În perioada 25.01.2013 – 21.02.2013, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi a Municipiului Bucureşti au continuat activităţile de control în unităţile din industria agroalimentară.

S-au efectuat 8.706 de controale în unităţi care-şi desfăşoară activitatea în domenii de activitate precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, a altor produse alimentare precum şi unităţi de depozitare pentru produse alimentare, seminţe, legume şi fructe. Neregulile constatate au fost sancţionate prin aplicare unui număr de 68 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 127.600 de lei şi prin acordarea a 114 de avertismente.

Pentru neconformităţile constatate au fost acordate amenzi în următoarele judeţe:

·     Arad, 2.600 lei - spaţii de producţie şi depozitare, utilaje şi ustensile neîntreţinute igienic;

·     Argeş, 1.200 lei - nerespectarea normelor legale privind condiţiile de depozitare a produselor alimentare ;

·     Bacău, 4.400 lei - neîntreţinerea  igienică a spaţiilor şi utilajelor,depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;

·     Bihor, 600 lei - comercializare produse neconforme;

·     Botoşani, 600 lei - manipulare necorespunzătoare produse alimentare;

·     Bucureşti, 2.000 lei - nerespectarea normelor legale privind întreţinerea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare;

·     Caraş-Severin, 600 lei - tavanul, pereţii necesită igienizare în sala de producţie şi spaţiul de depozitare;

·     Constanţa, 600 lei - depozitare necorespunzătoare;

·     Cluj, 17.200 lei – neîntreţinerea igienică a spaţiilor, etichetarea necorespunzătoare şi manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, lipsa înregistrării sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor;

·     Dolj, 2.000 lei - manipularea produselor alimentare cu încălcarea normelor sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor;

·     Dâmboviţa, 3.000 lei -  depozitare necorespunzătoare, raionare necorespunzătoare, neîntreţinerea igienică a spaţiilor de depozitare;

·     Galaţi, 5.200 lei - nerespectare condiţii igienă, întreţinere necorespunzătoare spaţii, utilaje şi ustensile;

·     Giurgiu, 3.000 lei - nu s-a notificat punerea pe piaţă a  produselor de origine non-animală;

·     Gorj, 600 lei- comercializarea către consumatorul final din spaţiu neaprobat sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;

·     Maramureş, 8.000 lei - utilaje, ustensile, spaţii neigienizate, lipsă trasabilitate;

·     Mehedinţi, 600 lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor  de producţie şi de depozitare;

·     Neamţ, 2.000 lei - depozitare necorespunzătoare;

·     Prahova, 4.000 lei - depozitare necorespunzătoare;

·     Satu Mare, 3.000 lei- depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;

·     Sălaj, 2.000 lei - igienă necorespunzătoare a spaţiilor de depozitare;

·     Sibiu, 8.600 lei - nerespectarea bunelor practici igienă, procesare şi depozitare necorespunzătoare;

·     Timiş, 45.000 lei - comercializare de produse alimentare cu termen de valabilitate expirat;

·     Tulcea, 1.200 lei - produsele alimentare şi materia primă nu erau depozitate corespunzător

·     Vaslui, 4.200 lei – manipulare şi depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;

·     Vâlcea, 5.400 lei - lipsă trasabilitate produse finite, neîntreţinere corespunzătoare utilaje şi echipamente, depozitare necorespunzătoare produse alimentare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe, conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control pe anul 2012, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise, precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) România a avut alocate, pentru perioada 2007-2013, fonduri nerambursabile de aproximativ 10 miliarde euro, pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală.  Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) este instituţia care asigură implementarea PNDR, din punct de vedere tehnic şi financiar, asigurând totodată informarea potenţialilor beneficiari cu privire la regulile de accesare şi implementare a proiectelor de investiţi. Accesarea acestui Program presupune depunerea de proiecte de investiţii, care să corespundă cerinţelor Programului în general, şi măsurilor de investiţii specifice în particular.

Printre problemele frecvente cu care se confruntă solicitanţii de fonduri europene sunt cele legate de asigurarea cofinanţării private sau de lipsa unor avize şi certificate necesare din cauza depunerii cu întârziere a actelor pentru obţinerea acestora. Lipsa actelor care dovedesc proprietatea sau folosinţa, nedepunerea tuturor actelor la dosar sau supradimensionarea financiară a proiectelor sunt alte probleme cu care se confruntă solicitanţii de fonduri nerambursabile.

“Aceste proiecte de investiţii finanţate prin PNDR sunt de fapt afaceri care, puse unele lângă altele, vor dezvolta spaţiul rural. De aceea decizia de a scrie şi depune un proiect de investiţii trebuie să fie susţinută în primul rând de cunoaşterea domeniului în care se doreşte investiţia”, afirmă George Turtoi, director general al APDRP.

Proiectul trebuie gândit din punct de vedere al viabilităţii economice: dacă există piaţă pentru produsul sau serviciul propus, care este concurenţa, care sunt costurile de funcționare și fluxul de numerar etc.

Unul dintre primele aspecte care trebuie avute în vedere în procesul de planificare al investiției este asigurarea cofinanţării private. Documentele care dovedesc capacitatea şi sursa de cofinanţare trebuie depuse odată cu Cererea de Finanţare.

Fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală nu acoperă valoarea totală a proiectului, ci un procent din valoarea eligibilă. Chiar şi în condiţiile în care se acoperă 100% din valoarea eligibilă, beneficiarul trebuie să asigure cofinanţarea proiectului pentru cheltuielile care nu se încadrează în aria de finanţare a Măsurii accesate. Mai mult, sprijinul european se acordă sub formă de decontare a cheltuielilor, ceea ce face ca partea de cofinanţare a beneficiarului să fie crucială şi pentru a începe proiectul, dar şi pentru a-l duce la bun sfârşit.

Actele şi avizele necesare nu sunt aceleaşi pentru toţi beneficiarii. Obţinerea acestora însă este o etapă fără de care proiectul nu poate fi depus. Beneficiarii trebuie să aibă în vedere ca termenele de eliberare a acestor acte – de exemplu Certificatul de Urbanism – să nu depăşească termenul limită stabilit de APDRP ca final de sesiune pentru primirea proiectelor. Unele avize, inclusiv negaţiile, trebuie obţinute chiar dacă nu fac obiectul investiţiei.

Cele mai multe neconformităţi găsite la primul control al dosarului sunt legate de documentele care dovedesc dreptul de proprietate sau folosinţă pentru teren şi clădiri. Deseori, solicitanţii confundă dreptul de proprietate cu cel de folosinţă şi astfel apar numeroase probleme legate de cadastru şi intabulare.

În ceea ce priveşte implementarea, Memoriul Justificativ ori, în cazul investiţiilor care presupun operaţiuni de construcţii sau montaj, Studiul de Fezabilitate este „inima proiectului”. În cazul în care indicatorii financiari nu sunt realişti, beneficiarul riscă să nu poată implementa proiectul. Merită să amintim că un proiect supradimensionat din punct de vedere financiar nu aduce beneficii financiare suplimentare. Costurile acoperirii unei sume nerambursabile maxime oferite prin PNDR trebuie calculate foarte atent.

De exemplu, un fermier decide să acceseze Măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole, cu un proiect care vizează sectorul vegetal şi care nu include investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile. Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40%, pentru un proiect a cărui valoarea maximă eligibilă este de 1.000.000 Euro. Aşadar, valoarea finanţării nerambursabile europene poate ajunge la 400.000 Euro. Dacă prin proiect va obţine suma maximă nerambursabilă, beneficiarul trebuie să acopere cofinanţarea de 600.000 euro, la care se adaugă cheltuielile neeligibile, inclusiv TVA.

Costurile supradimensionate, activităţile şi lucrările fără justificare practică, imposibil de realizat în termenele propuse, vor duce la eşecul beneficiarului în finalizarea proiectului. Evident, banii se returnează, iar cheltuiala legată de cofinanţare va fi pierdută. De aceea, scopul accesării fondurilor europene nerambursabile nu trebuie să fie acela de a lua cât mai mulţi bani.

Succesul în implementare vine şi din atenţia acordată înţelegerii contractului de finanţare şi realizarea în termenul prevăzut în planul de afaceri a investiţiei. Cum, însă, în practică se întâmplă de multe ori lucruri neprevăzute, merită menţionat că actele adiţionale făcute la timp pot salva proiectul.

Cunoaşterea domeniului de activitate pentru care este depus un proiect care accesează fonduri europene şi cunoaşterea felului în care funcţionează mecanismele obţinerii acestor fonduri înseamnă transformarea unui plan de afaceri într-o afacere de succes.

The Times este unul dintre cele mai importante cotidiene din Marea Britanie şi face parte din conglomeratul media condus de Rupert Murdoch. Apărut în 1785, ziarul are o reputaţie câştigată în sute de ani de apariţie. Dat fiind că în ultimul timp au apărut tot felul de articole şi emisiuni de televiziune care preziceau un val de imigranţi români care vor invada Marea Britanie, The Times a publicat un editorial semnat de prim-ministrul României, Victor Ponta.

“Românii au o economie în creştere acasă, nu au nevoie să vină în Marea Britanie. Chiar a doua zi după festivităţile prilejuite de Jubileul de Diamant al Reginei Elisabeta, Prinţul Charles a venit în România, pentru a se bucura de puţină linişte şi de o masă tradiiţională ecologică, într-un sat izolat, unde deţine o casă. România nu poate fi într-o situaţie atât de rea, nu-i aşa?”

După ce vorbeşte de mai multe obiective streategice pe care le are Guvernul României, Victor Ponta face referiri la agricultura ecologică, un atu în dezvoltare.

“Avem planuri legate de proiecte esenţiale de infrastructură, atât de transport (autostrăzi şi drumuri), cât şi de mediu (sisteme municipale de apă, gestionarea deşeurilor), care vor stimula nivelul de trai din România, pe termen scurt şi mediu, folosind fondurile UE.
Intenţionăm o dezvoltare rapidă a anumitor domenii, mizând pe atuurile noastre: agricultura ecologică, domeniu în care avem de gând să devenim un important jucător al UE; energie, unde vom insista pe dezvoltarea energiilor regenerabile, într-o măsură chiar mai mare decât în prezent, gestionarea şi reciclarea deşeurilor, unde transformăm un imens deficit într-un avantaj prin crearea de locuri de muncă într-un sector în expansiune; cercetare, unde construim cel mai puternic laser din lume - ELI. România are resurse imense de success. Unele dintre ele provin din slăbiciunile noastre actuale”, afirmă Victor Ponta.

La finalul editorialului, îi invită, cu umor, pe britanici să vină în România, pentru că au ce vedea, şi precizează că îi aşteaptă pe 7 martie, la meciul Steaua-Chelsea.

Secretarul de Stat, Dumitru Daniel Botănoiu, a participat azi, 26 februarie 2013, la sediul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, la o dezbatere privind stabilirea “Cadrului general referitor la înfiinţarea şi funcţionarea parteneriatelor educaţionale dintre universităţi de ştiinţe şi medicină veterinară şi licee sau şcoli postliceale de profil”.

Propunerea de creare a unor astfel de parteneriate aparţine Ministerului Educaţiei Naţionale şi urmăreşte creşterea calităţii educaţiei şi stimularea excelenţei în învăţământ.

În cadrul dezbaterii au fost punctate următoarele aspecte:

• Iniţierea unor grupe tehnice de lucru, între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Educaţiei Naţionale, care să finalizeze strategia cu privire la identificarea calificărilor noi solicitate de piaţa muncii, elaborarea de noi standarde de pregătire profesională, actualizarea şi revizuirea Codului Ocupaţiilor din România (COR) şi a Nomenclatorului de Calificare (NC)
• Legătura între învăţământ şi formarea profesională continuă
• Funcţionarea fermelor didactice
• Identificarea de forme de sprijin pentru tinerii absolvenţi din învăţământul agricol
• Campaniile de informare şi promovare cu privire la sectorul agricol
• Încheierea de parteneriate cu organizaţiile profesionale şi inter-profesionale, grupuri de acţiune locală, unităţi administrativ-teritoriale, precum şi alte forme asociative din agricultură şi mediul rural
• Analiza accesului şcolilor cu profil agricol la programele susţinute cu fonduri europene.

Următoarea reuniune va avea loc în circa 30 de zile, după ce ideile şi propunerile înaintate către Ministerul Educaţiei Naţionale vor fi analizate şi sintetizate într-un raport.

Cu ocazia reuniunii a fost prezentat proiectul de ordin pentru aprobarea “Cadrului general referitor la înfiinţarea şi funcţionarea parteneriatelor educaţionale dintre universităţi de ştiinţe şi medicină veterinară şi licee sau şcoli postliceale de profil”. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va analiza şi va transmite punctul său de vedere către Ministerul Educaţiei Naţionale, după ce acest document va fi analizat cu partenerii sociali.         La reuniune au participat Remus Priocopie - ministrul Educaţiei Naţionale,  Mihnea Costoiu - ministrul delegat pentru Învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,  secretarii de stat în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale - Gigel Paraschiv, Tudor Prisecaru şi Stelian Fedorca, rectorii de la universităţile agricole din ţară, decanii universităţilor cu profil agricol şi medicină veterinară, reprezentanţi ai unor institute de cercetare, inspectorate şcolare şi licee cu profil agricol.