Combaterea costreiului din culturile de floarea-soarelui se face prin aplicarea erbicidelor sistemice selective pentru cultură. Alcedo recomandă aplicarea produselor Targa Super 5 EC sau Leopard 5 EC, în doză de 1,5-2 l/ha, în funcţie de gradul de infestare. Ambele produse prezintă avantajul că sunt absorbite prin suprafaţa frunzelor de la buruienile graminee, se translocă repede în plante şi sunt transportate, prin xilem şi floem, până la nivelul sistemului radicular al buruienilor. Se acumulează în mugurii subterani, distrugând ţesuturile meristematice. În acest fel, produsele nu distrug doar foliajul, ci combat şi previn regenerarea rizomilor.
Targa Super 5 EC sau Leopard 5 EC se aplică în primele faze de vegetaţie ale plantei de cultură, astfel încât să nu împiedice contactul soluţiei de stropit cu buruienile. Se recomandă ca aplicarea să se facă atunci când planta de costrei are înălţimea de 10-15 cm, până la 30-40 cm. Cantitatea de soluţie recomandată este de 200-300 l/ha. Cele două produse sunt compatibile şi se pot aplica în amestec cu fertilizanţii foliari, precum Microfert U şi Microfert Zinc.
Atenţie! După efectuarea tratamentului cu Targa Super 5 EC sau Leopard 5 EC nu se intervine asupra culturii cu lucrări mecanice de prăşit, decât după 14-20 zile, pentru a permite ca erbicidul să fie transportat către rizomi şi rădăcini. Tratamentul nu se efectuează pe ploaie sau frig!
Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind măsuri pentru dezvoltarea fermelor de familie, care prevede înfiinţarea unui fond de 300 de milioane de lei, ce va fi pus la dispoziţia instituţiilor bancare, care să le acorde fermierilor credite pe o perioadă de până la zece ani.
Din 15 iunie se va deschide o sesiune pentru proiecte pentru Măsura 121, la APIA.
Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a decis înfiinţarea unui fond de creditare, care să le ofere microcredite celor care vor să înfiinţeze ferme de familie, atât cu ajutorul fondurilor europene, cât şi celor care vor să înceapă activitatea fără bani europeni.
Cele trei categorii de microcredite vor fi acordate pentru realizarea unor obiective de investiţii de mici dimensiuni, în domeniul agricol neeligibil pentru finanţarea din fonduri europene (15.000 euro), pentru asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea producţiei agricole, capital de lucru, (25.000 de euro), dar şi pentru asigurarea contribuţiei individuale la finanţarea proiectelor de investiţii din fonduri europene nerambursabile, mai ales prin Măsura 121.
Microcreditele vor avea o perioadă de graţie, 1-3 ani, şi o perioadă de returnare de cel mult 10 ani.
Beneficiarul va putea merge o singură dată la APDRP, unde va depune atât cererea de finanţare din fonduri europene, cât şi cererea de credit. APDRP se va ocupa de transmiterea cererii către bancă şi fondul de garantare, fără ca fermierul să mai fie nevoit să meargă la toate instituţiile respective.
"Vizăm, prin aceste măsuri complementare, înfiinţarea a cel puţin o mie de ferme de familie din fonduri europene şi proprii, obţinute din această creditare şi garantare. Pe de altă parte, sigur că vor fi sume care vor rămâne la dispoziţia celor care sunt interesaţi pentru a contracta credite pentru capital de lucru, (...) pe care să-l punem la dispoziţia fermierilor, la care nu este nevoie să vină cu o garanţie, totul fiind garantat în proporţie de 80% de către fondul de garantare", a spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Beneficiarii vor putea opta între şase proiecte tip:
- pentru fermă de vaci destinată producţiei de lapte - maximum 20 de capete; - fermă de legume în câmp - maximum 2 de hectare;
- fermă de legume în spaţii protejate - cel mult 1000 de metri pătraţi;
- livadă de pomi şi arbuşti fructiferi - maximum 5 hectare;
- fermă pentru creşterea de păsări - maximum 4.000 de capete;
- ferme de creştere şi îngrăşare porci - maximum 100 de capete.
Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România organizează astăzi, 16 mai, Conferinţa Naţională a Agricultorilor - 2013, cu tema “Viziunea LAPAR faţă de PAC 2014-2020”, la Centrul de Conferinţe “Auditorium Pallady” Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al Ligii, alături de cei 750 de participanţi din toate zonele ţării, membri reprezentativi ai LAPAR, sunt invitaţi şi membri ai Comisiilor pentru Agricultură din Parlament, membri ai Guvernului - reprezentanţi ai ministerelor cu implicaţii în agricultură, personalităţi oficiale ale statului român, reprezentanţi ai ambasadelor, organizaţiilor profesionale şi ştiinţifice din domeniul agricol, direcţiilor agricole judeţene, firmelor de servicii şi input-uri pentru agricultură, băncilor şi societăţilor de asigurare şi reasigurare. Sunt invitati preşedintele României, Traian Băsescu, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
În dezbaterile Consiliului miniştrilor Agriculturii din Uniunea Europeană, care a avut loc în 13 mai la Bruxelles, câteva teme importante au fost definirea “agricultorului activ”, eligibil pentru subvenţii, ajutorul suplimentar pentru tinerii fermieri şi micşorarea birocraţiei pentru fermele mici.
“Există divergenţe între Consiliu, Parlament şi Comisie în aceste trei probleme”, a spus Simon Conevey, ministrul irlandez al Agriculturii.
Pentru a rezolva diferenţele de opinii, alegerea criteriilor va fi lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Primul subiect sensibil a fost definirea statutului de agricultor activ, eligibil, pentru că de ea depinde calificarea pentru lista celor care primesc subvenţii. Majoritatea statelor membre se opun stabilirii unor criterii limitative, care ar elimina de pe listă marile corporaţii agricole.
În ceea ce priveşte ajutorul suplimentar pentru tineii fermieri, de 2%, Consiliul consideră că el trebuie stabilit de fiecare stat în parte, iar Parlamentul ar vrea măsuri unitare.
Pentru măsurile care îi privesc pe micii agricultori, Consiliul şi Parlamentul sunt de accord că trebuie stabilite de fiecare guvern, iar Comisia preferă măsuri comune.
Miniştrii Agriculturii din statele membre se vor reuni din nou la Dublin, în 27-28 mai, pentru a ajunge la o poziţie comună.
Toate punctele de vedere trebuie armonizate până la sfârşitul lunii iunie.
Guvernul României a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care Ministerul Agriculturii va putea să garanteze creditele fermierilor care vor să îşi dezvolte afacerile.
Anual, din prevederile bugetare ale MADR, se vor aloca sumele necesare fondurilor de asigurare pentru garantarea până la maxim 50% din valoarea creditului acordat de către instituţiile finanţatoare pentru achiziţia de terenuri agricole în situaţiile definite (art. 2 lit. b).
Se va susţine creditarea pentru cumpărarea de la proprietar a terenului agricol aflat în arendă de către arendaş, persoană fizică sau juridică, până la atingerea unui plafon de maxim 1000 de ha în proprietate /exploataţie şi pentru cumpărarea de teren agricol de către persoanele fizice sau juridice care au în exploatare teren agricol, conform declaraţiilor APIA, în vederea extinderii suprafeţei agricole exploatate pentru rentabilizarea fermelor de familie.
Volumul creditului va reprezenta maxim 90% din valoarea suprafeţelor achiziţionate, iar 10 % va fi contribuţia proprie a beneficiarului. Diferenţa de garanţii, necesare pentru acoperirea integrală a creditului si a dobânzilor aferente, va fi asigurată de către împrumutaţi, prin terenurile achiziţionate şi/sau alte bunuri aflate în proprietate.
Ministerul Agriculturii va garanta, până la maxim 80%, creditele acordate de instituţiile finanţatoare fermierilor, pentru finanţarea investiţiilor în domeniul agricol şi a producţiei agricole, cu excepţia creditelor acordate pentru finanţarea investiţiilor realizate prin măsura 121 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Comisioanele de garantare practicate de fondurile de garantare sunt venituri ale acestora.
Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă referitoare la dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare a fermierilor, în vederea creşterii competitivităţii sectorului agricol. S-a constituit, la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Fondul pentru acordarea de microcredite în agricultură.
Potrivit legislației fondului, pentru acordarea de microcredite necesare la realizarea de obiective de investiţii în domeniul agricol, neeligibile pentru finanţarea din PNDR sau situate sub nivelul minim de finanţare din PNDR, suma maximă este de până la 15.000 euro/beneficiar.
Pentru acordarea de microcredite fermelor de familie, beneficiare ale măsurilor de investiţii din PNDR, pentru asigurarea contribuţiei proprii la finanţarea proiectelor de investiţii în domeniul agricol, cu o valoare eligibilă de până la 125 000 euro, selectate pentru finanţare prin PNDR, suma maximă este de 75.000 euro/beneficiar.
Pentru asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea producţiei agricole se pot obţine până la maxim 25.000 euro/beneficiar.
Termenul maxim de restituire a banilor este de 10 ani, iar perioada de graţie acordată de instituţiile selectate, potrivit art.16, este între 1 şi 3 ani, în funcţie de specificul proiectului de investiţii.
Microcreditele acordate potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă pot fi garantate de fondurile de garantare şi/sau de către împrumutat prin garanţii reale pe animale, maşini şi utilaje agricole, ipotecă asupra clădirilor şi terenurilor agricole, plantaţiilor sau orice alte garanţii agreate de instituţiile de credit.
Potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă, termenele de rambursare a microcreditelor şi de plată a dobânzilor aferente acestora se stabilesc prin negociere între beneficiarii microcreditului şi instituţia selectată, în funcţie de destinaţia microcreditului şi de perioada de valorificare a producţiei obţinute din investiţia creditată.
Annual, prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se stabilesc tipurile de investiţii care pot beneficia de microcredite, în condiţiile prezentei ordonanţe, precum şi plafonul maximum de microcreditare finanţat.
În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, a realizat controalele tematice specifice perioadei.
Au fost verificate, în intervalul 20 aprilie – 5 mai, un număr de 9.385 de unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.
Abaterile de la normele şi cerinţele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor descoperite cu ocazia controalelor au fost sancţionate cu un număr de 525 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 710.100 de lei şi prin aplicarea a 265 de avertismente.
Au fost emise 34 de Ordonanţe de Interzicere a Activităţii şi 8 Ordonanţe de suspendare a Activităţii.
Ca urmare, au fost retrase de la comercializare şi dirijate spre distrugere peste 12. 300 de kg de carne şi produse din carne, lapte şi produse lactate, 408 l de băuturi răcoritoare, bere, ulei şi 1.780 de ouă, produse alimentare care ar fi reprezentat un pericol pentru sănătatea consumatorilor.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin şi Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au semnat un protocol de colaborare în scopul reglementării acţiunilor de cooperare pentru promovarea satului românesc.
Cele două instituţii vor colabora pentru mediatizarea Caravanei de informare privind fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc „PNDR vine în satul tău”. Un alt obiectiv ale protocolului îl constituie creşterea gradului de conştientizare cu privire la promovarea valorilor culturale ale comunităţii şi necesitatea conservării şi modernizării patrimoniului cultural şi natural al satelor şi al peisajelor rurale. Stimularea tinerilor din mediul rural privind antreprenoriatul, importanţa asocierii şi comasării terenurilor reprezintă alte obiective de acţiune comună.
Trei organisme internaţionale, United Nations Environment Programme (UNEP), Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) Global Environment Facility (GEF), care controlează activitatea de protecţie împotriva utilizării excesive a produselor chimice şi a deşeurilor chimice, s-au reunit la Geneva, în 9-10 mai. Au participat reprezentanţi din 170 de ţări şi 80 de miniştri. Au fost adoptate 50 de măsuri importante pentru acest domeniu, pentru creşterea eficienţei.
Convenţiile celor trei organizaţii mondiale vor continua în această săptămână, iar concluziile se vor finalize împreună. Se militează pentru acţiune unită pentru promovarea unei agriculturi sănătoase şi pentru scăderea gradului de sărăcie şi malnutriţie.
Momentul este considerat istoric, pentru că cele trei organizaţii importante lucrează împreună.
Produsele chimice şi pesticidele vor mai fi utilizate în agricultură, dat fiind că eradicarea foametei presupune o creştere a producţiei agricole cu 60%, dar concluzia e că folosirea lor trebuie atent controlată.
Firma Sonimpex din Topoloveni a câştigat bani europeni pentru promovare şi va începe o campanie intensă în Elveţia, Norvegia şi Federaţia Rusă.
Până atunci, continuă campania de promovare, pe bani puţini, în România. Magazinul online şi contul pe facebook aduc clienţi şi contribuie la imaginea produsului. Pe site-ul magazinului virtual găseşti tot felul de dulceţuri fără zahăr, de la clasicul magiun de prune până la dulceaţa de cireşe negre, cătină, mure sau prune cu migdale dulci, la preţuri între 18 şi 30 de lei.
Cea mai scumpă este dulceaţa de nuci verzi, care costă 40 de lei. Stocul de dulceaţă de coacăze negre s-a epuizat.
Se poate face comandă din Bucureşti sau din ţară, cu plata la primirea coletului.
Conform analizei lunare publicate de FAO (Organizaţia ONU pentru Alimente şi Agricultură) în 9 mai, se aşteaptă o creştere a producţiei de cereale, dată fiind evoluţia favorabilă a condiţiilor mereorologice.
Se previzionează a producţie de grâu de 695 milioane tone, cu 5,4% mai mult faţă de 2012 şi cu doar 6 milioane mai puţin decât în 2011, când au fost producţii record.
Producţia de cereale în general va înregistra un nou record în 2013, producţia previzionată fiind de 1.266 milioane tone, mai mult cu 9,3% decât în 2011.
La porumb, se aşteaptă o producţie de 960 milioane tone, mai mult cu 10% faţă de 2012, cea mai mare contribuţie având-o SUA, unde va fi cea mai mare producţie din 1936 încoace.
În acealşi raport, se previzionează o producţie de orez de 497,7 milioane tone, cu 16 milioane tone mai mult decât în 2012, cei mai mari producători fiind India şi Indonezia.
VADERSTAD - TRADIȚIE și INOVAȚIE
MIHAELA PREVENDA
Vaderstad – tradiție și inovație, a fost tema simpozionului organizat de compania Vaderstad România, pe 14 februarie, la Poșta Câlnău în județul Buzău. Evenimentul a fost o avanpremieră la demonstrațiile practice care se vor desfășura în câmp, în toată țara, începând din această lună. Cornel Chiuaru, manager vânzări, le-a prezentat agricultorilor noile utilaje agricole produse de constructorul suedez, dar și îmbunătăţirile care au fost aduse modelelor mai vechi de mașini agricole Vaderstad.
„În perioada de iarnă, organizăm întâlniri cu fermierii din toate zonele agricole ale ţării pentru a le prezenta conceptele agronomice şi modul nostru de gândire la realizarea utilajelor, dar şi pentru a-i pune la curent cu tot ce este nou, cu noutățile lansate în materie de utilaje sau îmbunătăţirile pe care le-am adus la modele mai vechi de mașini agricole”, ne-a declarat Cornel Chiuaru, manager vânzări Vaderstad România. Pentru că se apropie campania de primăvară, Vaderstad România organizează o serie de demonstraţii în câmp cu cele mai noi utilaje, respectiv, semănătoarea de plante tehnice Vaderstad Tempo TPF 8 şi TPF 6 şi cu utilajul de prelucrat solul din gama NZ Aggressive.
Semănătoarea Tempo și cultivatorul NZ Aggressive, combinația perfectă pentru porumb și floarea-soarelui
Prin lansarea semănătorii Tempo, în variantele TPF 8 și TPF 6, Vaderstad împinge limitele la semănatul de precizie spre viteze extreme, gen 16-18 km/h, cu un randament la lipsuri şi dubluri sub trei procente. „În materie de semănat de precizie, cred că Vaderstad este singurul producător de acest gen care a împins la extrem limitele vitezei de semănat”, afirmă Cornel Chiuaru, manager vânzări Vaderstad România. Noutatea în această tehnologie o reprezintă unitatea de distribuţie a seminţei, care lucrează pe principiul presiunii de aer. Sămânţa este menţinută în flux de aer în interiorul unităţii de semănat, implicit pe disc, iar la ieşirea din unitatea de semănat, sămânţa pleacă în flux de aer undeva cu o viteză de 15 metri pe secundă şi este preluată de o roată de tasare de cauciuc moale care o pune în contact cu solul exact pe fundul canalului deschis de discurile de semănat. „Un alt aspect unic la semănătoarea Tempo o reprezintă antrenarea cu motoare electrice, ceea ce îi permite o independenţă faţă de viteza de înaintare a tractorului, cât şi un bun control asupra calităţii semănatului în fiecare moment, spune Cornel Chiuaru. Operatorul deţine controlul absolut asupra semănătorii în orice moment.” Semănătoarea dispune de un calculator şi un sistem de monitorizare propriu care îi trasmite informaţii în timp real operatorului, ca de pildă procentul, numărul de lipsuri şi dubluri, precum şi coeficientul de variaţie, care reprezintă variaţia distanţei între două plante pe rând. Coroborat cu folosirea GPS-ului, semănătoarea poate lucra şi pe timp de noapte fără nici un fel de problemă.
„În ce privește utilajul NZ Aggressive, cultivatorul acesta este vârful de lance al companiei Vaderstad. Cu el, practic, s-a lansat compania. La acest utilaj de prelucrat solul, producătorul a adus câteva îmbunătăţiri, cum ar fi reglarea adâncimii de lucru hidraulic, din cabina tractorului; un sistem de roţi tandem pentru a copia mai bine terenul, pentru maşinile cu lăţimi peste 6 metri. Practic, dorim să propunem agricultorilor varianta Vaderstad pentru înfiinţarea culturii de porumb şi floarea-soarelui”, a precizat Cornel Chiuaru, manager vânzări Vaderstad România.
Vaderstad sprijină fermierii în cumpărarea de utilaje
În România, în această primăvară, 30 de fermieri își vor înființa culturile cu semănătoarea Tempo de la Vderstad. „În momentul în care purtăm această discuţie, Tempo nu mai este disponibilă decât undeva la perioada lunii octombrie. Prin urmare, la ora actuală, toată producția de Tempo este contractată, pe plan mondial”, menționează Cornel Chiuaru.
Vaderstad România, prin parteneriatul pe care îl are cu BNP Paribas, sprijină fermierii în cumpărarea utilajelor. „Noi participăm la plata dobânzii cu un procent de 3% plus comisioanele aferente. Practic, fermierul achită doar o dobândă fixă de 5% pe întreaga perioadă a contractului. O altă facilitate foarte bună, din perspectiva noastră şi a fermierului, este faptul că sunt prevăzute doar două rate anuale, una după recoltat cereale şi rapiţă şi una după recoltat floarea-soarelui şi porumb”, a punctat Cornel Chiuaru, manager vânzări Vaderstad România.
Gheorghe Tuzu: Fără performanță nu mergem mai departe
Pe Gheorghe Tuzu, director general Agroglobal Buzău SA, l-am găsit la simpozionul organizat de Vaderstad România. Gheorghe Tuzu ne-a spus că a fost primul care a adus utilajele Vaderstad pe zona Buzăului. El a cumpărat de-a lungul timpului toată toată gama de mașini agricole marca Vaderstad, grape cu discuri, TopDown, semănători, prăşitori. „Sunt utilaje de ultimă generaţie. Din anul 2006 lucrez cu Vaderstad. Dacă spunem Suedia, spunem tot. Pentru mine Suedia şi în special oţelul suedez reprezintă o emblemă şi un lucru pe care nu trebuie să-l luăm din viaţa noastră de mecanizatori, pentru că agricultura nu se poate face fără mecanizare. Agricultura şi mecanizarea sunt într-o strânsă legătură pe care nu poate să o rupă nimeni”, susține Gheorghe Tuzu. El a adăugat că performanțele acestor mașini agricole se simt în buzunarul fermierului, în special prin reducerea cheltuielilor la hectar. „Cu utilaje de ultimă generație te încadrezi în epoca optimă de semănat. E drept că acum epocile de semănat sunt decalate faţă de cele pe care le ştim de 30-40 de ani. Trebuie să ne adaptăm la condiţiile de temperaturi foarte ridicate vara, cu umidităţi relative ale aerului foarte scăzute, iar performanţa utilajelor cu care lucrăm se vede în rezultate, în profit, pentru că reuşeşti să faci economie prin treceri mai puţine, prin tehnologii neconvenţionale, cu sistemul no-till, cu două-trei lucrări până la recoltat şi în felul acesta economiseşti şi carburant, economiseşti manoperă şi timp şi obţii aceleaşi producţii pe care le obţineai pe tehnologia clasică pentru că reuşeşti să protejezi apa din sol care este foarte importantă. Performanţa se vede în toate. Dacă nu ne îndreptăm spre o agricultură performantă unde să ai reduceri pe toate palierele, nu reuşim să mergem mai departe”, afirmă Gheorghe Tuzu.
Tinerii fermieri își văd viitorul în „Agricultura românească”
Valentin Albu, absolvent de Agronomie, își urmează tatăl în ferma familială de 250 de hectare. Ferma este în localitatea Poșta Câlnău (Buzău), unde s-a desfășurat și simpozionul Vaderstad. Tânărul fermier ne-a spus că are utilajele necesare, dar nu la fel de performante ca cele prezentate la simpozion. „Sperăm şi noi ca în viitor să putem cumpăra asemenea utilaje. Nu suntem destul de bine pregătiţi din punct de vedere economic, adică mai avem de făcut progrese, trebuie să mai acumulăm ca să putem merge mai departe. Ştiţi cum se zice: întâi cumperi o trotinetă, apoi o bicicletă şi apoi ajungi să-ţi iei şi maşină. Nu cred că suntem singurii în situaţia asta, cred că majoritatea fermierilor care au plecat de la o suprafaţă mică de teren şi sunt în extindere au început cu utilaje mai mici şi au ajuns în timp să se extindă şi să-şi poată permite să achiziţioneze utilaje de talia celor prezentate astăzi”, a adăugat Valentin Albu.
În afară de a-l ajuta pe tatăl său în fermă, Valentin Albu are și o altă activitate, care e mai mult un hobby, se ocupă de un site - ,,Agricultura românească’’. Este un proiect pe care l-a început după terminarea facultății, în 2009. „Am vrut să concep pentru fermieri, pentru generaţiile următoare, o sursă de informare complexă unde să se găsească toate revistele de specialitate, unde să se găsească toate emisiunile de specialitate, informaţii tehnice, un loc de întâlnire pentru agricultori. Așa s-a născut portalul agriculturaromânească.ro”, a precizat Valentin Albu.
Ţară europeană cu tradiţie şi membră a Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului din 1927, apoi a Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, România organizează, pentru a doua oară, după Congresul O.I.V. din 1968, al XXXVI-lea Congres Mondial al Viei şi Vinului şi a Adunării Generale Extraordinare ale Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, în perioada 2– 7 Iunie 2013, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, la invitaţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România. "România este uneori prezentată drept Ţara veche a vinurilor noi", a spus Claudia Quini, preşedintele OIV.
Tema Congresului este “Via şi Vinul între tradiţie şi modernitate”. Congresul Mondial al Viei şi Vinului reuneşte experti şi oameni de ştiinţă din 44 de ţări. În programul congresului, în afară de dezbateri, joi, 6 iunie, vor avea loc şi vizite tehnice, cu trei variante de traseu, la alegerea fiecărui participant:
1: Bucureşti – Cernavodă – Adamclisi – Murfatlar – Bucureşti
2: Bucureşti – Dealu Mare – Bucureşti
3: Bucureşti – Drăgăşani – Bucureşti
După terminarea lucrărilor congresului, organizatorii au propus un tur al României, cu tema “Iubesc Transilvania” (I LOVE TRANSYLVANIA TOUR), pe un traseu care cuprinde Mănăstirea Sinaia, Castelul Regal Peleş, localităţile Bran, Biertan şi Sibiel.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) le reaminteşte cumpărătorilor care achiziţionează lapte, precum şi producătorilor deţinători de cotă de lapte pentru vânzări directe, că, până la data de 14 mai 2013, inclusiv, se depun declaraţiile anuale de cotă de lapte, fără aplicarea penalităţilor.
Producătorilor de lapte care nu depun în termenul legal stabilit declaraţia anuală privind cantităţile comercializate, li se aplică penalitatea de retragere a cotei individuale de lapte la rezerva naţională. Cotele individuale nu vor fi retrase dacă producătorii deţinători de cotă vor transmite împreună cu declaraţia anuală şi o justificare scrisă, datată şi semnată, asupra imposibilităţii transmiterii acestei declaraţii în termenul legal.
Penalitatea pentru fiecare zi calendaristică de întârziere reprezintă suma corespunzătoare taxei datorate pentru o depăşire de 0,01 % din cantităţile de lapte care i-au fost livrate de producători. Suma trebuie să fie cuprinsă între 100 şi 100.000 euro.