi Romalimenta.
În pavilionul românesc, pe o suprafaţă de 464 mp, au expus 40 de companii româneşti de profil.
La acest târg, au expus peste 4000 de companii, dintre care 1300 de companii au fost din 75 de ţări.
Spania cere 5,5 miliarde de euro de la UE, pe motiv de secetă
Ministerul Agriculturii din Spania a decis să solicite ajutor financiar de la Comisia Europeană pentru a combate efectele secetei prelungite, informează El Pais.
Ministrul spaniol al Agriculturii, Miguel Arias Cañete, discută cu omologul său portughez pentru a face front comun în fața Bruxelles-ului, în vederea acordării ajutoarelor prevăzute în Politica Agricolă Comună pentru 2012. Guvernul spaniol dorește ca, pe termen scurt, executivul comunitar să plătească în avans subvențiile agricultorilor, care se ridică la 7,5 miliarde de euro anual, din care 5,5 miliarde sunt subvenții directe la hectar. Spania este al doilea mare beneficiar de subvenții agricole de la bugetul UE, după Franța.
Între octombrie și martie, în Peninsula Iberică a căzut o cantitate redusă de precipitații, dar pagubele înregistrate de fermieri nu se pot încă evalua. ”Situația nu este dramatică, dar este îngrijorătoare”, se arată în documentul Ministerului Agriculturii.
Sursa : Capital
Austriecii cumpără pământ în România
Agenţia Reuters comentează faptul că din ce în ce mai mulţi austrieci cumpără pământ în România şi fac agricultură. Un exemplu este Strassner, care are o fermă de produse organice la noi. Austriacul a deţinut pământ în Ungaria şi, împreună cu alţi fermieri, s-a extins cu achiziţiile în România, scrie ziarul austriac austriantimes.at.
Acesta se ocupă de administrarea a 630 de hectare de pământ în sud-vestul României. Potrivit lui Strassner, investiţiile în România sunt extrem de sigure, pentru cei care vor să se extindă aici. "Birocraţia creează piedici, românii nu sunt la fel de organizaţi ca nemţii, dar aici totul este posibil". Colaboratorul din România al lui Strassner este Vlad Nicula, un român care spune că au de învăţat unul de la altul.
Agricultura românească este foarte puţin organizată, iar din cele circa 10 milioane de hectare doar jumătate sunt folosite în prezent, mai scrie austriantimes.at. Potrivit ziarului austriac, chiar şi terenurile agricole foarte bune sunt extrem de ieftine.
Citeşte mai mult ...
Vinuri în premieră la VinVest
Salonul Internaţional de Vinuri VINVEST Timişoara are deja un record privind numărul de participanţi la ediţia a IX-a, din 6-8 aprilie 2012.
23 de producători de vin, 6 distribuitori de vin, 17 companii de servicii din industria vinului, 30 de parteneri cu produse şi servicii, 59 de parteneri media şi 4 parteneri principali vor fi la Timişoara.
În total, 138 de firme contribuie la realizarea evenimentului din industria vinului din România.
La Centrul Regional de Afaceri Timişoara, vizitatorii vor putea degusta vinuri din Franţa, Italia, Spania, Chile, Australia, dar şi vinuri româneşti în premieră, care inca n-au ajuns pe rafturile magazinelor.
Exportăm produse alimentare de 3,9 miliarde euro
România va deveni, până la sfârşitul anului 2012, exportator net de produse agroalimentare, pentru prima dată după Revoluţie, anunţă Mediafax, în condiţiile în care deficitul comercial, de 300 milioane de euro anul trecut, a ajuns să fie de şapte ori mai mic decât acum cinci ani. În acelaşi interval, exporturile au crescut de la 1,1 la 3,9 miliarde euro.
Importurile au crescut de la 3,3 la 4,2 miliarde euro. "Afacerile din agricultură sunt, în acest moment, super profitabile, ca urmare a preţurilor mari pentru alimente, dar şi pentru că producătorii primesc subvenţii", a explicat Gabriel Popescu, profesor universitar în cadrul ASE Bucureşti.
Exporturile româneşti de produse agroalimentare rămân dependente de livrările de grâu, porumb, rapiţă sau floarea-soarelui făcute de marii traderi multinaţionali.
Produsele bio româneşti sunt la mare căutare
România poate fi un furnizor important de produse ecologice pentru piaţa germană, una dintre cele mai mari consumatoare din lume de astfel de produse, au apreciat parlamentarii germani, la întâlnirea avută cu reprezentaţii Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică - Bio România. „Germania este unul dintre cei mai mari consumatori de produse bio din lume şi apelează la importuri din China pentru asigurarea consumului intern, deşi ar prefera să importe dintr-o ţară din UE.
În opinia lor, România poate fi un furnizor important de produse ecologice pentru piaţa germană", a declarat preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică - Bio România, Marian Cioceanu, citat de Agerpres.
Acesta a precizat că deputatul Friedrich Ostendorf a devenit membru de onoare al Asociaţiei Bio Romania, pentru demersurile făcute în vederea adoptării legislaţiei de separare a agriculturii ecologice de cea referitoare la Organismele Modificate Genetic (OMG). Piaţa internă a produselor ecologice a înregistrat anual o creştere constantă de 20%, deşi consumul de produse ecologice reprezintă doar 1% din totalul alimentelor.
Suprafeţele din agricultura ecologică din România au cunoscut în 2011 o creştere de aproximativ 17 ori faţă de anul 2000 şi cu 13,3% comparativ cu 2010, reprezentând 2,25% din suprafaţa totală agricolă a României. România exportă majoritatea produselor sale ecologice, de la miere la ulei, produse oleaginose şi fructe, în proporţie de peste 90%, către ţări din Europa, acolo unde sunt procesate pentru a fi comercializate ca produs finit. Principalele destinaţii sunt Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, ţările nordice. Asociaţia Bio România a participat în 2012 şi la cel mai mare târg de profil din Statele Unite, cea mai mare piaţă mondială pentru produsele bio, şi la două misiuni economice de profil în Japonia şi în Dubai-Orientul Mijlociu.
VinVest în aprilie
În perioada 6-8 aprilie, ca în fiecare an, toate vinurile merg la Timişoara, la VinVest, Salonul Internaţional de Vinuri.
La conferinţa de presă organizată pentru anunţarea programului şi a participanţilor, Lucia Pîrvu, directoarea salonului, şi prof.univ. Nicolai Pomohaci, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, au anunţat noutăţile din acest an, dintre care una ar fi promovarea vinurilor în faţa formatorilor de opinie. Au fost prezentate şi statistici privind producţia de vin, dar şi consumul, la noi şi în alte ţări.
Salonul Vinvest este la cea de-a IX-a ediţie şi este cel mai important eveniment pentru industria vinului, dar şi pentru industriile conexe, inclusiv turismul viticol.
La conferinţa de presă au participat şi reprezentanţi ai partenerilor salonului, Vasile Nicolau, Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), Emil Dumitru, de la Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), Ioana Anghel, PR manager Jidvei, Mircea Jucan, special event manager Vincon Vrancea, Nely Matran, director comunicare Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism.
Publicitate
Revista
