EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranţa Alimetelor) vrea o deschidere mai mare către dialog, aşa că publică acest document pentru a primi comentarii de la fermieri şi comunitatea oamenilor de ştiinţă.
Ghidul este alcătuit cu intenţia de a fi de folos celor care folosesc produse de protecţia plantelor, dar şi autorităţilor din domeniu.
O primă rundă de consultări a avut loc în perioada septembrie-octombrie 2012. Capitolele care au fost puse în discuţie în acea perioadă sunt acum în proces de revizuire.
Între timp, au apărut mai multe discuţii, mai ales în Franţa, privind modul în care PPP afectează albinele şi, de aici, producţia de miere.
Pentru problemele apărute după prima dezbatere, se organizează acum a doua rundă de consultări.
Persoanele interesate pot să consulte documentul propus dezbaterii pe site-ul www.efsa.europa.eu şi pot să facă observaţii şi propuneri până la 18 martie.
De curând, pe site-ul MADR a apărut Hotărârea de guvern privind Planul Naţional de Acţiune, ce vizează diminuarea riscului utilizării produselor de protecţia plantelor (PPP-uri) în agricultură.
Pe site-ul Ministerului Agriculturii a fost publicată Hotărârea de Guvern privind aprobarea Planului Naţional de Acţiune, ce vizează diminuarea riscului utilizării produselor de protecţia plantelor (PPP-uri) în agricultură. Implementarea acestui Plan are drept ţintă aspecte privind protecţia sănătăţii publice şi a mediului, practicile agricole durabile şi protecţia zonelor specifice, plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor, cerinţele privind principiul precauţiei, respectiv interzicerea pulverizării aeriene, cu excepţiile prevăzute la art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012. Obiectivele generale ale Planului de Acţiune sunt reducerea riscului asociat utilizării produselor de protecţie a plantelor, optimizând utilizarea acestora şi asigurând parametrii cantitativi şi calitativi ai producţiei agricole. Planul Naţional de Acţiune conţine obiective şi măsuri ce vizează reducerea dependenţei de metodele chimice de combatere a dăunătorilor, a bolilor şi a buruienilor, oferind astfel utilizatorilor profesionişti (fermierilor) informaţii specifice cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor şi metodele nechimice alternative. Mai multe informatii despre acest Plan de Actiune, puteti citi pe site-ul Ministerului Agriculturii.
Comisarul european Dacian Cioloş a declarat, la Radio România Antena Satelor, că bugetul României pentru plăţile directe va creşte semnificativ în intervalul 2014 - 2020. Referindu-se la bugetul global al UE, comisarul european a declarat că România va avea mai mult de 10 miliarde de euro, faţă de 4 miliarde cât a avut în actualul buget 2007 - 2013. Pentru fermele de semisubzistenţă, se vor reduce controalele şi birocraţia, în timp ce pentru programele de dezvoltare rurală se vor stabili măsuri menite să ajute fermierii în programele de investiţii cu sume fixe, măsuri care să reducă astfel birocraţia şi să facă posibilă elaborarea cât mai facilă a proiectelor.
sursa: antenasatelor.ro
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, va participa joi, 21 februarie 2013, la Bruxelles, la prima sesiune a Comitetului director al Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) – “Productivitatea şi Sustenabilitatea în Agricultură”, un important forum de dezbateri privind viitorul agriculturii europene.
Din comitetul director al PEI mai fac parte, alături de ministrul Daniel Constantin, miniştrii de resort din Danemarca şi Grecia. Comitetul director al Parteneriatului European pentru Inovare reuneşte 40 de personalităţi din rândul factorilor de decizie, organizaţiilor de fermieri, cercetătorilor şi organizaţiilor de consumatori de la nivel european.
După introducerea făcută de comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, şi de comisarul pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, agenda sesiunii prevede dezbateri pe următoarele subiecte: principalele domenii de acţiune pentru PEI, precum şi modalităţile de implicare a oamenilor de ştiinţă în inovarea şi dezvoltarea agriculturii la nivel european.
De asemenea, în cadrul discuţiilor se vor dezbate posibilităţile de a-i mobiliza pe agricultori să se angajeze în acţiuni inovatoare şi schimburi de cunoştinţe la nivel european, precum şi modalităţile de cooperare între fermieri, cercetători şi societatea civilă, în vederea promovării de inovaţii pentru îmbunătăţirea producţiei agricole şi o mai bună protejare a mediului.
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat, până la 15 februarie, contracte de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru 64.846 de investiţii în mediul rural, pentru care beneficiarii vor primi fonduri nerambursabile în valoare totală de 5,184 miliarde de euro. APDRP a plătit, până în prezent, 4,737 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie de peste 54% din sumele alocate de Uniunea Europeană. De la demararea PNDR, în anul 2008, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a gestionat 139.879 de cereri de finanţare, în valoare de peste 17,659 miliarde de euro. Până la această data, au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă 68.115 de proiecte, în valoare de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 77% a fondurilor disponibile prin PNDR.
Producătorul de produse fitosanitare şi seminţe Syngenta AG, cu sediul în Elveţia, cere retragerea propunerii EFSA (European Food Safety Authority - Autoritatea Europeană de Siguranţă Alimentară) privind interzicerea utilizării neonicotinoidelor, susţinând că evaluarea Autorităţii privind riscul acestor substanţe asupra albinelor este greşită. În răspunsul Syngenta la raportul EFSA privind neonicotinoidele, compania arată că Autoritatea nu a luat în considerare informaţii-cheie, care dovedesc siguranţa tratamentului seminţelor cu thiamethoxam în cazul culturilor de oleaginoase, în special la floarea-soarelui şi rapiţă. Analiza raportului EFSA arată că Autoritatea şi-a bazat evaluarea pe un coeficient de însămânţare de 2-4 ori mai mare decât cea folosită în practica agricolă modernă. Dacă EFSA lua în calcul un coeficient real, evaluarea ar fi avut un rezultat complet diferit, şi anume, stabilea un grad de risc extrem de scăzut pentru albine, concluzionând că tehnologia neonicotinoidelor nu afectează sănătatea meliferelor. "Comisia Europeană a folosit această evaluare, greşit elaborată de EFSA, pentru justificarea interzicerii folosirii neonicotinoidelor", susţine John Atkin, director operativ al Syngenta.
În perioada 21 – 22 martie 2013, compania austriacă Biso Schrattenecker, unul dintre liderii pieţei europene de echipamente agricole, organizează, la Drajna, cel mai mare Târg de maşini agricole second-hand şi de stoc din România.
Fermierii sunt aşteptaţi la Centrul pentru Competenţe Agricole din Drajna, judeţul Călăraşi, al companiei Biso. Vor fi prezentate produse din Austria şi Germania, respectiv 100 de tractoare, 35 de combine şi 150 de unelte agricole (semanatoare, grape etc.), produse de stoc şi maşini second-hand recondiţionate de specialiştii din centrele de service Biso din Austria şi Germania.
Fiecare client care se înregistrează până la 10 martie pentru participarea la târg, va primi un voucher în valoare de 750 de euro. Înregistrările se pot face la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la numarul de telefon 0752 159 532.
“Prin organizarea Târgului de maşini agricole second-hand şi de stoc din Drajna ne-am propus să le oferim o alternativă viabilă fermierilor, care îşi doresc să aibă acces la soluţii moderne de lucrare a pământului, însă sunt nevoiţi să se încadreze într-un buget limitat“, spune Marian Martinescu, director de vânzări la Departamentul de Second-Hand, Biso România.
În 18 februarie 2013, ministrul Daniel Constantin a avut o întrevedere la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu Philippe Gustin, ambasadorul Franţei la Bucureşti, care a fost însoţit de Sévrine Jacobs, consilier pentru afaceri agricole al Ambasadei Franţei în România.
Cu această ocazie, partea franceză i-a mulţumit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru promptitudinea autorităţilor române în ceea ce priveşte investigaţiile întreprinse în finalizarea anchetei etichetării şi trasabilităţii cărnii de cal. În acelaşi timp, ministrul Daniel Constantin a mulţumit Ambasadei şi Guvernului francez pentru sprijinul acordat în aceasta perioadă extrem de grea. ”Pentru România, deşi a fost o situaţie dificilă, a reprezentat o oportunitate de a le arăta tuturor celor implicaţi că unităţile de procesare româneşti sunt aliniate la standardele europene”, a afirmat ministrul Daniel Constantin.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme referitoare la evoluţia negocierilor cu Parlamentul European privind Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, reforma Politicii Agricole Comune, precum şi dezvoltarea cooperării bilaterale româno-franceze în domeniul agriculturii şi în domenii conexe. Au fost punctate subiecte precum organizarea Camerelor Agricole, finanţarea agriculturii/fonduri mutuale, cooperarea între organismele de plăţi, măsuri de sprijin pentru tinerii agricultori, reglementarea şi organizarea filierelor de distribuţie, cadastru, etc.
Totodată, cei doi oficiali au discutat şi despre deplasarea în Franţa a ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, din perioada 22-23 februarie 2013, cu ocazia ceremoniei de deschidere a Salonului Internaţional de Agricultură - SIA de la Paris, la invitaţia ministrului francez al Agriculturii, Stephane Le Foll.
Pe această cale, ministrul Daniel Constantin a reiterat invitaţia adresată omologului său francez, Stephane Le Foll, de a efectua o vizită oficială în ţara noastră în perioada Congresului Mondial al Viei şi Vinului, care se va desfăşura între 2 – 7 iunie 2013, la Bucureşti.
Firma elveţiană Ameropa, care are afaceri în România în comerţul cu materii prime agricole şi producţia de îngrăşăminte, a câştigat o licitaţie pentru a livra 50.000 de tone de grâu în Iordania, la o cotaţie de 380 de dolari/tonă (sau 284 euro/ tona/preţ fără transport), potrivit site-ului www.zf.ro. Acest contract înseamnă încasări de 14,2 mil. euro. Pe piaţa internă, grâul se tranzacţionează pentru 1.000-1.100 lei/tona (240-250 euro/tona). Contractul este cu livrare în martie.
Ameropa este prezentă în 28 de ţări, iar în România deţine 14 silozuri în judeţul Constanţa, de unde face export de cereale. Ameropa deţine şi 96,42% din acţiunile Azomureş.
Reprezentanţii Ameropa nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect.
În primele 11 luni ale anului trecut, companiile din România au trimis în Iordania 47.500 de tone de grâu, în valoare de 11,6 milioane de euro, potrivit datelor INS.
În conformitate cu decizia Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, termenul pentru depunerea proiectelor aferente Măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” şi Măsurii 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” se prelungeşte până în data de 1 martie 2013!
Cea de-a zecea sesiune de cereri de proiecte pentru Măsura 121 şi cea de-a douăsprezecea sesiune de cereri de proiecte pentru Măsura 123 se desfăşoară în perioada 26 noiembrie 2012 – 1 martie 2013.
Termenul limită pentru depunerea proiectelor aferente Măsurii 121 şi Măsurii 123, în această sesiune, este vineri, 1 martie 2013, ora 12:00.
În data de 22 februarie, orele 11, Asociaţia Producătorilor Agricoli Legume-Fructe Matca organizează o adunar generală cu fermierii membri la Primăria comunei Matca. Temele de pe ordinea de zi a adunării sunt noul act normative privind organizarea pieţii şi eliberarea certificatului de producător, impozitarea micilor fermieri, întârzierea plăţilor pe Măsura 141 şi Reforma PAC.
La începutul lunii februarie, legumicultorii din Matca au organizat un protest în faţa primăriei, pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de stoparea Măsurii 141, conform site-ului www.matca.eu.
Potrivit lui Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de Producători Legume-Fructe Matca, legumicultorii cer reluarea programului pe Măsura 1.41, stoparea, de către stat, a importurilor de legume, în perioada în care producţia legumicolă autohtonă este la capacitate maximă, şi eradicarea intermediarilor din pieţe.
Sezonul acesta, dar şi cel următor vor fi marcate de creşterea producţiei de cereale la nivel global, în special din cauza creşterii suprafeţelor dedicate grâului de toamnă pe teritoriul Uniunii Europene, estimează FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie). În sezonul următor, suprafeţele agricole dedicate culturilor de toamnă vor creşte cu 4-5%, în ciuda condiţiilor nefavorabile din timpul campaniei de semănat, susţine FAO. De exemplu, în Rusia şi Ucraina suprafaţa semănată în campania de toamnă este stabilă, grâul are parte de destulă umiditate.
Estimările privind creşterea suprafeţelor dedicate grâului de toamnă diferă - FAO prezice 4-5%, pe când Strategie Grains se aşteaptă la 3.1%, iar International Grains Council la 3.2%.
În cea de-a doua zi a târgului Biofach 2013, prim-ministrul Victor Ponta a vizitat Pavilionul României, alături de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. După ce au degustat produsele ecologice ale expozanților români, ministrul Agriculturii şi premierul au participat la dezbaterea “Agricultura Ecologică - Orizonturi 2020”, organizată de MADR. Evenimentul moderat de secretarul de stat în MADR, Achim Irimescu, a beneficiat şi de prezenţa lui Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a Dacianei Sârbu, europarlamentar, precum şi a altor oficiali din statele membre.
În cadrul dezbaterii, ministrul Agriculturii a afirmat că din ce în ce mai mult consumatorii conştientizează că, alături de calitatea şi aportul produselor ecologice la o alimentaţie sănătoasă, agricultura ecologică are o contribuţie importantă la dezvoltarea durabilă. Practicarea agriculturii ecologice în mediul rural poate fi o soluţie de revitalizare a acestor zone. În cadrul actualei Politici Agricole Comune, producţia ecologică beneficiază de sprijin financiar, de măsuri specifice şi de o legislaţie corespunzătoare. Prin revizuirea PAC în domeniul agriculturii ecologice, lansată în luna ianuarie a acestui an de către Comisia Europeană, se va consolida încrederea consumatorului şi se vor crea condiţiile necesare unei concurenţe loiale între producătorii ecologici din cele 27 de state membre.
Daniel Constantin a punctat faptul că între obiectivele României pentru perioada 2014-2020 ar trebui să se regăsească o mai bună promovare şi conştientizare a beneficiilor sistemului ecologic, practici agricole ce contribuie la menţinerea stării de sănătate a solului, conservarea biodiversităţii, bunăstarea animalelor şi atenuarea schimbărilor climatice.
MADR trebuie să aibă în vedere atragerea de noi fermieri şi operatori în sistem, în special a tinerilor şi IMM-urilor, care să conducă la extinderea arealelor cultivate în sistem ecologic. În acelaşi timp, trebuie urmărită diversificarea gamei de produse ecologice procesate şi obţinerea de produse alimentare cu caracteristici şi proprietăţi care oferă valoare adăugată.
Ministrul Agriculturii a menţionat că, deşi sectorul de procesare a cunoscut o creştere recentă (103 unităţi în 2012, comparativ cu 48 în anul 2007), putem constata că, încă din anul 2008, România s-a afirmat ca ţară exportatoare de produse ecologice la nivelul UE. Astfel, anual, exporturile au reprezentat circa 70 -80% din producţia de materie primă, în special cereale, miere şi fructe de pădure. Apicultura deţine o pondere importantă în exportul produselor ecologice, calitatea produselor ecologice româneşti fiind recunoscută pe piaţa europeană, şi nu numai. Ministrul Daniel Constantin a punctat faptul că principala provocare pentru România o constituie creşterea producţiei ecologice procesate, o mai bună organizare a operatorilor din domeniu şi o accesare mai activă a măsurilor de promovare.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) desfăşoară în perioada 1 februarie - 10 iunie 2013, Campania de informare privind primirea cererilor de sprijin pe suprafaţă, având sloganul:“Fii Fermier European! Depune la APIA Cererea de sprijin!
În Campania 2013 ne pregătim pentru viitoare Politică Agricolă Comună. Obiectivul general al campaniei îl reprezintă informarea fermierilor cu privire la fondurile europene şi naţionale destinate schemelor/măsurilor de sprijin pe suprafaţă în anul 2013, precum şi la modalitatea de accesare a acestora. Se pune accent pe informarea eficientă a fermierilor cu privire la aplicaţia de identificare online a parcelelor agricole - IPA Online, prin care beneficiarii îşi pot vizualiza, prin conexiune la internet, propriile parcele, digitizate în campania anterioară, şi îşi pot digitiza şi alte parcele, prin identificare pe ortofotoplanurile disponibile în baza de date (LPIS) a APIA.
Buna informare a fermierilor reprezintă una din primele şi cele mai importante condiţii pentru derularea la timp şi corectă a întregului proces de absorbţie a fondurilor europene alocate pentru sectorul agricol din România.
Pe durata Campaniei, centrele judeţene şi locale ale Agenţiei vor organiza sesiuni de informare şi instruire a fermierilor şi a administraţiei agricole din primării, cu privire la perioada de depunere a cererilor de sprijn pentru plăţi pe suprafaţă în anul 2013, modalitatea de completare a acestora, condiţiile de eligibilitate impuse de legislaţia europeană şi naţională, tipurile de controale impuse de regulamentele europene, precum şi la pachetele financiare care pot fi accesate în cadrul măsurilor de sprijin pe suprafaţă.
În cadrul sesiunilor de instruire se va acorda o atenţie deosebită procedurii de completare electronică a declaraţiei de suprafaţă şi identificare, respectiv de schiţare corectă, online, a parcelelor agricole. De asemenea, se va pune accent pe obligativitatea agricultorilor de a respecta normele de eco-condiţionalitate pe toate suprafeţele agricole utilizate.
De aceste instruiri vor beneficia atât fermierii, cât şi administraţia agricolă din primării, respectiv personalul din bibliotecile judeţene şi comunale cuprinse în programul Biblionet.
Campania de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă se va derula în perioada 1 martie – 15 mai 2013, respectiv 10 iunie, cu penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt:
1. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS);
2. Plăţi naţionale directe complementare (PNDC):
- PNDC 1- culturi în teren arabil;
- PNDC 2- in pentru fibră;
- PNDC 3- cânepă pentru fibră;
- PNDC 4- tutun;
- PNDC 5- hamei;
- PNDC 6- sfeclă de zahăr.
3. Schema de plată separată pentru zahăr;
4. Schema de sprijin pentru orez în zonele defavorizate, altele decât zona montană;
5. Plăţi compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală:
- Măsura 211 - Plăţi compensatorii pentru zonele montane defavorizate;
- Măsura 212 - Plăţi compensatorii pentru zonele specific şi semnificativ defavorizate din punct de vedere natural.
- Măsura 214 - Plăţi de Agro-mediu
- Pachetul 1 (P1) - Pajişti cu înaltă valoare naturală;
- Pachetul 2 (P2) - Practici agricole tradiţionale;
- Pachetul 3 (P3) - Pajişti importante pentru păsări;
- Pachetul 4 (P4) - Culturi verzi;
- Pachetul 5 (P5) - Agricultura ecologică;
- Pachetul 6 (P6) - Pajiști importante pentru fluturi;
- Pachetul 7 (P7) - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu.