Citatul ediţei - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis președintelui României, conducerii Parlamentului și prim-ministrului o scrisoare deschisă prin care solicită controlul riguros și trasabilitatea completă a cerealelor ucrainene aflate în tranzit, precum și măsuri concrete pentru protejarea intereselor economice ale României.

Experiența nefastă din perioada 2022-2023, precum și informațiile apărute în spațiul public privind reactivarea culoarelor de solidaritate pentru produsele agricole provenite din Ucraina, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită clarificarea măsurilor aplicate de statul român pentru controlul cerealelor ucrainene aflate în tranzit pe teritoriul României, precum și protejarea intereselor legitime ale fermierilor, transportatorilor și operatorilor economici români.

„Considerăm că o atenție distinctă trebuie acordată mărfurilor provenite din Ucraina care tranzitează Republica Moldova și intră ulterior pe teritoriul României. Pentru aceste fluxuri sunt necesare proceduri clare privind verificarea originii, a cantității și a destinației declarate, precum și mecanisme prin care traseul mărfurilor să poată fi urmărit până la ieșirea din țară. Din perspectiva sectoarelor pe care le reprezentăm, tranzitul cerealelor ucrainene nu poate fi tratat doar ca o operațiune de transport. Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare și operare portuară. În lipsa unor controale reale, există și riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piața românească”, arată AAC în scrisoarea deschisă.

 

Monitorizare, trasabilitate și controale de siguranță a tranzitului

 

Alianța solicită autorităților următoarele informații:

  1. Care sunt procedurile aplicabile cerealelor ucrainene care intră pe teritoriul României, inclusiv a celor care ajung în România prin Republica Moldova.

  2. Ce mecanisme concrete de schimb de informații sunt utilizate între autoritățile române, autoritățile din Republica Moldova și autoritățile din Ucraina, astfel încât originea, cantitatea, traseul și destinația cerealelor ucrainene aflate în tranzit să poată fi verificate în timp real și corelate între instituțiile competente.

  3. Cum este monitorizat transportul de la punctul de intrare până la punctul de ieșire și cum se verifică faptul că întreaga cantitate declarată în tranzit părăsește efectiv teritoriul României.

  4. Care sunt instituțiile competente să verifice originea, cantitatea, calitatea și destinația acestor mărfuri, precum și respectarea nivelurilor de reziduuri și pesticide permise în Uniunea Europeană. Totodată, ce instituții au responsabilitatea de a preveni contaminarea mijloacelor de transport feroviar, rutier, maritim sau fluvial și intrarea pe teritoriul României a mijloacelor de transport supraîncărcate, care pot deteriora infrastructura, și cum sunt delimitate responsabilitățile între aceste instituții.

  5. Ce măsuri sunt aplicate pentru a preveni descărcarea, comercializarea sau schimbarea destinației cerealelor declarate în tranzit.

  6. Ce controale de calitate și siguranță alimentară sunt făcute asupra cerealelor ucrainene aflate în tranzit și în ce etapă a tranzitului au loc aceste verificări.

  7. Ce măsuri sunt prevăzute pentru ca mărfurile românești să nu fie dezavantajate privind accesul la transport, depozitare și operare portuară.

  8. Există reguli sau proceduri prin care se acordă prioritate mărfurilor ucrainene? În caz afirmativ, care sunt acestea și în ce condiții se aplică?

  9. Ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a compensa pierderile și costurile suplimentare suportate de fermierii și operatorii economici români ca urmare a creșterii acestor fluxuri.

  10. Care sunt cantitățile de cereale ucrainene intrate și tranzitate prin România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova, defalcate pe punct de intrare, punct de ieșire, rută de transport, mod de transport și perioadă de raportare.

„Considerăm necesară publicarea periodică a acestor informații, într-o formă simplă și verificabilă, astfel încât sectorul agricol să poată urmări volumele tranzitate, rutele utilizate și ieșirea mărfurilor de pe teritoriul României”, subliniază Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

 

Solidari cu Ucraina, dar nu cu prețul bunăstării fermierilor autohtoni

 

„Reiterăm faptul că România a sprijinit și continuă să sprijine Ucraina, inclusiv prin facilitarea tranzitului de mărfuri. Însă, în același timp, considerăm esențial ca acest sprijin să fie gestionat prin mecanisme echilibrate, care să nu creeze probleme și costuri disproporționate asupra fermierilor români și să nu conducă la utilizarea infrastructurii naționale în condiții care dezavantajează producția și comerțul românesc. Infrastructura României trebuie privită în primul rând ca infrastructură critică pentru funcționarea economiei naționale, pentru accesul produselor românești la transport, depozitare și operare portuară, precum și pentru menținerea unui echilibru economic intern. Această necesitate este cu atât mai importantă într-o perioadă în care traficul fluvial este afectat de nivelul scăzut al Dunării, rețeaua rutieră este suprasolicitată de fluxurile comerciale, turistice și sezoniere, costurile energiei și ale transportului au crescut semnificativ, iar traficul feroviar presupune costuri tot mai greu de suportat pentru operatorii români. În aceste condiții, tranzitul mărfurilor provenite din Ucraina trebuie organizat prin reguli clare, controale efective și mecanisme de trasabilitate verificabilă, astfel încât să nu afecteze accesul real al produselor românești la piață și la infrastructura logistică națională.

În plus, având în vedere experiența practică anterioară din punctele de frontieră și faptul că Ucraina este o țară aflată în război, dar și vulnerabilă la serioase probleme administrative și de integritate semnalate inclusiv la nivel internațional, considerăm că statul român nu poate ignora riscurile de trafic ilicit, evaziune, denaturare a destinației declarate a mărfurilor și alte forme de pericol social asociate unor culoare comerciale insuficient controlate.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită instituirea unui cadru real de consultare cu organizațiile reprezentative ale fermierilor, cooperativelor, transportatorilor și operatorilor portuari, înainte de adoptarea unor noi măsuri privind culoarele de solidaritate și gestionarea fluxurilor de produse agricole provenite din Ucraina direct sau indirect prin Republica Moldova.

„Fără a pune în discuție importanța solidarității regionale, considerăm că aceste măsuri trebuie însoțite de reguli clare, controale efective și o trasabilitate verificabilă, astfel încât interesele economice ale României să fie protejate. Vă rugăm să ne comunicați măsurile dispuse și răspunsurile la aspectele semnalate prin prezenta solicitare, precum și un calendar al consultărilor cu mediul asociativ menționat anterior”, încheie AAC scrisoarea deschisă.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

De la 1 septembrie 2026, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027.

Intervenția DR-18 dispune de o alocare de 5 milioane de euro și finanțează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, plante medicinale și plante ornamentale.
„Sprijinul urmărește o mai bună tehnologizare a exploatațiilor agricole din aceste subsectoare, prin investiții în utilaje și echipamente, precum și consolidarea ofertei interne de flori și plante aromatice, medicinale și ornamentale”, precizează Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Pentru proiectele depuse în cadrul DR-18, pragul de calitate este de 70 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.

Valoarea maximă a sprijinului financiar destinat investițiilor în floricultură, plante medicinale, aromatice și ornamentale este de 100.000 de euro/proiect.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că de la 1 septembrie 2026 deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Bugetul total alocat este de 108 milioane de euro, iar proiectele pot fi depuse în perioada 1 septembrie - 31 octombrie 2026.

„Intervenția DR-14 sprijină modernizarea fermelor de mici dimensiuni, îmbunătățirea performanței economice și orientarea acestora către piață, precum și adoptarea unor practici și tehnologii care contribuie la utilizarea eficientă a resurselor și la tranziția către o agricultură durabilă”, arată Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Bugetul sesiunii este împărțit în patru componente:

  • 30 milioane de euro pentru sectorul zootehnic;

  • 30 milioane de euro pentru legumicultură;

  • 18 milioane de euro pentru achiziții simple, indiferent de sector;

  • 30 milioane de euro pentru alte sectoare, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente.

Pentru toate cele patru componente, pragul de calitate este de 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 și de 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026.

Prin DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, fermierii pot beneficia de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile.

Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror calitate va fi verificată în baza de date IACS - APIA din care reiese și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului.

Investițiile care vor primi finanțare prin DR-14 trebuie să asigure construirea sau modernizarea construcțiilor cu destinație agricolă sau necesare în fermă, amenajarea facilităților de gestionare adecvată a gunoiului de grajd, dezvoltarea unităților de condiționare, depozitare și procesare de la nivelul fermei, inclusiv comercializarea și marketingul propriilor produse agricole.

De asemenea, sunt eligibile cheltuielile care vizează achiziționarea de mașini agricole specializate și echipamente noi, asigurarea accesului la utilități în cadrul exploatației agricole, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de investiții care se vor finanța în cadrul intervenției DR-14 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Fondurile neutilizate în cadrul unei componente vor putea fi repartizate către componentele supralicitate, în ordinea de prioritizare stabilită: sectorul zootehnic, legumicultură, alte sectoare și achiziții simple.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Din 17 august până pe 19 octombrie 2026, inclusiv, este deschisă sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Pentru sesiunea din 2026 sunt disponibile 9.348.921 euro pentru intervenția IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale”, precum și 1.695.498 euro pentru intervenția IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.

Alocarea financiară totală aferentă celor două intervenții este de 11.044.419 euro. Din această sumă, 30% este destinată proiectelor de achiziții complexe, iar 70% proiectelor de achiziții simple, procente aplicabile fiecărei intervenții sectoriale.

Accesarea intervenției IS-V-02 contribuie la îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor vitivinicole și a adaptării lor la exigențele pieței, precum și sporirea competitivității lor pe termen lung în ceea ce privește producerea și comercializarea produselor vitivinicole, inclusiv economiile de energie, eficiența energetică globală și procesele sustenabile.

Accesarea intervenției IS-V-07 conduce în principal la sporirea durabilității producției de vin în principal prin îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi apei, conversia la producția ecologică, introducerea unor tehnici de producție integrată, achiziționarea de echipamente pentru metode de producție de precizie sau digitalizată, contribuția la conservarea solului și creșterea capacității de captare a carbonului în sol etc.

Pentru sesiunea din anul 2026, cererile de finanțare, însoțite de documentele justificative, se depun în format electronic, prin sistemul informatic al APIA, conform Ghidului de utilizare a sistemului informatic privind măsurile de investiții IS-V-02 și IS-V-07 – Modul Portal Investiții, disponibil pe site-ul APIA.

Finanțarea cererilor aprobate se va realiza în limita plafonului disponibil corespunzător anului financiar vizat, în ordinea înregistrării la APIA.

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare din cadrul investiției IS-V-02 și investiției IS-V-07 se închide în cazul în care valoarea cererilor de finanțare atinge pragul de 150% din limitele bugetare stabilite, urmând a se trece la etapa de evaluare.

Ghidurile informative aferente intervențiilor IS-V-02 și IS-V-07 sunt publicate pe site-ul instituției.

Pașii de urmat pentru logarea în Geoportalul viticol

Link-ul de acces al Geoportalului viticol este: https://portalinvestitii.apia.org.ro/. Pentru a accesa link-ul și a se loga în aplicație, fermierii trebuie să solicite crearea unui cont de acces.

Fermierii care nu au cont aprobat pentru accesarea Geoportalului viticol, pot solicita aprobarea de conturi accesând link-ul: http://inregistrare.apia.org.ro/viniviticol/add-form și respectând procedura disponibilă în ghidul de creare conturi, ghid accesibil pe link-ul https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/ps-pac-2023-2027-isv-02-isv-07-investitii-vitivinicole/sesiune-depunere-2026/.  

Ulterior completării și transmiterii cererilor de finanțare în Geoportal, solicitantul va depune un exemplar al cererii de finanțare însoțit de documente justificative pe suport de hârtie la sediul Centrelor Județene APIA, respectiv al APIA Municipiul Bucureşti, pe raza căruia este implementat programul, conform ghidului informativ.

În vederea asigurării suportului tehnic pentru fermieri, APIA va asigura organizarea bisăptămânală în zilele de marți și joi în intervalul 11.00 – 13.00 a unor sesiuni webmeeting prin intermediul platformei Zoom. Link-ul destinat fermierilor în vederea participării la webmeetingurile suport este: Topic - Suport_Investitii_ISV_02_ISV_07_Sesiune_2026; Join Zoom Meeting  https://us06web.zoom.us/j/86195982611?pwd=ipQT4cCW8Zb9PjBZABhfKLqQCmZAiH.1  

Meeting ID: 861 9598 2611

Passcode: 383808

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

BASF Agricultural Solutions anunță extinderea capacităților de cercetare printr-o investiție strategică într-un nou Centru Climatic la sediul său central din Limburgerhof, Germania. Noua facilitate va consolida poziția companiei în domeniul cercetării și va susține generarea datelor științifice necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel global.

 

  • Noua facilitate de cercetare de la Limburgerhof răspunde cerințelor tot mai stricte în materie de reglementare și cercetare

  • Centrul va permite realizarea studiilor de ecotoxicologie în condiții controlate și reproductibile, necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel mondial

  • Investiția susține strategia de inovație a companiei

 

Lucrările sunt în plină desfășurare, iar centrul urmează să fie finalizat în prima jumătate a anului 2027. Odată devenit operațional, acesta va include camere climatice de ultimă generație, capabile să reproducă și să controleze cu precizie condițiile de mediu necesare desfășurării studiilor științifice. Investiția vine ca răspuns la cerințele de reglementare tot mai riguroase și la nevoia tot mai mare de studii ecotoxicologice de înaltă calitate, în linie cu principiile Bunei Practici de Laborator (GLP).

„Noul Centru Climatic este mult mai mult decât un centru de cercetare. Reprezintă o investiție strategică prin care ne consolidăm capacitatea de a îmbina cercetarea de cel mai înalt nivel cu expertiza în domeniul reglementării. Astfel, vom putea pune la dispoziția fermierilor soluții inovatoare într-un mod mai eficient și responsabil, adaptat cerințelor legislative aflate în continuă evoluție”, a declarat Melanie Bausen-Wiens, membru în Consiliul de Conducere al BASF Agricultural Solutions, responsabilă pentru Tehnologie.

Noul Centru Climatic va oferi condiții strict controlate pentru studiile de ecotoxicologie. Controlul precis al factorilor de mediu, precum temperatura, umiditatea și lumina, va permite realizarea unor studii reproductibile și solide din punct de vedere științific, îmbunătățind, în același timp, predictibilitatea planificării, calitatea datelor și capacitatea necesară pentru un volum tot mai mare de studii. 

O parte dintre camerele climatice vor fi dedicate activităților de cercetare în domeniul insecticidelor. Aceste spații permit dezvoltarea și menținerea populațiilor de insecte utilizate în programele de screening și evaluare din etapele incipiente ale cercetării, contribuind, astfel, la dezvoltarea viitoarelor inovații în protecția plantelor.

Prin această investiție, BASF Agricultural Solutions își reafirmă angajamentul pe termen lung față de Centrul Agricol din Limburgerhof, unul dintre cele mai importante centre globale ale companiei pentru inovație în agricultură. Extinderea infrastructurii consolidează și mai mult capacitățile științifice și competitivitatea centrului și va contribui la atragerea viitoarelor generații de specialiști.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a transmis ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, o scrisoare deschisă cu observații și solicitări privind proiectul de ordin pentru aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, aflat în consultare publică. Documentul semnalează suprapuneri între zonele propuse și terenuri arabile lucrate, precum și absența unor etape procedurale prevăzute de lege înainte de includerea definitivă a suprafețelor în Catalog.

În cadrul dezbaterii publice din 10 august 2026, reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au precizat că lista zonelor prioritare pentru biodiversitate nu include terenuri încadrate ca arabil. Analiza realizată de Clubul Fermierilor Români indică situația inversă în cel puțin un caz documentat: în zona ROSCI0005ZPB Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni, conturul oficial al zonei propuse se suprapune cu terenuri arabile aflate în blocurile fizice APIA 152 și 109, UAT Balta Albă, unde se află culturi de câmp în rotație. Clubul solicită verificarea și clarificarea acestei situații și atrage atenția că, în absența unei hărți interactive publice, fermierii nu pot identifica alte suprapuneri similare.

Solicitările transmise ministerului vizează publicarea integrală a documentației studiului care a stat la baza identificării zonelor, în temeiul Legii nr. 544/2001, transpunerea hărților GIS în harta interactivă existentă pe site-ul instituției, precum și desemnarea zonelor numai cu acordul proprietarului și al unității administrativ-teritoriale, potrivit art. 40⁸ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2026. Clubul cere parcurgerea în ordine cronologică a etapelor legale, inclusiv înștiințarea prealabilă a deținătorilor de terenuri, anterior includerii definitive a zonelor în Catalog.

Clubul Fermierilor Români solicită, de asemenea, acordarea de compensații pentru pierderile generate proprietarilor, indiferent de tipul activității economice afectate sau de diminuarea valorii bunului, realizarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate deja existente înaintea oricărei extinderi a suprafețelor protejate, valorificarea studiului științific similar elaborat de Academia Română și crearea unui mecanism de ajustare periodică a categoriilor de arii naturale protejate, corelat cu evoluția reală a habitatelor.

„Fermierii nu contestă obiectivele de conservare a biodiversității. Contestă un proces în care suprafețele sunt desemnate fără hărți accesibile, fără acordul proprietarilor și fără un mecanism de compensare. Agricultura are nevoie de reguli previzibile, construite pe date verificabile și pe consultarea celor care lucrează efectiv terenul”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 14 august 2026, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine sunt invitate la o întâlnire de lucru cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), organizată la Sibiu, unde va fi prezent ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, pentru a discuta problemele sectorului.

Potrivit invitației transmisă de MADR către asociațiile și federațiile reprezentative ale crescătorilor de ovine și caprine din România, tematica întâlnirii vizează:

  • Măsuri pentru evitarea răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovinelor și caprinelor;

  • Modalități de sprijin pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor în contextul actual.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, pe 30 iulie, mii de crescători de ovine și caprine au protestat în București. Totodată, reprezentanții fermierilor, adică organizațiile care sunt chemate acum la dialogul de la Sibiu, au purtat discuții la Palatul Victoria, inclusiv cu Tánczos Barna. S-au dezbătut toate problemele sectorului, toate solicitările tuturor organizațiilor, urmând ca planul cu măsuri elaborat de MADR, deja existent la acel moment și trimis către ANSVSA, să le fie prezentat și fermierilor. Dacă aceștia vor fi de acord, planul cu măsuri de sprijin va fi trimis la Comisia Europeană.

În ultimele zile, crescătorii de oi și capre amenință din nou cu proteste, având în vedere că rezultatele întâlnirilor din 30 iulie încă nu se văd. Oare, convocarea fermierilor din 14 august de la Sibiu este o manevră a MADR de liniștire a spiritelor, sau Tánczos Barna le va prezenta și va discuta cu crescătorii acel plan cu măsuri de care a pomenit în timpul protestelor? Rămâne de văzut.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ordonanța 4 reloaded, dar de data asta ca lege în Parlament.

Partidul Social Democrat a depus un proiect de lege care prevede suspendarea plății ratelor la credite, leasing și a datoriilor către furnizori, precum și a executărilor silite pentru toți actorii din lanțul valoric agricol, până la 1 august 2027. Asta în condițiile în care știm că vestita Ordonanță 4 din 2024 a produs mai mult rău decât bine, făcând ca fermierii, la sfârșitul anului 2025, să trebuiască să plătească datoriile pe doi ani. Cum? Cu ce bani?

Agricultura este în suferință, în agribusinessul românesc nu prea mai sunt bani, ci doar multe datorii și falimente. Fermierii sunt decapitalizați, acces la finanțare n-au. 2 din 3 fermieri au un grad mare de îndatorare și nu reușesc să aibă acces la capital de lucru. În jur de 80% dintre fermieri nu pot ajunge la credite. Gradul de îndatorare a crescut atât de mult, că fermierii nu se pot finanța. Se împrumută de la prieteni, de la familie și de la furnizorii de inputuri. Toate investițiile au fost puse în așteptare, fiecare se descurcă cum poate, cu ce are. Amânarea datoriilor dezavantajează pe toată lumea și în special fermierii. Toate aceste lucruri de mai sus sunt susținute de studii, cifre oficiale și de fermieri.

Producătorii agricoli se roagă de finanțatori, se roagă de guvernanți să facă ceva ca să aibă acces la finanțare, iar parlamentarii vin cu propunerea amânării datoriilor pe un an. Cum să sprijine un finanțator agricultura, care oricum are un grad ridicat de risc? Astfel de acțiuni sunt doar pomeni electorale, care fac și mai rău sectorului agricol.

Realitatea ne arată că, în urma Ordonanței 4, o parte, și nu mică, dintre distribuitori au intrat în faliment, deoarece producătorii au executat distribuitorii, iar distribuitorii nu au reușit să recupereze banii de la fermieri. Și încă un mare minus, au dispărut și efectele benefice ale creditului furnizor. Așa se va întâmpla și acum, cu proiectul de lege inițiat de PSD. Poate chiar mai rău, având în vedere starea agriculturii românești.

Pe de altă parte, proiectul de lege cu amânarea datoriilor pare că s-a făcut pe ascuns, după vorba „noaptea ca hoții”. Există parlamentari care spun că nici n-au știut, n-au auzit de vestitul proiect al PSD, care cică ar fi fost pus și în dezbatere publică, însă nimeni nu l-a văzut. Nici măcar organizațiile profesionale ale celor implicați, ale fermierilor, ale producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor de inputuri agricole.

Ce e de făcut? Care sunt soluțiile pentru ca fermele noastre să-și poată continua activitatea? Guvernul ar trebui să vină cu scheme de garantare pentru capital de lucru pe termen scurt și pentru investiții pe termen lung. Schemele de garantare ar face ca băncile să poată să finanțeze agricultura, să merite riscul. Nu o spun eu, ci fermierii.

Bugetul statului e la fel de îndatorat ca agricultura, de unde bani, de unde ajutoare? Apoi, care Guvern să gândească soluții, strategii? Momentan, n-avem.

În tot acest timp, politicienii trăiesc într-un film de desene animate, un fel de „Tom și Jerry”, varianta dâmbovițeană. Să ne rugăm ca un miracol să ne salveze!

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2026
Abonamente, AICI!

Pe 17 august 2026 are loc Ziua porților deschise - Sărbătorea tomatelor la Institutul Național de Cecetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești – Argeș, eveniment organizat în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu - Șișești” (ASAS) Secția Horticultură și Socitatea Română a Hoticulturilor (SRH).

Manifestarea de transfer tehnologic aflată la a VII-a ediție va reuni fermieri cu activitate în legumicultură, cadre didactice, studenți, masteranzi din UPB București – Centrul universitar Pitești și USAMV București, reprezentanți ai Direcției Fitosanitare Argeș, colaboratori din Intitutul Național de Fizica Laserilor Plasmei și Radiației precum și firma Nufarm, furnizoare de inputuri pentru agricultură.

„Alături de prezentarea situației actuale și perspective pentru dezvoltarea legumiculturii va avea loc o expoziție cu degustare de fructe de tomate din soiuri create la noi în institut dar și din sortimentul legumicol actual, precum și vizită în loturile experimentale”, precizează Ionela-Cătălina Guță, director general INCDBH Ștefănești - Argeș.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Orzul hibrid își atinge potențialul maxim atunci când este cultivat cu maximă atenție la detalii: hibridul potrivit pentru sola ta, densitatea corectă la semănat, fertilizarea și protecția culturii aplicate la momentul potrivit. Prin Proiectul Acceptă Provocarea Hyvido®, Syngenta îți pune la dispoziție suport agronomic și digital pe tot parcursul sezonului, de la semănat până la recoltare, plus premii pentru cele mai bune producții. Află mai multe despre program!

 

Ce beneficii îți oferim?

 

Suport agronomic în fazele critice care decid producția:

    • Înainte de semănat: hibrid, densitate, fertilizare;

    • La ieșirea din iarnă: fertilizare fazială, regulator de creștere, protecția culturii;

    • Înainte de recoltare: recomandări practice despre recoltatul hibrizilor.

Acces la comunitatea Syngenta unde beneficiezi de acces gratuit la instrumente digitale din universul Cropwise®.

Ateliere practice în câmp, cu temele propuse de fermieri.

Premiem top 3 producții în fiecare dintre cele 6 zone comerciale Syngenta: 20, 15 și 10 saci din hibridul Hyvido®, la alegere.

Află mai multe despre aceste beneficii!

Dincolo de informațiile de moment. Un avantaj real pentru sezonul următor.

Toate aceste beneficii pot fi ale tale! Tot ce trebuie să faci este să Accepți Provocarea Hyvido®!

AFLĂ MAI MULTE ȘI ÎNSCRIE-TE AICI!

osyngenta

 

Material furnizat de Syngenta România

Publicitate

ROMANIA AGRIMAX TERIS BENNER 2026

Banner_Revista_ferm_250x300

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

newsletter rf

Revista