Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa organizează prima ediție a manifestării internaționale International Cooperation for Research - IC4R 2026, concepută ca un spațiu de dialog, schimb de experiență și cooperare între cercetători și specialiști din domeniul horticulturii.

Tema primei ediții, „Exploring Living Labs in Horticulture”, aduce în discuție rolul Living Labs în conectarea cercetării cu problemele și condițiile reale din teren, prin colaborare, co-creare, experimentare și implicarea diferitelor categorii de actori.

Evenimentul are loc online, joi – 12 noiembrie 2026, de la ora 11, aici: https://teams.live.com/meet/9388190389718?p=cqOLnJ8MySpKhRyO2R.

„Manifestarea este organizată în contextul dezvoltării activităților de tip Living Lab la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Băneasa, prin EcoSoil Living Lab și HortiPV Living Lab, și urmărește schimbul de experiență privind cercetarea aplicată și transferul rezultatelor către practică”, transmite SCDP Băneasa.

Evenimentul va fi deschis de dr. Anne-Kristin Løes, Senior Researcher la NORSØK (Norwegian Centre for Organic Agriculture) - Norvegia, în calitate de Keynote Speaker, cu prezentarea: „40 years of organic research – anything to take home for a Living Lab?”.

Prin această inițiativă, SCDP Băneasa își propune ca International Cooperation for Research (IC4R) să devină o manifestare cu continuitate, deschisă pentru dialog, cooperare internațională și schimb de experiență, dedicată anual unor teme actuale de cercetare și inovare în horticultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) transmite că, marți – 10 noiembrie 2026, la București, s-a reunit Consiliul Director al asociației pentru a analiza situația economică a sectorului suin și a stabili prioritățile de acțiune pentru perioada următoare.

Principalele probleme discutate au fost accesul limitat la finanțare, pierderile fermelor comerciale, efectele persistente ale pestei porcine africane și presiunea importurilor. „Marjele negative prelungite reduc capacitatea fermelor de a investi și de a se moderniza. Dacă situația continuă, capacitățile de producție vor scădea, iar dependența României de importuri va crește”, arată dr. Adrian Balaban, președintele APCPR.

Membrii Consiliului Director au cerut o reprezentare unitară a producătorilor în relația cu instituțiile publice. „Dialogul trebuie să plece de la problemele concrete din ferme, cu soluții bazate pe date economice și argumente tehnice. Considerăm necesare politici publice adaptate fermelor comerciale, care să țină cont de investiții, costuri de producție, cerințe de biosecuritate și riscuri sanitar-veterinare”, a subliniat dr. Adrian Balaban.

În perioada următoare, APCPR va centraliza problemele semnalate de membri și va elabora un set de propuneri pe patru direcții:

• Mecanisme de sprijin financiar;

• Gestionarea efectelor PPA;

• Îmbunătățirea competitivității;

• Un cadru legislativ și economic predictibil.

„Securitatea alimentară nu poate fi asigurată doar din importuri. România are nevoie de un sector suin funcțional și competitiv, iar menținerea producției interne este o investiție strategică în stabilitatea lanțului agroalimentar”, conchide președintele APCPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035”, a reunit pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, peste 500 de participanți - fermieri, procesatori, reprezentanți ai Președinției, Guvernului, Comisiei și Parlamentului European, ai instituțiilor financiare internaționale și ai mediului academic. Într-un an marcat de secetă prelungită, prețuri la cereale la nivelul de acum un deceniu și negocieri dificile pentru PAC 2028-2034, conferința a mutat discuția „de la monolog la dialog și de la dialog la angajamente”. Conferința Clubului Fermierilor Români a cuprins patru paneluri despre viitoarea Politică Agricolă Comună, securitate, finanțare și tehnologie. Totodată, Clubul a anunțat patru instrumente noi lansate pentru fermieri.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a deschis conferința cu o radiografie a sectorului: prețul grâului a scăzut cu 52% între 2022 și 2025 (de la 435 la 210 euro/tonă), costul îngrășămintelor azotate a crescut cu 344% în doar doi ani, iar România a ajuns la 41 de luni consecutive de secetă și depinde sută la sută de importul de îngrășăminte. În paralel, bugetul PAC propus pentru 2028-2034 scade la 293,7 miliarde de euro, cu 25% sub perioada actuală, la doar 14,7% din bugetul UE.

„Agricultura e un domeniu în care judecata anuală nu e valabilă. De aceea fac un apel către conducerea Guvernului, către premier, să își asume o politică agricolă integrată pe zece ani: un grup de lucru la nivel înalt, prezidat de premier, și un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi și cu instrumente financiare pe termen mediu și lung”, a spus Florian Ciolacu.

Solicitările Clubului către Guvern:

• Politica Agricolă Integrată - Obiectiv 2035 și un grup de lucru permanent la nivelul Guvernului, prezidat de prim-ministru;

• Un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi - fonduri UE, buget național, Banca Mondială, BERD, private equity;

• Menținerea celor doi piloni PAC și plafonarea voluntară în negocierea cadrului financiar multianual;

• Un sistem național integrat de gestiune a riscurilor climatice, propunerea CFRO fiind: circa 540 de milioane de euro pe 3 ani, pentru 6,8 milioane de hectare acoperite;

• Un program național de digitalizare a agriculturii și energie regenerabilă pentru irigații și securitatea îngrășămintelor.

„Vorbim tot mai mult despre securitate și siguranță națională, mărim bugetele destinate apărării, dar uităm un singur lucru: și agricultura ține de securitate și siguranță națională. România are oportunitatea să facă un lucru de bun-simț, să prevină, nu să repare. Mai bine finanțăm lacuri pentru irigații și înlesnim legislația decât să plătim an de an despăgubiri”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Mesaje instituționale: Președinția, Guvernul și Comisia Europeană

Mesajul Președintelui României, Nicușor Dan, transmis de consilierul prezidențial Radu Burnete, a definit agricultura drept „o infrastructură strategică pentru România, la fel ca energia, transporturile sau apărarea”. Președintele a anunțat trei principii pe care România le va susține la Consiliul European de la finalul lunii noiembrie: alocări europene nereduse pentru agricultură și coeziune, plafonarea și degresivitatea plăților la decizia fiecărui stat membru, cu reinvestirea economiilor în agricultura națională, și o cofinanțare națională suportabilă.

„Concluzia pe care vreau să v-o împărtășesc e poate un pic incomodă, dar e preferabilă unei minciuni elegante: o parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni automat de la Bruxelles. Vor veni și de aici, de la București, din planul nostru național. De aceea e important să fiți implicați și consultați atunci când se va construi acest plan”, a declarat Radu Burnete, consilier prezidențial.

Alexandru Avram, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, a transmis mesajul premierului Luca Niculescu: „Marea provocare a agriculturii românești nu mai este doar cât producem, ci câtă valoare reușim să păstrăm în economia națională și cât de bine ne protejăm capacitatea de a produce. Nu este suficient să exportăm ceea ce producem, ci trebuie să avem capacitatea economică de a procesa, de a valorifica și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare”.

Într-un mesaj video, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a arătat că, în propunerea pentru viitoarea PAC, 10% din fiecare plan va merge către zonele rurale, peste sprijinul pentru venit, iar pentru România, cel puțin 3,89 miliarde de euro.

Dialog România - UE pentru viitorul agriculturii

Primul panel a pus față în față Comisia Europeană, Guvernul României, Parlamentul European, Banca Mondială și fermierii.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a respins fondul unic și a cerut păstrarea celor doi piloni PAC. „Din punctul meu de vedere, fondul unic este o greșeală. România trebuie să meargă în continuare pe cei doi piloni. Nu putem condiționa mâncarea românească de jaloane și ținte. Iar sistemului bancar îi transmit: trebuie să rămâneți alături de fermieri, nu se poate ca atunci când este soare să culegem dobânda, iar atunci când este secetă să cerem falimentul fermierilor români”, a subliniat Florin Barbu. Ministrul a anunțat două programe de credite pe modelul din 2024, cu dobândă fixă de 1,90%, cu ROBOR-ul și comisioanele achitate de Ministerul Agriculturii, precum și un pachet suplimentar de 100 de milioane euro pentru amenajări locale de colectare a apei și irigații.

Elisabeth Werner, director general DG AGRI, a susținut că mai important decât un buget mare este „cât obținem din fiecare euro”, prin instrumente financiare și atragerea capitalului privat.

Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, a arătat că alocarea României ar scădea de la 21,6 la 16,57 miliarde de euro, fără sume protejate: „cu bugetul propus, fermierii vor primi mai puțin pe hectar decât primesc acum”.

Holger Kray (Banca Mondială) a precizat că una din trei ferme din UE se află în România, iar nouă din zece au sub cinci hectare. Banca a prezentat programul AgriConnect, la care România s-a alăturat.

Liviu Dobre (Agricover) a punctat că un euro dat ca ajutor are impact de un euro, dar un euro dat sub formă de garanție de stat mobilizează 70-80 de euro credit în fermă. El a ținut să spună că doar un sfert din suprafața cultivată la noi în țară este asigurată.

Maria Grapini (Parlamentul European), Jurgen Tack (ELO) și Tánczos Barna au avertizat că, fără o sumă dedicată, banii riscă să nu mai ajungă la fermieri, și au cerut o strategie de țară și o voce comună la Bruxelles.

Dan Hurduc, membru al Consiliului Director CFRO, a vorbit despre decapitalizarea fermelor. „Orice promisiune făcută fermierilor trebuie să fie bugetată”, susține Dan Hurduc.

Tinerii fermieri formați de Club au închis panelul cu întrebări despre înnoirea generațională.

Agricultura, o nouă dimensiune în arhitectura de securitate

Compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat circa 387 de atacuri asupra navelor în Marea Neagră în iulie-septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior, prima de risc de război crescând în două săptămâni de la 0,1% la 0,5%.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe a spus că Marea Neagră a devenit „cea mai periculoasă zonă de pe glob”, iar exporturile de cereale și îngrășămintele sunt ținte ale agresiunii hibride. „Dacă nu ești la masa negocierilor, ești în meniu”, a punctat Cristian Diaconescu.

Mark Titterington (Forum for the Future of Agriculture) susține că șocurile „nu mai sunt lebede negre” și nu pot fi gestionate doar cu fonduri de urgență, adăugând: „fără ferme viabile nu avem securitate de niciun fel”.

În acest al doilea panel din cadrul conferinței, Clubul Fermierilor Români a anunțat două lansări: Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă (cu WIREN, prezentat de Adrian Ciurtin) și Programul național de formare a 1.000 de manageri de digitalizare a fermei (2027-2029), prezentat de Bogdan Chiripuci, care a precizat că vor fi 40 de serii postuniversitare de 6 luni și o bursă de 6.000 de lei pe lună timp de 12 luni pentru absolvenții angajați în ferme.

Finanțare și competitivitate

Al treilea panel al Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035” a fost dedicat, în principal, finanțării.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a legat reducerea deficitului de ratingul de țară și de costul creditării pentru fermieri și a confirmat că programul AgriConnect al Băncii Mondiale va însemna câteva sute de milioane de euro, pe mai mulți ani. „Creșterea economică sănătoasă se bazează pe disciplină. Fără disciplină nu există fundație, nu putem construi o casă pe nisip. Adevărata relansare pleacă de la economia privată, nu de la cât grant sau câtă subvenție punem în plus. Iar noul cadru financiar multianual ar trebui gândit de jos în sus, de acolo de unde sunt problemele, nu de undeva de sus, din avion”, a subliniat Alexandru Nazare.

Banca de Investiții și Dezvoltare pregătește o garanție de portofoliu pentru agricultură: capital de lucru pe până la 5 ani și, în premieră, credite pentru achiziția de terenuri pe până la 20 de ani. Apelul pentru intermediari se deschide la final de noiembrie, cu produsul la fermieri în T1 2027.

BERD discută linii de credit dedicate agriculturii cu mai multe bănci comerciale.

Jabbar Kanani, membru fondator CFRO, a propus leasingul funciar ca sursă de finanțare fără garanție de stat.

Prof. Gavril Ștefan, Universitatea pentru Științele Vieții Iași, a arătat modelul economico-financiar al performanței fermelor. „O scădere de 20% a veniturilor reduce cu 57% numerarul disponibil pentru plata datoriilor.”

Brokerul de Asigurare CFRO a propus PAIC, un pool național al asigurătorilor pentru calamități, în condițiile în care doar 2,5 din 8,2 milioane de hectare sunt asigurate.

Tehnologie, digitalizare și înnoire generațională

Daniel Buda, prim-vicepreședinte al Comisiei AGRI din Parlamentul European, a punctat că Parlamentul nu va accepta o PAC fără bani pentru Pilonul II, iar pentru tinerii fermieri a propus un sprijin de minimum 300.000 de euro.

Alina Ujupan (cabinetul vicepreședintelui executiv Roxana Mînzatu) transmite că România trebuie să treacă de la reacție la ce e pe masă la crearea agendei europene.

Răzvan Teodorescu (USAMV București) susține că vârsta medie a fermierului este de circa 60 de ani, iar doar 2-3% dintre fermieri au studii complete în agricultură.

Panelul cu numărul patru și ultimul din cadrul conferinței s-a încheiat cu lansarea ROVIO - Indexul Național al Valorii și Competitivității Produselor Românești cu Origine Agricolă, proiect public-privat susținut de Club, construit pe peste 15 surse de date, 40 de indicatori și 5 piloni de competitivitate.

„Clubul Fermierilor Români își asumă continuarea acestor procese și urmărirea angajamentelor asumate la conferință, pentru ca la ediția următoare cifrele agriculturii românești să arate mai bine decât astăzi”, a concluzionat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Investițiile în sănătatea solurilor pot aduce beneficii economice pe termen lung și pot contribui la o agricultură mai rezilientă în fața schimbărilor climatice. Un proiect-pilot desfășurat în Elveția, la care au participat 55 de ferme, demonstrează că fermierii pot fi recompensați financiar pentru protejarea solurilor, aceștia primind, în total, aproximativ 1,6 milioane de franci elvețieni pentru carbonul stocat în terenurile agricole. Experiența arată însă că, pentru ca astfel de inițiative să fie extinse la nivel european, este nevoie de finanțare predictibilă și de mecanisme de sprijin adaptate nevoilor fermierilor.

Aceste concluzii au fost prezentate în cadrul conferinței internaționale „Promovarea sănătății solurilor în Europa: modele de afaceri, stimulente și direcții de acțiune pentru o tranziție sustenabilă” („Advancing soil health across Europe: Business models, incentives and policy pathways for a sustainable transition”), organizată pe 28 octombrie 2026, la Bruxelles, de proiectul european InBestSoil, în parteneriat cu SoilValues. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, cercetători, fermieri și reprezentanți ai mediului de afaceri, pentru a analiza rezultatele celor două proiecte și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea sănătății solurilor la nivel european.

Dezbaterile au evidențiat trei priorități principale: dezvoltarea unor modele de business viabile pentru gestionarea sustenabilă a solurilor, identificarea unor mecanisme de finanțare predictibile și crearea condițiilor necesare pentru extinderea soluțiilor testate la nivel local.

„Sănătatea solurilor trebuie privită dincolo de dimensiunea sa de mediu. Solurile sănătoase susțin productivitatea agricolă, contribuie la reziliența în fața schimbărilor climatice și generează servicii ecosistemice cu valoare economică și socială. Această valoare trebuie recunoscută și integrată în modelele de business și în mecanismele de finanțare, astfel încât investițiile în soluri să devină o decizie sustenabilă și atractivă pentru fermieri și pentru ceilalți actori economici”, a declarat Andrés Rodríguez Seijo, cercetător în cadrul Universității din Vigo și coordonator al proiectului InBestSoil.

Modele de afaceri și finanțare adaptate realităților locale

Valentina Cristiana Materia, conferențiar universitar la Wageningen University & Research, a subliniat importanța adaptării modelelor de business dedicate sănătății solurilor la particularitățile fiecărui context local.

„Nu există o soluție universală, potrivită tuturor. Trebuie să analizăm fiecare context în parte. Uneori, eșecul trebuie privit ca parte a parcursului nostru și, cu siguranță, nu ca un punct final, ci ca o oportunitate de a găsi noi direcții de progres”, a explicat Valentina Cristiana Materia.

La rândul său, André Jurrius, reprezentant al Ekoboerderij de Lingehof/Lekker Lupine, a evidențiat importanța creării unor oportunități de piață pentru fermieri: „Fermierii au nevoie de piețe viabile și de valoare adăugată pentru produsele sustenabile și regenerative”.

Cele nouă studii de caz realizate în cadrul proiectului InBestSoil au arătat că valoarea solurilor sănătoase trebuie evaluată nu doar din perspectiva profitabilității, ci și prin prisma beneficiilor de mediu, sociale și culturale. Practici precum diversificarea culturilor, agricultura regenerativă și utilizarea compostului pot contribui la îmbunătățirea sănătății solurilor. Adoptarea acestora depinde însă de existența unor piețe viabile, a sprijinului financiar și a colaborării dintre fermieri, companii și autoritățile publice.

Un obstacol important îl reprezintă decalajul dintre investițiile inițiale, adesea ridicate, și beneficiile economice care apar pe termen lung. Recomandările comune elaborate de InBestSoil și SoilValues evidențiază necesitatea de a combina finanțarea publică cu investițiile private, de a introduce mecanisme de partajare a riscurilor și de a dezvolta stimulente adaptate condițiilor regionale.

De asemenea, participanții au evidențiat avantajele combinării plăților acordate pentru adoptarea practicilor agricole sustenabile cu cele condiționate de obținerea unor rezultate măsurabile, precum captarea carbonului sau reducerea eroziunii solului. O astfel de abordare poate înlesni accesul la finanțare, în special pentru fermele mici, unde costurile monitorizării pot fi ridicate.

Rezultate concrete: 1,6 milioane CHF pentru carbonul stocat în sol

Unul dintre cele mai relevante exemple prezentate a fost studiul de caz elvețian din cadrul proiectului InBestSoil, care a analizat date provenite de la aproximativ 2.700 de ferme și 300.000 de parcele agricole. Cercetarea a arătat că practicile mai intensive de gestionare a solului pot fi avantajoase din punct de vedere economic pe termen scurt, chiar și atunci când favorizează degradarea acestuia. Rezultatele evidențiază astfel necesitatea unor stimulente financiare care să recompenseze beneficiile obținute pe termen lung.

În Elveția, un proiect-pilot de agricultură bazată pe captarea carbonului în sol (carbon farming), la care au participat 55 de ferme și care a acoperit aproximativ 1.100 de hectare, a oferit fermierilor 100 CHF pentru fiecare tonă de carbon stocată. În primii trei ani de implementare, proiectul a depășit estimările inițiale, plățile ajungând la aproximativ 1,6 milioane CHF, prin intermediul unei bănci regionale.

Cu toate acestea, experiența a scos însă în evidență și o serie de provocări, precum costurile monitorizării, variațiile măsurătorilor privind cantitatea de carbon stocată și incertitudinile legate de menținerea acestuia în sol pe termen lung. Aceste constatări indică necesitatea unor instrumente de evaluare mai eficiente, inclusiv a tehnologiilor de teledetecție.

Condiții esențiale pentru extinderea soluțiilor la nivel european

Proiectul SoilValues, bazat pe colaborarea cu rețele de actori relevanți din șase țări europene, a demonstrat că extinderea modelelor de business depinde de predictibilitatea cadrului de reglementare, coordonarea politicilor publice, accesul la finanțare și cunoștințe, precum și consolidarea rețelelor locale.

Moët Hennessy a oferit un exemplu din sectorul privat, colaborând cu aproximativ 1.600 de familii de viticultori și sprijinind certificarea pentru sustenabilitate a circa 70% dintre furnizorii săi din regiunea Champagne, inclusiv prin acordarea unor stimulente financiare.

În cadrul celei de-a doua sesiuni, intitulată „Finanțarea tranziției: stimulente și investiții pentru sănătatea solurilor” („Financing the Transition: Incentives and Investments for Soil Health”), Caterina Guidi, reprezentantă a Fundației CMCC, a prezentat recomandările comune de politici publice elaborate de InBestSoil și SoilValues. Aceasta a evidențiat necesitatea combinării finanțării publice și private, dezvoltării unor stimulente adaptate contextului local, asigurării unui sprijin pe termen lung și utilizării unor metode de monitorizare practice pentru fermieri și administratorii terenurilor agricole.

„Succesul înseamnă mai mult decât adoptarea unor practici noi. Tranziția nu ar trebui evaluată doar prin numărul actorilor care adoptă o nouă practică sau un anumit stimulent. Succesul depinde și de măsura în care aceste abordări contribuie efectiv la îmbunătățirea sănătății solurilor, rămân fezabile pentru cei care le implementează și sunt sustenabile din punct de vedere economic și instituțional pe termen lung”, a declarat Caterina Guidi.

La nivel european, participanții au evidențiat rolul Directivei privind monitorizarea solurilor (EU Soil Monitoring Law) în stabilirea unui cadru comun de evaluare, cu indicatori și metode de monitorizare comparabile între statele membre. Discuțiile au vizat și viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), rolul investițiilor publice și private, precum și necesitatea unor cadre de politici coerente care să susțină adoptarea pe scară mai largă a practicilor de gestionare sustenabilă a solurilor.

Christian Grovermann, reprezentant al FiBL, a atras atenția asupra necesității unei mai bune direcționări a stimulentelor oferite prin politicile publice: „Având în vedere că resursele sunt limitate, stimulentele financiare ar trebui direcționate mai precis către solurile care se confruntă cu cele mai mari riscuri de degradare, în timp ce utilizarea unor indicatori de referință poate ajuta fermierii să-și înțeleagă progresul”.

Participanții au subliniat că politicile publice nu trebuie doar să stabilească obiective de mediu, ci și să creeze condițiile economice și instituționale care să facă posibilă gestionarea sustenabilă a solurilor pe termen lung. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o mai bună coordonare între politicile agricole, de mediu, climatice și financiare.

„Modelele și instrumentele care pot sprijini tranziția către soluri mai sănătoase există deja. Provocarea este să creăm condițiile potrivite pentru adoptarea lor pe termen lung: finanțare accesibilă, politici coerente, date relevante și colaborare între fermieri, cercetători, companii și autorități publice. Extinderea soluțiilor presupune, de asemenea, investiții în rețele locale, transfer de cunoștințe și consolidarea încrederii între actorii implicați”, a subliniat Andrés Rodríguez Seijo.

Concluziile conferinței arată că sănătatea solurilor trebuie integrată în procesul decizional economic și în elaborarea politicilor publice. Mobilizarea capitalului public și privat, dezvoltarea unor mecanisme echitabile de stimulare financiară și consolidarea colaborării dintre actorii relevanți sunt esențiale pentru transformarea rezultatelor cercetării în schimbări durabile la nivelul agriculturii europene.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!