Conferinţa "Viitoarea Politică Agricolă Comună: oportunităţi şi priorităţi pentru România", organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a prilejuit dezbateri serioase despre viitorul agriculturii la noi.
La conferinţă a fost prezent şi Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură.
S-a vorbit despre adaptarea instrumentelor de intervenţie ale PAC la situaţia din România, în vederea sprijinirii competitivităţii acesteia în perioada 2014-2020, analizarea sectoarelor vulnerabile şi care necesită sprijin structural (ajutoare cuplate în Pilonul I, CNDP-uri), inventarierea domeniilor candidate pentru viitoare programe sectoriale, precum si a acelora pentru care sprijinul trebuie continuat, asocierea fermierilor, cadastru, problema irigaţiilor, chestiuni care ţin de terenurile nelucrate si de sprijinirea tinerilor fermieri.
La finalul dezbaterilor, Dacian Cioloş şi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, au susţinut o conferinţă de presă.
Dacian Cioloş a vorbit despre obiectivele pe care şi le-a propus în funcţia de comisar european.
"Obiectivul meu a fost, în primul rand, să fie menţinută alocarea bugetară totală a PAC şi, în acelaşi timp, să obţin susţinerea politică a statelor membre, ca să accepte nu numai menţinerea bugetului pentru agricultură, dar şi o reducere a plăţilor directe pentru agricultorii lor, pentru a putea creşte plăţile directe în noile state membre. Această creştere nu vine dintr-un buget suplimentar a PAC, ci dintr-o reechilibrare a alocărilor între statele membre."
Cioloş a punctat şi un alt aspect important, respectiv faptul că performanţa fermelor mari va depinde de punerea în practică a rezultatelor din domeniul cercetării şi inovării.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a vorbit despre modul în care MADR va acţiona pentru accesul fermierilor români la fondurile şi facilităţile puse la dispozitie prin noua PAC, dar şi să permită atenuarea şocurilor datorate aplicării reformei în sectoarele vulnerabile.
Ministrul a subliniat necesitatea realizării a două subprograme, unul care să vizeze zona montană şi submontană, iar celălalt pentru sectorul laptelui. Cea mai mare provocare pentru România, în perioada următoare, o va constitui lipsa de competitivitate a producătorilor autohtoni faţă de cei din statele dezvoltate ale Uniunii Europene, odată cu eliminarea cotelor de lapte în anul 2015.
"Este foarte important pentru noi că avem posibilitatea să acordăm în continuare ajutoare cuplate. Sunt sectoare deficitare care trebuie sprijinite, iar facilitatea pe care ne-o creează noua PAC, de a dirija o parte din sume de la un pilon la celalălt este binevenită. Opţiunea MADR este aceea de a orienta aceste sume către zona de legume, de orez, sfeclă de zahăr, hamei, lapte si vaca de carne."
Ministrul Constantin a accentuat că partea română a susţinut puternic, în cadrul Consiliului de Miniştri ai Agriculturii din UE, posibilitatea suplimentării, de la bugetul naţional, şi în 2014, a plăţii pe suprafaţă şi continuarea sprijinului pe cap de animal la bovine şi ovine.
În România, fermierii cultivă din ce în ce mai mult floarea-soarelui, suprafaţa ajungând la 1 milion de hectare. Chiar dacă seceta este un factor important în productivitate, mai sunt şi bolile specifice acestei culturi, care trebuie combătute. Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea), pătarea brună şi necrozarea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor (Phoma oleracea var. helianthi tuberosi), pătarea brună şi frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi) sunt câteva probleme care afectează recolta. Pentru toate aceste boli, Alcedo recomandă folosirea fungicidului Topsin 500 SC, în doză de 1,4 l/ha. În funcţie de presiunea de atac, se pot efectua unul sau două tratamente. Primul tratament se va efectua până în faza de 6-8 perechi de frunze ale culturii, iar cel de-al doilea tratament se va aplica atunci când este format butonul floral. Topsin 500 SC are acţiune fungicidă, de contact şi sistemică, fiind absorbit de plante prin frunze şi rădăcini, având un foarte bun efect preventiv şi curativ faţă de un spectru larg de agenţi fitopatogeni, care provoacă boli ale plantelor, cu infecţie de suprafaţă şi sistemică. Este important de ştiut că un fungicid aplicat în condiţii de secetă ajută planta să aibă o evoluţie favorabilă.
În majoritatea regiunilor agricole, vremea va fi mult mai caldă decât în mod normal, iar în primele zile ale săptămânii va fi deosebit de fierbinte. Temperatura minimă a aerului se va încadra între 5 şi 18 grade C, cele mai scăzute valori semnalându-se în depresiuni, iar cea maxima se va situa între 21 şi 32 grade C. Se prognozează ploi locale, sub formă de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi, izolat, căderi de grindina.
În majoritatea zonelor de cultură, conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm, în cultura de porumb, va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute. Rezerva de apă din sol se va situa în limite satisfăcătoare şi, local, apropiate de optim. Procesele biologice ale culturilor agricole vor fi intensificate, în cea mai mare parte a teritoriului.
În jumătatea de sud a ţării, pe fondul temperaturilor maxime ridicate din aer şi în condiţiile unor deficite mari de umiditate în sol, atât la cerealele de toamnă, cât şi la culturile prăşitoare, se va semnala ofilirea temporară a frunzelor în orele de amiază, precum şi îngălbenirea/uscarea parţială a aparatului foliar. Starea de vegetaţie a culturilor de câmp înfiinţate în perioada optimă se va prezenta bună şi medie, iar în semănăturile tardive şi pe suprafeţele agricole afectate de seceta pedologică, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi medie şi slabă.
Sursa: meteoromania.ro
Salonul Naţional de Vinuri al României Vintest se va desfăşura în 6-9 iunie 2013, la Sala Palatului din Bucureşti. Vizitatorii vor putea localiza pe hartă fiecare cramă participantă şi vor avea ocazia să cunoască vinurile şi oferta turistică a acestora.
Vor fi prezente Crama Oprişor, WINE RO Crama, Domeniile Anastasia, Agrofam Holding Feteşti, Intervitt Zimnicea, Domeniile Sâmbureşti, Domeniile Dealu Mare Urlaţi, Staţiunea de Cercetare SCDVV Pietroasa, Budureasca, Domeniile Sara, Scharfenberger Gmbh O.KG, Transilvania Bois.
Vizitatorii pot câştiga, din oră în oră, o sticlă de vin, iar marele premiu este o excursie pentru două persoane pe Drumul Viilor, oferită de Wine Bar 1000 de Chipuri.
A treia ediţie a Vinvest 2013 este organizată cu prilejul desfăşurării în România a celei de-a 36-a ediţii a Congresului Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, care va avea loc în perioada 2-7 iunie, la Palatul Parlamentului.
Comisia Europeană pentru Agricultură a atenţionat Guvernul României că nu este legal să condiţioneze ca criteriu de eligibilitate acordarea subvenţiilor europene pentru agricultori pe o procedură care ţine de legislaţia naţională. România nu a dat încă un răspuns şi, din acest motiv, riscă o procedură de infracţiune la nivel European, pentru încălcarea legislaţiei europene.
Informaţia a fost dată de însuşi comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la o întâlnire cu fermierii din satul Ţopa, comuna Albeşti, judeţul Mureş.
Avertizarea europeană a venit ca răspuns la o sesizare primită de Comisia Europeană din partea unei asociaţii de crescători de animale, care reclama că nu mai primeşte subvenţii europene, întrucât ar avea o serie de datorii la bugetul de stat.
Dacian Cioloş a spus că Ministerul Agriculturii din România a primit o scrisoare din partea Comisiei Europene, iar ministrul Daniel Constantin a retras un vechi ordin al ministrului prin care instituia procedura ilegală.
"Comisia Europeană aşteaptă un răspuns din partea autorităţilor române, în ce fel rezolvă problema aceasta de a returna agricultorilor banii care le-au fost luaţi pe nedrept. Dacă în următoarea perioadă nu primim răspunsul, România riscă o procedură de infracţiune la nivel European, tocmai pentru că este o legislaţie încălcată."
Comisarul european a arătat că statul român poate avea o procedură internă prin care să reţină din drepturile financiare publice pe care le agricultorul le primeşte ca şi compensaţii pentru anumite datorii, însă nu poate împiedica producătorul respectiv să primească nişte drepturi pe care le are prin legislaţia europeană.
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor organizează, în perioada 20-22 mai 2013, în judeţul Constanţa, un exerciţiu de simulare privind intervenţia în controlul bolii febra aftoasă.
Exerciţiul este organizat la nivel naţional, fiind înscris în Planul de activităţi al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pentru anul 2013. Organizarea se va face în cooperare instituţională, dintre ANSVSA şi DSVSA Constanţa.
La exerciţiu vor participa reprezentanţi ai celor 42 de Direcţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, ai Institutului pentru Diagnostic şi Sănătate Animală, ai Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, a 6 Inspectorate pentru Situaţii de Urgenţă judeţene şi ai Grupului Naţional de Experţi pentru febra aftoasă.
Exerciţiul se va desfăşura pe durata a trei zile consecutive, atât în sală, cât şi în teren, şi va include o secţiune de rememorare teoretică a noţiunilor despre febra aftoasă, o secţiune de lucru în cadrul grupurilor de lucru şi aplicaţia propriu-zisă în teren. Aplicaţia practică în teren va avea loc într-un centru de colectare ovine.
Azi, 20 mai 2013, la orele 10, la Hotel Intercontinental, va avea loc seminarul cu tema "Viitoarea Politică Agricolă Comună: oportunităţi şi priorităţi pentru România", organizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la care participă comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Vor fi dezbătute mai multe subiecte de interes pentru agricultura României: adaptarea instrumentelor de intervenţie ale PAC la situaţia din România, în vederea sprijinirii competitivităţii acesteia în perioada 2014-2020, analizarea sectoarelor vulnerabile şi care au nevoie de sprijin structural (ajutoare cuplate în Pilonul I, eventual CNDP-uri, acolo unde este posibil), inventarierea domeniilor candidate pentru viitoare programe sectoriale şi a acelora pentru care sprijinul trebuie continuat, probleme legate de camerele agricole, asocierea fermierilor, cadastru, problema irigaţiilor, chestiuni care ţin de terenurile nelucrate şi de sprijinirea tinerilor fermieri.
Romvac va organiza cea de-a doua ediţie a seminarului „Noutăţi Romvac", care se va desfăşura în data de 31 mai 2013, de la ora 11, în Sala de conferinţe de la Petexpo, din cadrul Romexpo-Bucureşti, pavilionul C6.
Temele propuse pentru aceast seminar, având codul de acreditare ROMSIM 01-2013, sunt:
- Importanţa siliciului în nutriţia animalelor de companie/calului, prezentare susţinută de dr. Adrian Bîlbă, Patologia nutriţiei animalelor;
- Inovaţia medicinei veterinare în noile produse Romvac, susţinută de dr. Viorica Chiurciu, director al Departamentului de Producţie a medicamentelor şi dr. Ion Nicolae, director al Departamentului Producţie biologice (Romvac Company S.A.).
Participarea la acest seminar este gratuită şi vă aduce un credit de 15 puncte C.M.V.R.O..
Evenimentul va fi prezidat de Directorul General al Companiei Romvac, Ing. Constantin Chiurciu, care va avea ca invitaţi pe Iuliana Tudor şi dr. Adrian Bîlba, doctor în Ştiinţe în Patologia nutriţiei animalelor.
Înscrierile la seminar se fac la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 27.05.2013.
Vor primi confimarea de înscriere strict medicii veterinari care vor furniza complet următoarele date: numele şi prenumele medicului veterinar, numărul de cod al parafei medicului veterinar; denumirea unităţii angajatoare, adresa, telefonul, faxul şi e-mail-ul acesteia, precum şi numărul de mobil şi e-mail-ul personal.
ROMVAC COMPANY, producător a peste 230de vaccinuri şi medicamente pentru toate speciile de animale, deţinătorul unei ferme pentru creşterea păsărilor SPF, unice în S-E Europei, şi al 36 de depozite şi 3 farmacii veterinare în toată ţara, este cel mai mare producător şi distribuitor de profil din România.
În deschiderea Conferinţei Naţionale a Agricultorilor, organizată de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu a afirmat că principalele probleme ale fermierilor sunt realizarea cadastrului agricol, modernizarea agriculturii şi repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii.
“Sunt aspecte asupra cărora am insistat şi le-am abordat în nenumărate rânduri, solicitând intervenţia statului. Reformele în agricultură trebuie să înceapă cu organizarea teritoriului şi constituirea exploataţiilor agricole. Au fost unele promisiuni, câteva timide iniţiative de a rezolva aceste aspecte, dar nimic nu s-a concretizat”, a firmat Laurenţiu Baciu.
Parcelele cu 1-2 hectare nu pot fi baza unei agriculturi moderne.
“Iată unul dintre motivele pentru care pământul nu este suficient şi eficient exploatat, producţiile obţinute ducându-ne în coada Europei, deşi ne lăudăm cu cel mai bun pământ", a completat el.
Preşedintele LAPAR a vorbit şi despre accesul la banii europeni.
“Am solicitat în nenumărate rânduri luarea unor măsuri care să conducă la eliminarea birocraţiei excesive şi totodată la fluidizarea proceselor privind analiza proiectelor depuse, astfel încât perioada de la depunerea acestora şi până la implementarea lor să fie cât mai scurtă.”
În rezolvarea problemelor e nevoie de voinţă politică.
“Avem deja o infrastructură pe care am putea doar s-o modernizăm, avem resurse de apă, n-avem însă voinţă. Nu realizăm în ce mare pericol ne aflăm, pericol ce se accentuează pe măsură ce înaintăm în timp, ca urmare a încălzirii globale şi, ca efect pentru zona noastră, secetă excesivă, deşertificare. Iniţiativa MADR de a susţine financiar pomparea apei pe canalele magistrale este salutară, dar nu suficientă", a adăugat Baciu.
Preşedintele LAPAR a adăugat că România are costuri mult mai mari cu plata pagubelor produse de inundaţii, secetă sau alunecări de teren, decât dacă ar face investiţii hidro pentru desecare, combaterea eroziunii solului şi realizarea perdelelor de protecţie.
Multe dintre problemele agriculturii româneşti s-ar putea rezolva dacă România ar avea o strategie pe termen lung, a afirmat Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor de la Bucureşti. “România are nevoie de strategie pe termen lung, care să nu se limiteze doar la orientări strategice, ci din care să puteţi decanta acţiuni concrete, care să se traducă în programe de guvernare”, a spus Cioloş.
Din experienţa de comisar european, Dacian Cioloş ştie că toate ţările membre ale UE au strategii naţionale şi valorifică instrumentele PAC pentru a-şi realiza obiectivele. În funcţie de acestea, reprezentanţii ţărilor respective vin cu propuneri pentru PAC, ştiu să-şi negocieze puncetele de interes.
“România trebuie să ştie ce vrea, ca să nu mai aibă poziţii la Bruxelles care să se schimbe de la o lună la alta, în funcţie de ceea ce spun ceilalţi cu greutate în Consiliul de Miniştri sau în Parlamentul European. România trebuie să aibă propria poziţie şi să-şi constituie un punct de vedere propriu”, a spus Cioloş.
Sunt numeroase probleme care ţin de strategia şi legislaţia naţională, ca, de exemplu, liberalizarea pieţei financiare şi creditarea pentru echiziţionarea de terenuri, a punctat Dacian Cioloş.
”Sistemul de taxare şi impozitare ţine doar de politica naţională şi o să vedeţi că sunt diferenţe mari între un stat membru sau altul. Politicile sociale, de asigurări sociale şi de sănătate, de pensii, toate dau un anumit conţinut statutului de agricultor în societate şi în economie şi ţin tot de abordarea naţională. Eu cred că acestea se pot adăuga la ceea ce oferă PAC, ca să putem vorbi de cum va creşte competitivitatea agriculturii în România".
Invitat la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, a afirmat că fermierii români vor avea la dispoziţie, din 2014, un nou instrument pentru gestiunea riscului în agricultură, care va fi susţinut financiar prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
În condiţii de calamitate, un fond mutual poate sa compenseze pierderile fermierilor, a explicat Cioloş. Fondul mutual poate să recupereze o parte din bani de la PNDR. Astfel, la un euro luat din fondul mutual, PNDR adaugă 65 de cenţi. Toată această schemă financiară poate să funcţioneze numai dacă există un fond mutual.
Cioloş a mai precizat că un alt element nou în PNDR 2014-2020 este faptul că se vor putea susţine financiar proiecte de inovare şi cercetare aplicate în producţie.
”Pentru prima dată, avem o linie bugetară specifică pentru cercetarea în agricultură la nivel european”, a spus Dacian Cioloş.
De altfel, ministrul Agriculturii din România declarase, în martie, că primul fond mutual pentru acoperirea pierderilor din agricultură ar putea fi înfiinţat în iunie 2013.
Potrivit MADR, funcţionarea fondurilor mutuale pentru agricultură va fi sprijinită financiar, timp de trei ani, din fonduri europene şi naţionale, însă capitalizarea acestora va fi făcută de fermierii români interesaţi de a participa şi cotiza la un astfel de fond.
Pentru ca fondul să funcţioneze, ar trebui să aibă un capital de 50 milioane de euro pentru primul an şi să capitalizeze cotizaţia membrilor.
Conferinţa Naţională a Agricultorilor din România, organizată de LAPAR, a prilejuit dezbatarea serioasă a problemelor din agricultură.
Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a fost invitat la conferinţă şi a vorbit despre câteva direcţii de acţiune, necesare pentru evoluţia agriculturii româneşti în perioada 2014-2020.
O problemă importantă este lipsa de reprezentare a fermierilor români la nivel european. România este singurul stat membru, din cele 27, care nu are organizaţii agricole naţionale reprezentate în confederaţiile europene.
“În primul rand, trebuie să vă înţelegeţi între diferitele organizaţii şi federaţii naţionale, să vă găsiţi oameni reprezentativi, care să poată vorbi despre politica agricolă acolo, nu numai în engleză, franceză, ci şi în română, pentru că organizaţia europeană a producătorilor agricoli COPA-COGECA era dispusă să asigure traducere şi în limba română, numai să fie prezente şi asociaţiile agricultorilor din România. În primul rând să vă înţelegi şi în al doilea rând să găsiţi modalitatea de susţinere financiară pentru o astfel de prezenţă", a spus comisarul european.
Cioloş a afirmat că Guvernul României poate să ofere sprijin financiar, dar e convins că nu banii reprezintă o problemă prioritară, ci acordul între federaţii.
România a fost exclusă în 2011 din COPA-COGECA, întrucât Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), singura organizaţie membră în structura europeană, nu şi-a mai putut plăti cotizaţia de circa 250.000 de euro.
Prin excluderea din această organizaţie europeană, fermierii români nu pot să participe activ la luarea deciziilor la nivel european.
Legea privind „Prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere” a fost adoptată în Senatul României. Proiectul a fost adoptat de plen, chiar dacă exista un raport negativ, formulat de Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru agricultură.
Iniţiativa legislativă, formulată de Teodor Atanasiu şi Sorin Roşca Stănescu, prevede ca onorariile experţilor cadastrali să fie suportate din bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, din fondurile generate de taxele de autorizare pentru persoanele care realizează lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, în limita sumei de 400 lei/proprietate.
În acest moment, preţul unei cadastrări este uneori mai mare decât valoarea de vânzare a terenului respectiv.
După ce legea va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor şi va intra în vigoare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va emite, în termen de 30 de zile, instrucţiuni de punere în aplicare.