Convorbiri cu ştreangul de gât (iulie 2013)
Din două - una mai rea decât alta!
Nu de mult timp, circula un fel de butadă, precum că „maşina bogatului mănâncă pita săracului", fiind vorba de culturile energetice care ocupă din ce în ce mai mult spaţiu. Mai nou, aşa-zisele „gaze de şist" vor mânca pentru totdeauna pământul cultivabil din România. De aici, am pornit dialogul cu dr. ing. Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici.
Reporter - Aţi participat la o consfătuire la Palatul Parlamentului, foarte puţin mediatizată, dar nu asta mă interesează, ci intervenţia pe care aţi avut-o în contextul gazelor de şist?
Dr. ing. Dimitrie Muscă - Eu am răspuns cu plăcere invitaţiei de a participa la această consfătuire având ca temă viitoarele investiţii în agricultura României. Bineînţeles că de la începutul cuvântului meu am atras atenţia că nu pot să am un plan de investiții atâta timp cât un consorţiu cu numele Chevron căreia îi mai zice şi România S.R.L. şi care are „ordin" să distrugă pentru totdeauna Câmpia Aradului.
Reporter - Dar ce, și ministrul agriculturii nu ştia?
Dr. ing. Dimitrie Muscă - Ar fi trebuit să ştie! Eu i-am trimis un raport detaliat, insistând pe soluţii economice pragmatice, nu pe ce o fi.
Reporter - Şi...
Dr. ing. Dimitrie Muscă - Mi-a spus că nu a luat cunoştinţă de raport, dar m-a lăsat să expun şi celor din sală opinia mea faţă de prospecţiile solicitate pe pământul proprietarilor, membri ai C.A.I. Curtici. Pe scurt, am spus că doar prospecţiile, deci începutul, înseamnă, fără exagerare distrugerea pământului prin amplasarea unui număr enorm de sonde şi crearea de drumuri de acces.
Reporter - Cred că s-a ajuns la un asemenea impas datorită lipsei de comunicare. Se repetă situaţia contractului secretizat cu petrolul din care unii au luat totul şi România a luat ciuciu (pui de crap... Dex)
Dr. ing. Dimitrie Muscă - Aici la Curtici, ne-am trezit cu Chevron, având bâta în mână, ameninţându-ne că, vrem nu vrem, vor intra pe pământul nostru şi-şi vor face prospecţiile în condiţiile lor dezastroase.
Reporter- În final ce a spus ministrul?
Dr. ing. Dimitrie Muscă - Că va studia dosarul! De fapt, acesta nu a fost doar unul dintre punctele sensibile pentru viitorul imediat al investiţiilor în agricultura României. Au fost interzise unele pesticide, care ar dăuna albinelor.
Reporter - Într-adevăr, Comisia Europeană a decis interzicerea folosirii de către fermieri a unor pesticide dăunătoare albinelor. Potrivit specialiştilor Comisiei, există dovezi ştiinţifice că aceste produse chimice, denumite neo-nicotinoide şi folosite în agricultură împotriva dăunătorilor, omoară albinele şi reduc astfel fertilizarea naturală a diverselor culturi agricole. După toate datele, ţările UE şi-au dat cu greu votul pentru această măsură.
Dr. ing. Dimitrie Muscă - Tocmai, de aceea i-am sugerat domnului ministru să intervină pe lângă Comisia Europeană pentru a obţine o derogare de cel puţin un an pentru punerea în aplicare a acestei hotărâri. În caz contrar nu vom avea recoltă, nici de porumb, nici de floarea-soarelui în anul agricol 2013 - 2014. Noi nu suntem pregătiţi cu nimic pentru protecţia seminţelor împotriva unor dăunători. Ce vom semăna, nu va răsări.
Reporter - Așteptăm răspuns!!!
Cronica unui prost cu studii superioare
Se spune că nimeni nu-i profet în ţara sa, dar câteodată nu se potriveşte. Le spuneam viticultorilor, celor de la vârf, că nu-i corect să dea francezilor clone de „Feteasca neagră" pentru obţinerea de material săditor. S-a dus astfel un soi autohton de struguri roşii, aşa cum s-a dus şi soiul de struguri de masă „Victoria". Acum ne vin struguri de masă „Victoria" de te miri unde. Zilele trecute am trăit s-o văd şi pe asta; legumicultorii de la Matca, judeţul Galaţi, folosesc seminţe din Spania care poartă numele MATCA. Şi uite aşa, ca-n bancul cu moldoveanul care-şi întreabă prietenul „dacă are fotografii cu nevasta în pielea goală". Cum prietenul nu avea, acesta s-a oferit el să-i dea. Mai vine şi un alt comunicat despre care am mai scris, care se referă la folosirea seminţelor. Cică, vezi Doamne, se vor folosi numai acelea autorizate. Întrebare: De cine şi în favoarea cui? În sfârşit, o substanţă chimică folosită în agricultură va fi interzisă în UE, fiind dăunătoare albinelor. S-au adeverit concluziile marelui fizician, Albert Eistein, care, referindu-se la importanţa albinelor ca polenizator al culturilor entomofile. spunea: „Dacă albinele ar dispărea de pe Terra, omenirea ar avea aceeaşi soartă în patru ani; cu cât există mai multă polenizare, cu atât iarba este mai multă, sunt mai multe animale, mai mulţi oameni" Şi dacă tot am apelat la citate, vă mai oferim o mostră care aparţine unuia dintre cei mai mari fotografi ai tuturor timpurilor, americanul Ansel Easton Adams care mărturisea: „Este îngrozitor că trebuie să ne luptăm cu propriile noastre guvernări pentru a salva mediul". Mai este cazul să comentez?
Am mai aflat că fermierii din Germania pierd anual aproximativ 3,3% din producţia de grâu din cauza dăunătorilor sau a deficienţelor la transport sau stocare. Totodată, un fermier nu poate spune cu exactitate de la începutul sezonului câte tone va recolta, nici dacă producţia va fi folosită pentru hrană sau nutreţ. Recoltele sunt afectate de prea mulţi factori imprevizibili, cum ar fi vremea sau atacurile dăunătorilor. O să spuneţi că este treaba nemţilor. Da, pentru că acolo s-a ajuns la concluzia că aceste pierderi trebuie limitate. Aceasta se întâmplă într-o ţară mare producătoare de cereale. La noi?!... Iar nu comentez!
Dacă nu aţi aflat, auziţi de la mine, cică: Sindicatul Naţional al Fermierilor (NFU) din Marea Britanie a demarat o campanie care îi îndeamnă pe conaţionali să sprijine producătorii agricoli din Regat. La rândul lor, fermierii sunt sfătuiţi să posteze bannerele campaniei "Buy British" în locaţii cu mare vizibilitate din toată ţara. Ei îşi îndeamna conaţionalii să consume produse autohtone. La noi asocierea am văzut că este caracterizată astfel: „Unde-i unul, nu-i putere. Unde-s doi, sunt prea mulţi". Cum se alege unul în fruntea unei asociaţii, cum o coteşte spre politică şi aşa se rupe tot lanţul. Revin şi scriu: războiul alimentelor este în plină desfăşurare între cei mari, că cei mici vor pieri de la sine. Încă ceva: mai am încredere în tânăra conducere a Ministerului Agriculturii... Cine zice asta?! Cel care şi semnează cu mult curaj:
Un prost cu studii superioare!!!
P.S. În fiecare an în sezonul ploilor torențiale discutăm despre sistemele antigrindină. Și atât. Discutăm! Tot eu, cel de mai sus.
Citatul ediţiei (iulie 2013)
Mihail eminescu
„S-ar putea zice că aluatul din care se frămîntă guvernanţii noştri e acea categorie de fiinţe fără avere, ştiinţă de carte şi consistenţă de caracter, acei proletari ai condeiului din cari mulţi abia ştiu scrie şi citi, acei paraziţi cărora nestabilitatea dezvoltării noastre interne, defectele instrucţiei publice şi golurile create în ramurile administraţiei publice prin introducerea nesocotită a tuturor formelor civilizaţiei străine, le-au dat existenţă şi teren de înmulţire; aluatul e o populaţie flotantă a cărei patrie întîmplătoare e România şi care, repetînd fraze cosmopolite din gazete străine, susţine, cu o caracteristică lipsă de respect pentru tot ce e într-adevăr românesc, că aceste clişeuri stereotipe egalitare, liberschimbiste, liberale şi umanitare, acest bagaj al literaţilor lucrativi de mîna a treia, aceste sforăitoare nimicuri sînt cultură naţională sau civilizaţie adevărată. N-are cineva într-adevăr decît să deschiză o teză de licenţă, s-asculte prelecţiuni la universităţi - esceptăm pe cele de matematică - să citească ziare şi broşuri, să citească proiecte şi paraproiecte de legi din Cameră, s-asculte discuţii în Adunări şi se va convinge că o numeroasă, foarte numeroasă clasă de oameni, nu-şi întrebuinţează mintea la nimic alta decît la reproducerea de vorbe din cărţi străine, că propria muncă intelectuală se reduce la nimic."
(Fragment din articolul «Studii asupra situaţiei», apărut în TIMPUL, în februarie 1880)
În vârful peniţei (iulie 2013)
Ca unul care, la viaţa lui, a fost blagoslovit de Cel Sus şi de către drumurile meseriei să dea bineţe şi de duşcă prin cele mai renumite şi pline de ispite crame ale iubitei noastre patrii, ştiu ce poate să însemne vinul - alb, rose sau roșu - purtând marca localităţii prahovene de-i zice Urlați. De unde şi expresia: urlaţi 5 minute! Drept pentru care nu pot să manifest decât înţelegere şi compasiune frăţească - doar unul este tatăl nostru Bachus - față de drama trăită mai an de un tânăr cu buletin de identitate din această aşezare răsărită dintre vii. Păi spuneţi şi voi, fraţilor şi cumnaţilor, ce era să facă bietul flăcău, al cărui nume de familie este identic cu cel al unui erou al lui Sadoveanu, nu spun care, uite aşa, de-al naibii, aşadar ce era să facă acest fiu al locului dacă firesc de altfel după câteva stacane a început să-l roadă o foame cumplită, ce se cerea grabnic ostoită, că d-aia şi rimează. Desigur veţi răspunde, pentru a şi-o astâmpăra, nimic mai simplu decât să se ducă acasă, la ai lui şi să se aşeze la masă. Uşor de zis, aproape imposibil de pus în practică. Pen'că, din pricina beuturii, încurca, dar pe bune, toate cărările. Să fi cumpărat ceva, orice, de la vreo băcănie nu se punea problema, era lefter, nu mai avea un şfanţ în buzunare, că banii îi cheltuise pentru a se cinsti şi bine-dispune. Cum însă îi ghiorăiau maţele de se auzea până la Buzău, şi chiar mai departe - la Giurgiu nu, că pe acolo latră câinii şi pot să te mai şi muşte - cum, de asemenea, i se făcuse poftă de un ou proaspăt, să-şi dreagă vocea răguşită de atâtea cântări la pahar, a intrat în prima ogradă care i-a ieşit în cale, şi a nimerit, după miros, altfel cum, taman în poiată. De aici a luat un ou - că doar nu un bou - din cuibar, doar unul şi a plecat, împleticindu-se către nicăieri. Spre ghinionul său însă, văzându-l fercheș, cum tot nu aveau parte de cocoş şi de mintea acestuia, că fusese făcut piftie în urmă cu vreo două luni, orătăniile s-au îndrăgostit, brusc și dintr-o dată de dânsul şi l-au urmat, hotărâte să nu-l mai părăsească decât în clipa în care - vai ce tristă piesă - vai biata contesă - vor ajunge supe, ciorbe, fripturi ori alte feluri de mâncare, care de care mai gustoase, aruncate în burdihanele fără de fund ale pofticioşilor.
Asta e tărăşenia cu vinovatul făr' de vină - că există şi dintr-ăștia şi în realitate nu numai în cărţi. În urma întâmplării fercheşul tânăr s-a potcovit şi cu o invitaţie de a da cu subsemnatul acolo unde trebuie şi s-a ales şi cu câteva luni de pârnaie. Cu suspendare, vezi bine, că aşa e la noi la români. Vin, vin mai turnaţi-mi în pahare vin... lui să-i cânt tristeţea mea, beţia mea. Sau mai bine nu, fără vin că se urcă la cap şi te-mpinge la prostii. Şi, cine fură azi un ou mâine îşi cumpără vilă cu piscină şi țiitoare tânără şi iubăreaţă. De cocoş am vorbit mai devreme, aşa că nu e niciun apropo. Oricum, cu blănuri şi euroi, ce frumoasă-i viaţa în doi!
Am început să credem în războiul pentru alimente - războiul agro-dolarului?!...
Agenţiile de presa din toată lumea şi numeroase publicaţii transmit în mod constant dispute aprige în centrul cărora se afla alimentele. Sunt acestea adevărate corespondenţe de război de unde aflăm că părţile beligerante îşi dispută prioritatea în circulaţia alimentelor. Vrem, nu vrem, trebuie să recunoaştem că şi România, mai ales, se află angajată în această luptă murdară pentru AGRO-DOLAR. Iată un episod concludent: scandalul cărnii de cal a avut drept "vinovat de serviciu" România, aşa cum aprecia şi premierul Victor Ponta. Ţara noastră a fost tăvălită în toată presa europeană ca vinovată de vânzarea cărnii de cal drept carne de vită. În final, vinovatul: un procesator francez, care a intrat în faliment. Treaba lui, dar nimeni nu şi-a cerut scuze pentru acuzele nefondate şi nedovedite. Un episod şi mai apropiat: în fructele de pădure exportate din România s-a găsit virusul hepatitei. Vezi, Doamne, virusul respectiv s-a dedat la fructele de pădure şi a devenit un pericol pentru consumatorii acestor fructe. Pe la noi se zice că "asta să i-o spui lu' mutu". Cineva doreşte excluderea României de pe piaţa fructelor de pădure. Şi acest episod a rămas în coada de peşte. Să mergem şi pe alte fronturi. Iată unul dintre acestea: Comitetul de Consiliere Antidumping al Uniunii Europene, format din reprezentanţii statelor membre, a aprobat introducerea unor taxe provizorii antidumping aplicate importurilor de biodiesel din Argentina şi Indonezia. De ce? UE considera că producătorii de biodiesel din aceste două ţări vând produsele lor către cumpărătorii europeni sub costul de producţie. Un alt episod în care se află în calitate de cobeligerant tot UE. Organismul executiv, Comisia Europeană, încurajează statele membre să testeze anumite loturi de grâu originare din SUA. Întrebarea este de ce? S-a aflat că la o fermă din statul american Oregon a fost descoperit grâu modificat genetic neautorizat. Cu această ocazie au apărut şi alţi aliaţi, este vorba de Japonia, cea mai mare piaţă de desfacere pentru grâul american, şi Coreea de Sud care au suspendat temporar importurile de grâu din SUA ca urmare a descoperirii făcute. Americanii la rândul lor urmăresc mai multe piste prin care grâul modificat genetic neautorizat ar fi fost cultivat. La noi în ţară, spunea într-o emisiune televizată expertul în chimie organică dr. ing. Ştefan Manea, că şi la noi în ţară a fost cultivat un grâu modificat genetic care dă în final o proteină otrăvitoare. Poate cineva verifică!
Un alt episod petrecut în Ungaria are în centru importul de ouă care este o sursă majoră de pierdere pentru producătorii autohtoni.. Conform Asociaţiei Producătorilor de Ouă, o cantitate de aproximativ 100 de milioane de bucăţi sunt introduse legal în ţară, restul fiind importat la negru. Printre măsurile ce vor fi luate se află şi un control mai strict al importurilor de ouă. În războiul alimentelor au intrat şi Organizaţiile pentru mediu care consideră ca seminţele reprezintă cheia reformei în agricultură. Comisia Europeană, la rândul ei, dă undă verde dispariţiei a sute de mii de soiuri vechi, tradiţionale de seminţe, propunând noul proiect de lege privind comercializarea seminţelor şi a materialului de înmulţire. Repun întrebarea: pe când ne va furniza şi spermă, ca din roadele ieşite din sămânţa lor m-am lămurit, fructele sunt făţoase, dar fade. Sunt în momentul de față dezbateri aprinse pe tema acordului comercial dintre SUA şi UE. Negocierile, din ce mai tensionate. Dacă se va încheia acordul pe acest front, va duce la crearea celei mai mari regiuni comerciale din lume din care provine aproximativ jumătate din producţia economică a lumii. Pe frontul de răsărit nimic nou pentru ţara noastră. Exporturile de produse alimentare pe piaţa rusă rămân la stadiul de discuţii, în condiţiile în care nicio o companie românească nu a primit până în prezent un aviz favorabil din partea autorităţilor veterinare din Federaţia Rusă. Oare de ce?
Un acord pozitiv din partea Rusiei ar putea aduce producătorilor români de produse de origine animală oportunitatea de a intra pe o piaţă cu un potenţial de consum uriaş. Dispute uriaşe au ca obiectiv soia nemodificată genetic, dar până una alta, la noi în ţară se consumă şroturi din soia modificată genetic. Cine va învinge? Deocamdată războiul este în plină desfăşurare şi a deschis multiple fronturi. Oare peştele mare va înghiţi pe cel mic?! Atenţie la Câmpia Aradului, cea mai mănoasă din România!
PRO AGRO va negocia, la nivel european, condițiile pentru tranzacționarea către străini a terenurilor agricole din România
Din această toamnă, federația PRO AGRO va avea negocieri la nivel european cu privire la implementarea măsurii de tranzacționare de către străini a terenurilor agricole din România. Reprezentanții PRO AGRO au avut deja primele discuții pe marginea acestui subiect cu Preşedinţii Camerelor Agricole din Lituania şi Ungaria, în cadrul şedinţelor de la Copa Cogeca.
“În septembrie, vom participa, alături de producători agricoli din mai multe state din nord-estul Europei, la o conferinţă organizată de Camera Agricolă din Ungaria. Vrem ca împreună să pregătim un set de măsuri care să nu avantajeze cumpărătorul străin în detrimentul celui local. Și așa vorbim de o măsură care a speriat destul de mult agricultorii din România. Vreau să-i asigur însă că terenurile lor nu vor fi cumpărate oricum și doar de către străini. Vom susţine implementarea măsurilor necesare pentru a proteja dreptul de proprietate al terenurilor agricole deţinute de fermierii români şi de a facilita accesul lor la piaţa funciară”, Alexandru Jurconi, președinte PRO AGRO.
Raportarea autorităților locale din țările din Europa de nord-est, cu privire la implementarea acestei măsuri, se va face în baza negocierilor din septembrie. Soluțiile care vor fi găsite pentru implementarea cât mai corectă a măsurii de tranzacționare de către străini a terenurilor agricole va fi însușită și de Organizația Fermierilor Europeni Copa Cogeca.
Acum în Europa, se confruntă cu această problemă Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Cehia, Polonia și Ungaria.
Producţia de cereale din Europa mai bună decât în ultimii cinci ani
În 2013 va fi o producţie de cereale mai bună decât în 2012 şi mai mare decât media ultimilor cinci ani conform estimărilor Comisiei Europene. Deşi anul agricol a fost afectat de condiţiile meteo nefaste printr-o iarnă prelungită în vestul şi centrul Europei şi cu ploi abundente în lunile mai şi iunie situaţia la nivelul continentului este echilibrată. Dacă în Franţa cel mai mare producător de grâu, rezultatele vor fi mai slabe anul acesta, producţiile din Spania, România, Bulgaria şi Ungaria sunt îndeajuns de bune pentru a compensa acest fapt.
Importurile de soia modificată genetic ar trebui interzise în România
Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară a declarat într-o dezbatere organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti că România ar trebui să nu mai importe soia modificată genetic atâta timp cât fermierii din ţara noastră nu au voie să o cultive. 'De ce suntem obligaţi să importăm soia modificată genetic, iar agricultorului român îi este interzis să cultive soia modificată genetic şi se spune că este dăunătoare sănătăţii consumatorului. Dacă produsele modificate genetic reprezintă un pericol pentru sănătate, trebuie să fie interzise importurile de produse modificate genetic, iar dacă se consideră că plantele modificate genetic nu sunt dăunătoare sănătăţii, trebuie să fiu lăsat să le cultiv. România are un potenţial uriaş la culturile de soia. La ora actuală, României i s-a creat, la nivelul Uniunii Europene, un dezavantaj major, prin interdicţia de a cultiva soia modificată genetic. România a fost un mare producător de soia în Europa, iar costurile de producere sunt net superioare ca avantaje, faţă de costurile la soia de import', a spus Minea. Importurile din Europa se ridică la 40 de milioane de tone conform statisticilor, în România intrând peste 500.000 de tone de astfel de produse, cu precădere porumb şi soia. De asemenea Comisia Europeană a aprobat propunerea privind reforma inustriei agroalimentare, legislaţia fiind mult mai compactă pentru unele sectoare acest lucru nefiind pe placul preşedintelui Uniunii Crescătorilor de Păsări din România care s-a arătat deranjat de faptul că revizuirea s-a făcut foarte repede fără a se da posibilitatea operatorilor români din domeniul agroalimentar să îşi expună punctul de vedere. 'Cred că timpul de la criza calului până la adoptarea noilor acte legislative a fost prea scurt şi nu am avut posibilitatea să prezentăm poziţia sectorului faţă de noile reglementări', a spus Ilie Van.
Fructele şi legumele au cel mai mare grad de urmărire în siguranţa alimentaţiei europene
Dana Simion, șef Unitate Direcția Sănătate și Protecția Consumatorilor a Comisiei Europene a declarat că fructele și legumele sunt cele mai urmărite în comerțul intracomunitar. 'După cum se poate constata din Raportul anual pe 2012 al Direcţiei, fructele şi legumele, cu un total de 716 acţiuni, reprezintă categoria cu cel mai mare grad de urmărire în Uniunea Europeană. Pe locul doi se află peştele şi produsele de peşte, cu 373 de acţiuni. Urmează nucile şi alunele, produsele din nuci şi alune şi seminţele, cu 329 de acţiuni, şi carnea şi produsele din carne, cu 289 de acţiuni. De asemenea, 289 de acţiuni au privit urmărirea materialelor de contact alimentar, care pot dăuna sănătăţii consumatorilor', a arătat Dana Simion. De asemenea legislația europeană în domeniu a fost consolidată și simplificată aducându-le avantaje consumatorilor, operatorilor dar și procesatorilor. 'Revizuirea legislaţiei aduce avantaje la nivelul categoriilor de consumatori, cetăţeni, operatori şi procesatori. Avantajele privesc un mai bun control privind sănătatea cetăţenilor şi animalelor împotriva bolilor ce se pot transmite la om, printr-un control al riscurilor mai eficient, o mai bună protecţie a plantelor, o mai bună protecţie a peisajelor, a grădinilor publice şi private, utilizarea redusă a pesticidelor, emiterea paşaportului fitosanitar de către fermier, după obţinerea avizelor necesare, acordarea de compensaţii financiare sporite şi scutirea majorităţii agricultorilor de la taxe, în cazul controalelor oficiale. Avantajele îi privesc şi pe operatorii economici, prin regruparea pieţelor, crearea unui registru comun şi emiterea unui singur document de certificare care să combine paşaportul fitosanitar şi eticheta oficială. Procesatorii vor beneficia şi ei prin armonizarea conceptului de zonă protejată, care va fi aliniat la conceptul de zonă liberă. De asemenea, va fi introdus conceptul de bonus-malus, pentru operatorii care respectă normele. Organismele modificate genetic nu fac parte din revizuirea acestui act legislativ', a explicat oficialul european. Comisia Europeană a aprobat propunerea privind reforma inustriei agroalimentare, legislaţia fiind mult mai compactă pentru unele sectoare, ajungându-se de la 1500 de pagini la 500. 'Nu s-a renunţat la prevederi, prin revizuirea legislaţiei, ci mai multe directive vor fi introduse într-un regulament. Actele de bază nu mai cuprind toate detaliile tehnice, ci numai detaliile de bază, iar detaliile tehnice vor fi incluse în legislaţia suplimentară', a precizat Dana Simion. Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti a organizat o sesiune de informare intitulată "Animale, Plante, Controale oficiale: Norme mai inteligente pentru produse mai sigure" cu ajutorul căreia se dorește întărirea măsurilor de siguranță pentru tot sectorul agroalimentar.
Agricultura bio un sector în plină dezvoltare
Asociaţia Bio România a organizat o conferinţă de presă la care a participat şi ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin, aceasta având rolul de a prezenta noile măsuri ce vor sprijini agricultura ecologică dar şi ideea constituirii unei măsuri distincte, cu buget propriu, în cadrul noii Politici Agricole Comune pentru acelaşi sector. Membrii guvernului au adoptat un act normativ în ultima şedinţă care le vine în ajutor micilor fermieri astfel încât cuantumul pentru micile exploataţii (0,3-5 ha) va fi mărit de la 450 de euro la 540. Măsura are menirea de a-i ajuta pe aceştia să îşi acopere taxele de inspecţie şi certificare anuale. De asemenea fermierii care au exploataţii cuprinse între 0,5 şi 20 de hectare vor primi 611,43 euro, iar cei care au peste 21 de hectare vor primi 510 euro. "Aș dori să punctez două aspecte deosebit de importante pentru agricultura ecologică: în primul rând, față de anul trecut, sprijinul a crescut de la 4 milioane euro la peste 7 milioane euro, o creștere semnificativă dar insuficientă daca ne raportăm la numărul de operatori din sistemul ecologic, astfel încât facem eforturi ca de la an la an să mărim aceste sume și să răspundem nevoilor pe care le au fermierii; iar în al doilea rând, s-au echilibrat formele de sprijin între diferitele tipuri de exploatații", a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Totodată noua Politică Agricolă Comună va cuprinde o măsură ce vizează procesul de înverzire pentru care subvenţia la suprafaţă va fi condiţionată în procent de 30% a mai spus ministrul.
Citeşte mai mult ...
Produsele bio tot mai căutate în România
Președintele Asociației Bio România, Marian Cioceanu a declarat că atât numărul producătorilor de produse bio cât și consumul lor a crescut semnificativ în țara noastră. De asemenea el a mai spus că dacă cele 3,5 milioane de ferme de subzistență din România ar accesa fonduri europene și ar fi ajutate și de Ministerul Agriculturii, ele ar putea să se transforme în ferme mici care să producă produse bio. Daniel Constantin a precizat că fermele care în afară de producție pun accent și pe procesare și marketingul mărfurilor proprii vor avea prioritate la finanțare cu ajutorul noului plan de dezvoltare durabilă.
Campanie la nivel naţional organizată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
Campania de informare ''PNDR VINE ÎN SATUL TĂU'' organizată în perioada 13 martie – 17 iunie 2013 de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a ajuns la finele primei părți. Caravana a trecut prin 1.520 de localități din 40 de județe informând peste 70.000 de persoane și înștiințându-i despre stadiul actual al implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR (plăți directe, măsuri active dar și cum se pot evita neregulile și fraudele). Echipa de 70 de promoteri au dezbătut probleme importante precum accesarea măsurii 241 „Plăți de agro-mediu'', cum se accesează un credit agricol pentru cofinanțare dar și derularea corectă a proiectelor. „La fiecare eveniment din cadrul campaniei, aducem împreună pe cei care au un rol important în dezvoltarea rurală, şi implicit în atragerea fondurilor europene pentru agricultură. Beneficiarii PNDR trebuie să fie în permanentă legătură cu autorităţile – nu doar cu reprezentanţii APDRP de la nivel central sau local, ci şi cu toate autoritățile publice cu atribuţii în dezvoltarea locală. Pot spune că am avut un sprijin real din partea tuturor factorilor locali, mai ales din partea primăriilor, și vreau să le mulțumesc tuturor pentru acest lucru. Campania noastră se află în plină derulare, iar etapa următoare va fi una consistentă și foarte importantă pentru o informare corectă și transparență instituțională", a declarat George TURTOI, Directorul General al APDRP. A doua etapă a campaniei se va desfășura în perioada iulie – noiembrie 2013.
Membrii Comisiei de Agricultură vizitează fermele din Botoşani
O serie de ferme din judeţul Botoşani vor fi vizitate de membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor. Controlul vine în urma discuţiilor purtate cu autorităţile şi fermierii locali care au cuprins noua lege a apiculturii, administrarea şi exploatarea pajiştilor, dar şi liberalizarea pieţei terenurilor agricole. Reducerea TVA la pâine şi renunţarea impozitării terenurilor cu risc de alunecare au fost şi ele dezbătute în cadrul întâlnirii ce s-a desfăşurat la Prefectura din Botoşani.
Investiții pentru dezvoltarea economiei rurale
Programul de dezvoltare rurală va sprijini în continuare modernizarea spaţiului rural românesc. Această susţinere constă în finanţări pentru servicii de bază şi reînnoirea satelor, însoţite de investiţii în infrastructură. Se va da o mai mare importanţă abordării de tip LEADER în pregătirea strategiilor de dezvoltare rurală, se vor acorda finanţări nerambursabile pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de microîntreprinderi şi de întreprinderi mici cu activităţi neagricole în mediul rural şi în cele din urmă se vor lua măsuri de susţinere a investiţiilor în fermele mici, şi de promovare a produselor tradiţionale şi a organizării producătorilor.
Publicitate
Revista
