Potenţialul agricol al României poate fi atins în 20 de ani
The Diplomat - Bucharest a organizat, miercuri 11 mai, prima ediţie a forumului "Romanian Agribusiness Forum 2011" , o conferinţă internaţională dedicată prezentării oportunităţilor de investiţii în sectorul agricol din România. Evenimentul a fost organizat sub egida Ministerului Agriculturii, cu suportul Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România şi a Agenţiei pentru Plăti şi Intervenţii în Agricultură şi împreună cu partenerii Wolf Theiss, DuPont, Monsanto şi Pioneer.
În prezent, randamentele României la culturi sunt cele mai joase din Europa. "Culturile de grâu, porumb sau floarea-soarelui au randamente de 2,4, 3,4 sau 1,4 comparativ cu media europeană de 3,6 pentru grâu, 5,3 pentru porumb şi 2,3 pentru floarea-soarelui," explica directorul general al Cargill Grain & Oilseed Supply Chain Europe, Martin Schuldt.
"Există într-adevăr diferenţe şi de productivitate, dar să nu uităm că jumătate din suprafaţă care primeşte subvenţii de hectar este cultivată de fermieri mari comerciali ce deţin peste 100 de hectare. Am îndoieli că această producţie mică se datorează acestor persoane. Există şi un procent mare de piaţă neagră şi asta influenţează preţul," a explicat Daniela Giurca, director general al Direcţiei generale politici în sectorul vegetal, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
“În privinţa atingerii potenţialului agricol de care dispune România, este posibil să se ajungă la această performanţă în 20 de ani. În prezent, doar 30% dintre cei care efectuează activităţi în domeniul agriculturii au acces sau contractează o finanţare în România," a declarat Yves Picquet, preşedintele Asociaţiei Europene de Protecţie a Plantelor din România (AIPROM).
Potenţialul mare al României în agricultură este susţinut de “creşterea cererii pentru produse agricole în zona Mării Negre, o infrastructură bună în zona portului Constantă şi de-a lungul Dunării şi în general, o cerere crescută de produse agricole la nivel mondial," conform lui Martin Schuldt.
Fermierii români trebuie să adere la organizaţiile europene
Referitor la riscul fermierilor de a nu mai avea reprezentanţă în cadrul Uniunii Europene prin neplata cotizaţiei către COPA COGECA, secretarul general al organizaţiei, Pekka Pesonen le sugerează fermierilor români că "trebuie să adere la organizaţiile europene şi să construiască alianţe pentru a-şi apăra interesele la nivel european, şi să participe la dezbateri, pentru a-şi putea recâştiga poziţia în familia Uniunii Europene". România trebuie să-şi asume poziţia de jucător activ în agricultură, trebuie să înţeleagă că trebuie să respecte şi regulile europene, a propus Viorel Matei, preşedinte FNPAR.
"Romanian AgriBusiness Forum 2011" este o întâlnire la cel mai înalt nivel sub forma unui forum interactiv şi a reunit peste 130 de factori de decizie implicaţi în sectorul agricol din România, de la autorităţi romane, bănci şi fonduri de investiţii interesate să investească în sectorul agricol din România, până la fermieri şi mari proprietari de exploataţii agricole, producători şi furnizori de echipamente sau avocaţi şi firme de consultanţă. Oficiali din cadrul Guvernului României precum şi a altor autorităţi de reglementare în domeniul agricol şi asociaţii patronale s-au întâlnit cu companii private şi au dezbătut deschis problemele şi oportunităţile oferite de sectorul agricol.
1,65 de miliarde de euro garanţii de la FNGCIMM
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat garanţii pentru IMM-uri în valoare de 1,65 de miliarde de euro. S-au susţinut astfel credite de 3,1 miliarde euro pentru mediul de afaceri şi agricultură.
„În această perioadă se prevede o nevoie de garantare a creditelor, în condiţiile în care resursele financiare şi capitalul de finanţare din surse proprii, dar şi capacitatea de îndatorare au înregistrat o scădere din cauza crizei. Fondul va garanta orice tip de beneficiar din categoria IMM-urilor, garanţia maximă fiind de 80%, dar nu mai mult de 2,5 milioane de euro. Până în prezent Fondul a acordat garanţii pentru IMM-uri de 1,65 de miliarde de euro, susţinând credite de 3,1 miliarde euro pentru mediul de afaceri şi agricultură”, a spus Gheorghe Pană, directorul executiv coordonator al FNGCIMM.
FNGCIMM mai are programe cu garanţii guvernamentale sau cu garanţii acordate din fondurile de administrare, unde intră accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
„În baza programului Sapard şi FEADR, în perioada 2006-2010, Fondul a acordat garanţii de 600 de milioane de lei susţinând credite de 900 de milioane de lei. De asemenea, sunt acordate garanţii la credite pentru accesarea fondurilor de pescuit 2007-2013 pe proiectele eligibile. Acesta va fi scadent la 31 decembrie 2015, iar atunci riscul de creditare va fi preluat din surse proprii. Pe aceste investiţii, comisionul de garantare este 1% anual din valoarea garanţiei', a subliniat Pană. De când a debutat Programul Operaţional de Pescuit în România, în 2010, şi până în prezent, au fost acordate garanţii de 5 milioane de euro pe proiectele eligibile din acest program
“Pentru anul 2011, estimăm că un număr de peste 10.000 de IMM-uri ce vor beneficia de garanţia Fondului prin intermediul unui nou sistem informatic în care comunicarea dintre FNGCIMM şi Banca se realizează prin intermediul unei aplicaţii online”, a declarat Sabina Manolescu - director adjunct al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM SĂ IFN).
Martin Schultz: Toate statele membre UE pot adera la Spaţiul Schengen
Martin Schultz, liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, consideră că toate statele membre ale UE au dreptul să adere la Schengen, dacă îndeplinesc criteriile tehnice. El a anunţat că va analiza rapoartele Comisiei Europene înainte de a se pronunţa privind termenul admiterii României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie. În opinia europarlamentarului, orice ţară poate adera la Schengen dacă îndeplineşte criteriile, pentru că UE este o comunitate a legilor şi nu una arbitrară.
Recent însă, ministrul olandez pentru afaceri europene, Ben Knapen, a declarat la Bucureşti, după convorbirile purtate cu colegul său român Teodor Baconschi, că Olanda are rezerve în privinţa acceptării României în Spaţiul Schengen, lipsit de controale la frontiere. Pentru aderare, a spus ministrul olandez, este nevoie de un progres durabil şi ireversibil în cazurile de justiţie din România. Iniţial România şi Bulgaria ar fi trebuit să se alăture Spaţiului Schengen în luna martie, dar Germania şi Franţa s-au opus aderării invocând nepregătirea celor două state.
Valeriu Tabără va participa la Conferinţa Ministerială privind Agricultura din Serbia
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale va fi prezent la Conferinţa Ministerială privind Agricultura organizată de Iniţiativa Central Europeană. Evenimentul are loc vineri, 13 mai 2011 în capitala Serbiei, Belgrad.
Tema conferinţei de anul acesta va fi „Fermele mici versus globalizare”. În discursul pe care îl va susţine cu această ocazie, ministrul Valeriu Tabără va prezenta structura fermelor din România, punând accentul pe fermele mici şi mijlocii şi pe acţiunile asupra cărora trebuie să se concentreze politica adresată micilor fermieri. De asemenea, oficialul român va face o prezentare a agriculturii din ţara noastră şi a sprijinului financiar comunitar şi de la bugetul naţional acordat fermierilor din România.
În aceeaşi zi, oficialul roman va avea o întâlnire cu omologul său sârb, Dusan Petrovic. Cei doi demnitari vor evalua stadiul cooperării bilaterale în sectorul agroalimentar şi vor identifica noi modalităţi de colaborare în acest domeniu.
La conferinţa din capitala Serbie vor mai fi prezenţi reprezentanţi ai ministerelor de resort din Albania, Austria, Belarus, Bosnia – Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Italia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina.
Iniţiativa Centrală Europeană este o structură de cooperare regională în Europa Centrală, Estică şi de Sud – Est, înfiinţată în noiembrie 1989 la Budapesta, cu prilejul reuniunii vicepremierilor şi miniştrilor de externe din Austria, Ungaria, Italia şi Iugoslavia. În prezent, organizaţia numără 18 membri, România a aderat la 01 iunie 1996, iar anul acesta preşedinţia este asigurată de Serbia.
Agralim s-a mutat în toamnă
Târgul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară - AGRALIM şi-a schimbat data, în perioada 29 septembrie – 2 octombrie. Locul rămâne acelaşi, şi anume Centrul Expozitional Moldova din Iasi. Cei care doresc să participle găsesc formularul de participare pe www.expoagralim.ro.
Târgul AGRALIM îşi propune să devină un eveniment emblematic în domeniu pentru zona Moldovei, unde timp de 4 zile fermieri, reprezentanţi ai industriei agricole din România, specialişti agronomi, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi persoane fizice din zona Moldovei, vor interacţiona într-un cadru interactiv şi dinamic.
Structurat pe 3 direcţii: AGRO FARMA, AGRO ALIMENTA şi AGRO TRADIŢIONAL, Târgul AGRALIM va reuni companii ce vor expune produse şi servicii agricole din domeniile: agricultură, zootehnie, industrie alimentară şi ambalaje, produse ecologice şi tradiţionale, echipamente, utilaje şi unelte pentru ferme, consultanţă, finanţări şi asigurări, servicii pentru agricultură.
Cele 4 zile tematice Ziua Specialistului, Ziua Agro – Educativă, Ziua Angajatorului în Industria Agro – Alimentară si Ziua Bio – Tradiţională vor atrage un flux de vizitatori de 5.000 de persoane zilnic.
Din programul manifestărilor nu vor lipsi: demonstraţiile de utilaje, degustările de produse, momentele artistice, concursurile pentru specialişti şi pentru publicul larg, pregătirea conservelor pentru iarnă şi competiţiile între producători care vor atrage atenţia publicului vizitator şi vor întregi atmosfera de Sărbătoare a Recoltei.
Pentru informaţii suplimentare despre Târgul AGRALIM vă invităm să accesaţi site-ul www.expoagralim.ro sau să contactaţi echipa de organizare a evenimentului:
Laura OLARIU, telefon 0374.326.055, email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Alexandru GHEORGHIU, telefon 0374.326.043, email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Inflaţia, în creştere
Inflaţia anuală a urcat în luna aprilie a acestui an cu 0.33 % faţă de martie şi a atins maximul din iulie 2008. Potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică, principalul motiv este scumpirea energiei electrice, a cartofilor, a fructelor proaspete, a zahărului şi a ţigărilor. INS mai notează că statisticile privind inflaţia au depăşit media aşteptărilor analiştilor economici pentru a treia lună consecutiv.
Mărfurile alimenatare s-au scumpit, în aprilie, cu aproape 1% faţă de luna martie, iar tarifele pentru servicii s-au diminuat uşor, cu jumătate de procent, datorită aprecierii leului faţă de moneda unică europeană şi dolar, se mai menţionează în comunicatul remis. Banca Naţională a României a revizuit joia trecută în urcare prognoza de inflaţie pentru 2011, de la 3,6%, la 5,1 procente. Pentru cel de-al doilea trimestru al acestui an, Banca centrală a calculat inflaţia anuală la 8,7%
Canalul Siret-Bărăgan pe lista MADR
Ministerul Agriculturii intenţionează să reia construcţia canalului Siret-Bărăgan, care va avea posibilitatea de a iriga peste 700.000 de hectare de culturi. Acest fapt va duce la creşterea substanţială a producţiei.
Anunţul a fost făcut astăzi de ministrul Valeriu Tabără. El a precizat că valoarea proiectului este estimată la 3,7 miliarde de euro, iar de luna viitoare investitorii vor putea participa la realizarea acestuia în sistem public-privat.
Etapele de implementare a proiectului de parteneriat public privat “Amenajare complexă canal Siret – Bărăgan”
I. DATE GENERALE
Proiectul Canalului Siret - Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare.
Tronsonul II, aferent etapei a II – a, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa urma să fie aprobat ulterior.
În Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, Anexa Nr. 5: Direcţii de Dezvoltare este prevăzut ca obiectiv Canalul magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu. Acest canal va avea o lungime de 190 km, cu un debit intre 50-200 mc/s şi va putea alimenta o suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, din care 420.000 ha sisteme noi şi 80.000 ha prin racordarea unor sisteme existente cu sursa de alimentare în râul Siret.
Parte componentă a Câmpiei Române, Spaţiul Siret - Ialomiţa are o suprafaţă de aproximativ 700.000 hectare, dar este deficitar în resurse de apă.
Suprafaţa de aproximativ 500.000 hectare propusă a fi alimentată cu apă pentru irigaţii din Canalul Magistral Siret-Bărăgan este situată în Spaţiul Siret - Ialomiţa, în partea de Sud - Est a României, pe teritoriul cuprins între zona de confluenţă a râului Trotuş cu râul Siret la Nord, râul Ialomiţa la Sud, limita sistemelor de irigaţii existente alimentate din Dunăre la Est.
Canalul Magistral Siret-Bărăgan este alimentat din acumularea Călimăneşti, ajungând până la acumularea Dridu, cu posibilitate de alimentare şi a văii Mostiştea.
II. IMPACTUL SOCIAL AL REALIZĂRII CANALULUI
În acest spaţiu, dar şi în cel învecinat, mai ales cel montan şi submontan, creşterea animalelor are o veche tradiţie. Se apreciază că numărul de ovine, bovine şi porcine se poate dubla sau chiar tripla ca urmare a amenajărilor pentru irigaţii. Ca urmare, există o puternică bază pentru dezvoltarea unor abatoare, fabrici de preparate din carne, produse lactate etc.
Printr-o strategie corespunzătoare domeniul proiectării structurii culturilor, se va putea mări ponderea culturilor furajere din terenul arabil. Această creştere, corelată cu sporirea semnificativă a randamentelor şi cu îmbunătăţirea calităţii furajelor, va conduce în final la creşterea efectivelor de animale din zonă şi implicit la mărirea gradului de folosire a capacităţi lor de industrializare a producţiei agricole animaliere.
O puternică dezvoltare va cunoaşte industria viei şi vinului, a prelucrării fructelor, având în vedere că regiunea este cea mai importantă zonă viticolă şi pomicolă din ţară, podgoriile din Vrancea şi Buzău fiind renumite şi peste hotare.
Prin realizarea canalului se poate asigura un debit de cinci mc/s pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor (urbane şi rurale) aflate în vecinătatea traseului.
Dezvoltarea social-economică a zonei va conduce implicit şi la dezvoltarea turismului, deoarece zona de nord şi nord-vest a spaţiului Siret - Ialomiţa oferă un cadru natural cu un potenţial turistic deosebit.
Printr-o amenajare corespunzătoare a staţiunilor de odihnă şi tratament din zonă, a cabanelor, a drumurilor de acces se poate aprecia o creştere semnificativă a numărului de turişti.
Din punct de vedere al protecţiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o străbate, contribuind la formarea unor noi biotopuri.
III. EFICIENŢA REALIZĂRII CANALULUI MAGISTRAL SIRET- BĂRĂGAN ŞI A AMENAJĂRILOR PENTRU IRIGAŢII ALE BĂRĂGANULUI DE NORD ŞI CENTRAL
• Canalul magistral Siret-Bărăgan asigură fără pompare apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80 la sută din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente
• Energia electrică necesară este de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate
• Prin realizarea canalului se pot iriga în anii medii şi ploioşi pe lângă cele 500.000 ha, încă aproximativ 200.000 ha care folosesc, în prezent apa prin pompare din Dunăre, realizându-se o economie de energie electrică de 35 GWh/an, adică echivalentul a 2.25 miI. €/an
• Din totalul suprafeţei de 500.000 ha ce va fi racordată la Canalul magistral, 80.000 ha sunt deja amenajate pentru irigaţii, fiind necesare doar lucrări de modernizare
• Prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii se pot obţine următoarele sporuri anuale de recoltă:
- grâu 330.000 tone
- porumb 513.000 tone
- soia 32.000 tone
- floarea soarelui 60.000 tone
- furaje 1.800.000 tone
- fructe, struguri 133.000 tone
• Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţii este de aproximativ 120.000.000 Euro/an,ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale şi se pot crea chiar disponibilităţi pentru export.
IV. COSTUL LUCRĂRILOR
Pentru analizarea costurilor, având în vedere stadiul execuţiei lucrărilor s-au avut în vedere următoarele variante:
|
|
VARIANTA |
|
COSTURI * |
€ |
Suprafaţa irigabilă |
|
|
CANAL |
SISTEME DE |
Total |
||
|
I. |
Canal Km 0 - Km 11 +000 |
17.352.676 |
65.874.228 |
83.226.904 |
23,3 |
|
II. |
Canal Km 0 - Km 26+500 |
128.652.738 |
109.596.030 |
238.248.768 |
47,1 |
|
III. |
Canal Km 0 - Km 50+000 |
173.922.399 |
511.015.479 |
684.937.878 |
154,3 |
|
IV. |
Canal Km 0 - Km 190+000 |
801.853.266 |
2.814.329.840 |
3.616.183.106 |
500,0 |
* Costurile sunt evaluate în preturi 01 ianuarie 2003
V. PREZENTAREA CELOR PATRU VARIANTE DE CONTINUARE A REALIZĂRII CANALULUI:
Varianta I – Canalul Magistral Siret - Bărăgan executat până la km 11+00
A. Sisteme de irigaţii existente
Sistemul de irigaţii Rugineşti - Pufeşti - Panciu cu o suprafaţă totală amenajată de 23.295 ha, cu punct de priză la km 5+200 deservită de staţia de pompare SRPV având un debit instalat de 11 mc/s. În prezent suprafaţa pusă în funcţiune este de 2.712 ha.
Varianta II - Canalul Magistral Siret - Bărăgan executat până la km 26+500
A. Sisteme de irigaţii existente
Sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti - Panciu având suprafaţa de 20.583 ha cu punct de priză la km 5+200.
B. Sisteme noi de irigaţii :
-sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti - Panciu pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 2.712 ha până la suprafaţa totală de 23.295 ha (20583 ha).
- Racordarea unor sisteme de irigaţii existente la Canalul Magistral Siret-Bărăgan
- sistemul de irigaţii Mărăşeşti având suprafaţa amenajată de 3.595 ha.
- sistemul de irigaţii Bilieşti – Slobozia - Ciorăşti având suprafaţa amenajată de 20.255 ha.
Varianta lll - Canalul Magistral Siret - Bărăgan executat până la km 50+000
A. Sisteme de irigaţii existente:
- sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti - Panciu cu suprafaţa de 20.583 ha cu punct de priză la km 5+200
B. Sisteme noi de irigaţii
- sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti - Panciu pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 2712 ha
- sistemul de irigaţii Râmnicu Sărat Nord având suprafaţa amenajată de 21.075 ha
- sistemul de irigaţii Gologanu - Năneşti având suprafaţa amenajată de 24.800 ha
- sistemul de irigaţii Nămoloasa - Galaţi având suprafaţa amenajată de 5.300 ha
C. Sisteme de irigaţii existente care se racordează la Canalul Magistral Siret - Bărăgan
- sistemul de irigaţii Mărăşeşti având suprafaţa amenajată de 3.595 ha
- sistemul de irigaţii Bilieşti – Slobozia - Ciorăşti având suprafaţa amenajată de 20.255 ha
- sistemul de irigaţii Ciorăşti - Măicăneşti având suprafaţa amenajată de 11.813 ha
- sistemul de irigaţii Nămoloasa - Măxineni având suprafaţa amenajată de 34.010 ha
- sistemul de irigaţii Grădiştea – Jirlău - Făurei având suprafaţa amenajată de 10.140 ha
Varianta IV - Canalul Magistral Siret - Bărăgan până la confluenţa cu acumularea Dridu
A. Sisteme de irigaţii existente
- sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti – Panciu, având suprafaţa de 20.583 ha cu punct de priză la km 5+200
B. Sisteme noi de irigaţii
- sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti - Panciu pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 2712 ha
- sistemul de irigaţii Râmnicu Sărat Nord având suprafaţa amenajată de 21.075 ha
- sistemul de irigaţii Gologanu - Năneşti având suprafaţa amenajată de 24.800 ha.
- sistemul de irigaţii Nămoloasa - Galaţi având suprafaţa amenajată de 5.300 ha.
- sistemul de irigaţii Coteşti - Râmnicu Sărat Nord pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 3.000 ha
- sistemul de irigaţii Râmnicu Sărat Sud cu suprafaţa totală amenajată de 34.720 ha
- sistemul de irigaţii Buzău Sărata cu o suprafaţă totală amenajată de 107.000 ha
- sistemul de irigaţii Bogza - Balta Albă cu o suprafaţă totală amenajată de 52.747 ha
- sistemul de irigaţii Pogoanele - Fundata cu o suprafaţă totală amenajată de 148.250 ha
C. Sisteme de irigaţii existente care se racordează la Canalul Magistral Siret - Bărăgan
- sistemul de irigaţii Mărăşeşti cu suprafaţa de 3.595 ha
- sistemul de irigaţii Bilieşti - Slobozia - Ciorăşti cu suprafaţa de 20.255 ha.
- sistemul de irigaţii Ciorăşti - Măicăneşti cu suprafaţa amenajată de 11.813 ha
- sistemul de irigaţii Nămoloasa - Măxineni cu suprafaţa amenajată de 34.010 ha
- sistemul de irigaţii Grădiştea – Jirlău - Făurei cu suprafaţa amenajată de 10.140 ha
VI. ETAPE DE IMPLEMENTARE
1. Asigurarea cadrului legislativ pentru finanţarea proiectului
2. Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru amenajarea complexă a interspaţiului Siret – Ialomiţa, atât din punct de vedere al realizării Canalului magistral Siret – Bărăgan, cât şi al sistemelor de irigaţii aferente.
3. Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea complexă a interspaţiului Siret – Ialomiţa, atât din punct de vedere al asigurării sursei de apă pentru irigaţii, cât şi al reabilitării respectiv punerii în funcţiune a sistemelor de irigaţii existente şi noi.
4. Finalizarea tuturor lucrărilor aferente etapei I (varianta III de mai sus), deoarece nerealizarea acestora va conduce la degradarea lor continuă, creând un impact ecologic negativ asupra întregii zone străbătute de canal (valoarea lucrărilor executate la canal, până la 31 iulie 2003, este de 2,84 milioane euro, la care se adaugă cca 0,3 milioane euro pentru finalizarea lucrărilor de la intersecţia canalului cu căile de comunicatie, lucrări realizate de Ministerul Transporturilor şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în proporţie de 97 la sută - conform unui studiu elaborat de AQUAPROIECT).
Preţurile produselor alimentare procesate vor creşte cu până la 12%
Preţurile produselor alimentare procesate vor creşte în următoarele 2-3 luni cu până la 12%, susţine preşedintele Companiei Romalimenta, Sorin Minea. El a declarat la PRO TV că jumătate din piaţa agroalimentară internă face parte din aşa-numita "economie neagră", iar marii evazionişti sunt cunoscuţi.
Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, a explicat la acelaşi post TV că majorarea preţurilor este provocată de scumpirea cerealelor. El a precizat că ministerul are pregătit pachetul legislativ pentru taxarea proprietarilor care nu lucrează terenurile agricole, însă decizia va fi luată la nivel politic.
Subvenţiile crescătorilor de bovine şi ovine, plătite integral
Ministerul Agriculturii a plătit integral subvenţiile crescătorilor de bovine şi ovine. Au mai rămas însă de plătit doar 2% din sumele cuvenite pentru culturile vegetale.
Anunţul a fost făcut la Cluj, la 7 mai, de ministrul Valeriu Tabără. El a mai precizat că 200 de milioane de lei vor fi transferaţi la Fondul de Garantare a Investiţiilor, de la bugetul destinat consultanţei agricole.
Fermierii, descurajaţi să depună proiecte de finanţare
Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, susţine că mulţi oameni sunt descurajaţi să depună proiecte de finanţare europene sau chiar să renunţe la ele, din cauza atitudinii unor funcţionari.
El a declarat recent, la Cluj-Napoca, că a discutat în acest sens şi cu ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, care cunoaşte foarte bine situaţia.
Comisarul european s-a referit la APIA, dar şi la alte organisme care se ocupă de proiectele cu finanţare europeană, unde funcţionarii ar trebui să aibă o atitudine mai constructivă.
Citeşte mai mult ...
Micii producători susţinuţi prin viitoarea PAC
Susţinerea micilor producători din jurul oraşelor, dar şi a primăriilor pentru construirea de spaţii de vânzare directă, finanţate din fondurile de dezvoltare rurală este una dintre propunerile comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, în viitoarea Politică Agricolă Comună. Cioloş a declarat la Cluj-Napoca, în cadrul unei conferinţe de presă, că acest sistem va duce la cooperarea între asociaţiile de producători şi colectivităţile locale.
Tot la Cluj-Napoca, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a afirmat că instituţia pe care o conduce va dirija proiecte şi programe spre fermierii tineri, pentru a-i atrage spre agricultură, întrucât s-a constatat că numărul fermierilor de peste 75 de ani care primesc subvenţii este superior celui al fermierilor sub 40 de ani.
Economia României începe să-şi reia creşterea
Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Jeffrey Franks, a declarat astăzi că economia României începe să-şi reia creşterea, care va ajunge la aproximativ 1,5% în acest an.
El a mai afirmat că a convenit cu Guvernul că trebuie analizate mai multe date fiscale înainte de o decizie privind scăderea contribuţiilor sociale şi că majorările de salarii în sectorul bugetar depind de performanţa fiscală a României din perioada următoare.
Târgul Finanţărilor Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Târgovişte
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) organizează în perioada 13 - 14 mai 2011 în Târgovişte, pe platoul din Piaţa Mihai Viteazul, „Târgul finanţărilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală”
În cadrul Târgului organizat la nivel regional de către APDRP vor fi prezentate şi vor putea fi achiziţionate produse agroalimentare şi servicii specifice mediului rural, realizate la standarde europene prin proiectele finanţate cu fonduri nerambursabile acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.
Târgul regional APDRP aduce laolaltă beneficiarii proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Pescuit (PNDR) din Regiunea de Dezvoltare 3 Sud, Târgovişte, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor publice şi private implicate în implementarea PNDR în România, respectiv: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM şi instituţii bancare reprezentative pentru acordarea creditelor bancare solicitanţilor de fonduri europene.
Acest eveniment original permite tuturor persoanelor, nu doar să vadă produsele tradiţionale şi serviciile realizate la standarde europene, dar şi să se informeze direct cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea unei investiţii, atât de la instituţiile abilitate, care le pot acorda informaţii avizate şi sprijin, cât şi de la cei care au beneficiat deja de fondurile nerambursabile acordate prin PNDR.
Târgul finanţărilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală va putea fi vizitat în zilele de 13 şi 14 mai 2011, de la ora 11.00 şi până la ora 19.00. Deschiderea oficială va avea loc în data de 13 mai 2011, ora 11.30.
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat, în data de 2 februarie 2011, campania de informare pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), „Fonduri europene pentru mediul rural”.
Campania, care se desfăşoară pe parcursul a cinci luni, urmăreşte să constientizeze publicul interesat, asupra oportunităţilor de finanţare oferite de PNDR.
Acest complex de acţiuni de informare este alcătuit din mai multe niveluri de interacţiune cu publicul.
Un nivel original de abordare a informării este şi cel de organizare a unor evenimente publice. Este vorba despre desfăşurarea unor târguri tematice (Târgul finanţărilor europene pentru dezvoltare rurală) care vor reuni beneficiari ai unor proiecte, împreună cu produsele obţinute de ei, instituţii implicate în derularea fondurilor europene nerambursabile dar şi bănci finanţatoare.
Activităţile de informare, implementate sub forma campaniei de informare denumită „Fonduri europene pentru mediul rural – 2011”, au în vedere asigurarea egalităţii de şanse în accesarea FEADR prin diseminarea informaţiilor către un număr reprezentativ (raportat la indicatorii de realizare din PNDR) de potenţiali beneficiari ai PNDR, indiferent de criterii sociale sau economice.
Acţiunile de informare vor fi aplicate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu suportul direct al unui prestator (respectiv Asocierea dintre SC ARS Advertising SA - lider şi SC Tipografia Real SRL) desemnat în urma derulării prin SEAP a procedurii de licitaţie publică deschisă în data de 29.09.2009, cu numărul anunţului de participare 87470/29.09.2009.
Pe pagina de internet a Agenţiei, www.apdrp.ro, a fost creată o secţiune dedicată acestei campanii în cadrul căreia cei interesaţi pot consulta calendarul şi evenimentele aflate în desfăşurare.
Mielul nu are preţ pe piaţa autohtonă
Anul acesta, comparativ cu 2010, crescătorii cer pe mieii pentru Paşte preţuri mai mari. Asta din cauza costurilor ridicate ale furajelor şi a întârzierii subvenţiilor, care oricum sunt mici. Totodată, scumpirea cărnii de miel este generată şi de faptul că din 2011 crotalierea animalelor din ferme nu mai este suportată de stat, ci se face pe banii crescătorilor. Astfel, ciobanii oferă mieii la preţul de 12 - 15 lei/kg în viu şi 25 - 30 lei/kg în carcasă. Anul trecut un kilogram de carne de miel a costat în jur de 20 de lei.
„Decizia de a ne achita crotaliile a fost luată la nivel european, unde subvenţiile pe care crescătorii de animale le primesc de la stat sunt de 18-28 euro/an pentru fiecare animal, în timp ce noi primim doar 40 lei de lei pe an. Crescătorul nu se mai alege cu nimic din subvenţie după ce achită crotaliile şi după ce cumpără furajele la preţuri duble faţă de anul trecut. La noi în judeţ preţul crotaliilor este între 7 şi 12 lei bucata. Este inevitabilă scumpirea cărnii de miel cu circa 20-30 %. Depindem însă foarte mult de piaţa europeană, unde preţurile la carnea de ovine creşte alarmant”, afirmă Eugen Gonţea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din judeţul Braşov.
Dimu Polifronie, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Dobrogea susţine că un preţ corect pentru carnea de miel, care ar acoperi toate cheltuielile de peste an, este de 33 de lei/kg în carcasă. “La export, mieii se vând cu aproape 3 euro/kg în viu”, menţionează Dimu Polifronie.
În Maramureş, preţul mieilor în viu este 9 - 12 lei pe kilogram şi 20 - 25 lei pe kilogramul de miel în carcasă, a precizat Ioan Buda, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine “Maramureşul”. Preşedintele crescătorilor maramureşeni a adăugat că în 2010, mieii în viu s-au vândut în Maramureş cu 8 - 10 lei/kg, iar în 2009 cu 7 - 9 lei/kg. Carnea de miel în carcasă, la poarta abatorului (fără TVA), în 2010 s-a vândut cu preţuri între 16 lei şi 20 lei/kg, iar în 2009 cu 14-18 lei/kg.
La extern mieii româneşti se vând cu 10-13 lei/kg în viu
Potrivit Asociaţiilor crescătorilor de oi, pe piaţa noastră ajung în această lună, de Paşte, cel mult 400.000 de miei româneşti.
În ce priveşte mieii străini, oferta este mai variată comparativ cu anii trecuţi. Importăm carne de miel din Noua Zeelandă, Australia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Spania, Italia, Franţa, Iordania, Brazilia. Conform statisticilor, cel puţin 450 tone de carne de miel vin în luna aprilie din afara ţării. În acelaşi timp, mieii autohtoni pleacă la extern, în special în ţările arabe.
“Mieii sunt mai mari, dar per total pe ţară efectivele scad. Piaţa externă cere miei la greutate mai mare. Dacă anul trecut puteau să plece miei şi la 8-10 kg greutate vie, anul acesta pleacă mult mai mari”, arată Marcel Andrei, preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Ovine. El are o fermă de oi în judeţul Sibiu. Fermierul susţine că majoritatea mieilor din Mărginimea Sibiului ajung în acest an de Paşte pe mesele străinilor, în ţări ca Grecia, Italia sau Iugoslavia. “Acolo avem mai mult noroc să ne putem desface marfa, piaţa românească nu absoarbe, mai ales din cauza puterii de cumpărare, românii nu au bani. Noi nu ne putem permite de Paşte să sacrificăm mieii şi dacă nu vindem carnea trebuie să o aruncăm. Preţurile oferite de străini pe miel variază între 10 şi 13 lei/kg în viu”, a declarat Marcel Andrei.
MIHAELA PREVENDA
Publicitate
Revista
