Rețea de sprijin pentru tineri, un proiect în care USAMV Cluj-Napoca este partener cu AJOFM Cluj
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță participarea, în calitate de partener, în cadrul proiectului „EduTineri – Rețea pentru noua generație”, cod SMIS 365051. Lider de proiect este Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj.
Proiectul, a cărui implementare are loc în perioada 1 noiembrie 2026 - 30 octombrie 2029, urmărește dezvoltarea unei rețele de sprijin pentru tineri, care să faciliteze accesul acestora la servicii personalizate de consiliere, orientare profesională și dezvoltare a competențelor necesare pentru integrarea pe piața muncii.
Valoarea totală a proiectului este de 9.864.981,54 lei, din care 8.385.234,31 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene, 902.574,89 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă din bugetul național, iar 577.172,34 lei reprezintă cofinanțarea eligibilă a beneficiarului și a partenerului. Finanțarea nerambursabilă totală este de 9.287.809,20 lei.
Sprijin adaptat nevoilor tinerilor
Proiectul se adresează unui număr de minimum 1.571 de tineri cu vârsta de la 14 ani împliniți și până la împlinirea vârstei de 30 de ani, cu domiciliul sau reședința în regiunile mai puțin dezvoltate ale României: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Nord-Vest, Vest și Centru.
Prioritatea va fi acordată tinerilor din categoria NEETs, respectiv celor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la programe de formare profesională, precum și altor tineri aflați în situații de vulnerabilitate. Dintre participanți, minimum 236 vor fi tineri de etnie romă.
Participanții vor beneficia de un parcurs de sprijin adaptat nevoilor individuale, care va include informare și consiliere profesională, orientare în carieră, profilare ocupațională, management de caz și servicii de mediere a muncii. Aceste intervenții vor fi completate de activități de educație nonformală și programe de dezvoltare a competențelor transversale, utile atât în viața profesională, cât și în cea personală. Temele abordate vor include comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, adaptabilitatea, competențele digitale, antreprenoriale și verzi.
O componentă importantă a proiectului este dezvoltarea rețelei „Youth Support Network” și a unui centru de tineret cu o componentă fixă, la USAMV Cluj-Napoca, precum și o componentă mobilă.
Centrul va oferi un cadru pentru consiliere, mentorat, educație nonformală, voluntariat și dezvoltare personală. Prin intervențiile mobile vor fi realizate acțiuni de identificare și sprijinire a tinerilor din comunități izolate sau care întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor existente.
„EduTineri - Rețea pentru noua generație” este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, Prioritatea 2 – „Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii”, în cadrul apelului „Dezvoltarea unei rețele pentru tineret care să furnizeze servicii personalizate și de calitate tinerilor, cu precădere din categoria NEETs”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Sericicultura, o industrie a viitorului. Președinții Uniunii Internaționale a Mătăsii se reunesc pentru prima dată în România, la USAMV Cluj-Napoca
În zilele de 4 și 5 noiembrie 2026, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, în premieră pentru România, un eveniment major pentru cercetarea și industria mătăsii: Reuniunea Președinților Uniunii Internaționale a Mătăsii (International Silk Union, ISU) 2026.
Evenimentul este organizat de Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, sub coordonarea decanului acesteia, prof. dr. Daniel Severus Dezmirean, care este și delegatul național al României la Comisia Sericiolă Internațională (ISC).
Aproape 100 de reprezentanți din 11 țări cu tradiție în sericicultura mondială - China, Italia, Brazilia, Japonia, Franța, Thailanda, România, Bulgaria, Grecia, Elveția și UK - vor dezbate și vor stabili la Cluj-Napoca direcțiile de dezvoltare ale industriei globale a mătăsii, sub motto-ul „Communication & Cooperation, Development with Concerted Efforts”.
Reuniunea propriu-zisă va avea loc joi, 5 noiembrie 2026, la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate din campusul USAMV Cluj-Napoca, iar în ziua precedentă oaspeții vor vizita companii din domeniu în județul Bistrița-Năsăud.
Dezbaterile din 5 noiembrie se vor axa pe următoarele teme:
-
Standarde globale și de calitate. Un registru global al standardelor de sustenabilitate pentru mătase și un sistem unificat de testare a calității mătăsii brute.
-
Reziliență climatică și modernizare. Schimbul de soiuri de dud și hibrizi de viermi de mătase rezistenți la schimbarile climatice, diagnosticul bolilor asistat de inteligența artificială și mașini automate de filare.
-
Valorificarea proteinelor din firul de mătase, fibroina și sericina, în biomateriale medicale, cosmetice și ambalaje biodegradabile.
„Suntem onorați să găzduim un eveniment de asemenea importanță pentru prima dată în România. Reuniunea de la Cluj arată că sericicultura nu este doar o tradiție, ci o industrie a viitorului: sustenabilă, bazată pe știință și deschisă spre biotehnologie. Unindu-ne aici, în România, politicile, resursele industriale și expertiza științifică, facem din mătase un pilon al bioeconomiei sustenabile”, a declarat prof. dr. Daniel S. Dezmirean, delegat național al României la Comisia Sericicolă Internațională și coordonator al CGECAS-PPM.
Evenimentul este organizat la inițiativa International Silk Union (ISU), în parteneriat cu Comisia Sericicolă Internațională (ISC), compania Italtextil Sărata, membră Ongetta Group din Italia și Centrul Global de Excelență și Cercetări Avansate în Sericicultură (CGECAS-PPM) din cadrul USAMV Cluj-Napoca.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Un nou capitol pentru industria de protecție a plantelor, AIPROM devine CropLife România
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) devine CropLife România. Schimbarea de brand a fost anunțată în cadrul evenimentului „Cultivăm împreună viitorul”, organizat pe 3 noiembrie 2026, la București. Această transformare marchează alinierea identității asociației la brandul european CropLife Europe și consolidează legătura cu o rețea internațională dedicată inovației și dezvoltării unei agriculturi sustenabile.
Trecerea de la AIPROM la CropLife România reprezintă o evoluție firească a asociației, care își continuă activitatea sub o identitate aliniată celei europene, păstrându-și misiunea și angajamentele față de agricultura românească.
„AIPROM devine CropLife România, iar această schimbare reprezintă mai mult decât o nouă identitate. Este promisiunea noastră de a evolua, construind pe experiența și parteneriatele dezvoltate de-a lungul anilor. Prin alinierea la CropLife Europe, ne consolidăm legătura cu industria europeană și aducem inovația mai aproape de fermierii români. Credem că viitorul agriculturii se construiește prin echilibrul dintre știință, responsabilitate față de mediu și colaborare. Iar acest viitor îl putem cultiva doar împreună”, a declarat Vasile Iosif, președinte CropLife România.
Sub noul nume, asociația CropLife România va continua proiectele dezvoltate de-a lungul anilor, printre care SCAPA - programul de colectare a ambalajelor goale de produse de protecție a plantelor, SCUT - dedicat combaterii produselor contrafăcute, TOPPS - pentru protejarea resurselor de apă și AgriGuide - platforma digitală care facilitează accesul la informații privind utilizarea responsabilă a produselor fitosanitare.
„Sub noua identitate CropLife România, continuăm proiectele și inițiativele care au definit activitatea AIPROM. Rămânem dedicați promovării bunelor practici, utilizării responsabile a produselor de protecție a plantelor și dezvoltării unor soluții concrete pentru fermieri și mediu” , a subliniat Carmen Botez, director executiv CropLife România.
Prin transformarea în CropLife România, asociația își reafirmă angajamentul pentru o agricultură bazată pe știință, inovație și responsabilitate, continuând să susțină colaborarea dintre industrie, fermieri și autorități.
Referitor la evenimentul „Cultivăm împreună viitorul”, organizat de CropLife România, el a fost dedicat viticulturii, un sector cu o contribuție esențială la economia României, la dezvoltarea comunităților rurale și la păstrarea tradițiilor noastre.
„Viticultura - importanță economică, provocări și perspective” a reunit reprezentanți ai industriei de protecție a plantelor, specialiști și producători din sectorul vitivinicol. Discuțiile au abordat provocările fitosanitare, schimbările legislative, utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, tehnologiile digitale și competitivitatea viticulturii românești.
„Într-un context în care întreaga agricultură se confruntă cu provocări tot mai complexe, dialogul, schimbul de experiență și colaborarea dintre toți cei implicați în acest domeniu sunt mai importante ca oricând. Viitorul viticulturii depinde de capacitatea noastră de a înțelege schimbările, de a identifica soluții și de a construi împreună direcții de dezvoltare sustenabile și responsabile”, a transmis CropLife România.
Evenimentul dedicat sectorului vitivinicol a reprezentat o oportunitate reală de dialog, de conectare și de conturare a unor perspective comune pentru viitorul viticulturii românești. Fiecare perspectivă contează, fiecare experiență poate aduce o contribuție valoroasă, iar implicarea principalilor actori din domeniu poate face diferența.
Temele abordate în cadrul evenimentului „Viticultura - importanță economică, provocări și perspective”:
-
Cum influențează schimbările climatice viticultura;
-
Situația fitosanitară a culturii de viță-de-vie la nivel european și național;
-
Criterii pentru o plantație de viță-de-vie profitabilă;
-
Competitivitatea vinului românesc pe piața internă și internațională;
-
Viitorul culturii de viță-de-vie în România.
La final, așa cum e firesc la un eveniment dedicat sectoruluii vitivinicol, a avut loc o degustare de vinuri produse în cramele din țara noastră.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
245 de cereri depuse la APIA pentru ajutorul de stat din sectorul suin
Perioada de depunere a cererilor de ajutor de stat în cadrul schemei de sprijin pentru sectorul suin, derulată în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2026 (care a extins categoria beneficiarilor eligibili și pentru persoanele juridice constituite potrivit Legii nr. 31/1990), s-a încheiat la data de 30 octombrie 2026.
Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), la nivel național au fost depuse 245 de cereri, pentru un efectiv de animale solicitat de 1.296.053 capete porc gras și 143.542 capete animale de reproducție.
Cuantumul sprijinului este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași și 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție (scroafe și scrofițe). Plățile se se fac până la data de 31 decembrie 2026. Conform cadrului legislativ în vigoare, nu se pot efectua plăți ulterior acestei date.
Ajutorul se încadrează în limita plafonului maxim de 50.000 euro/beneficiar, calculat la cursul BNR din 1 martie 2026, de 5,0953 lei/euro. Valoarea totală maximă a schemei este de 11.540.120 euro (58.800.373,436 lei), sumă asigurată prin suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2026.
În situaţia în care valoarea totală a cererilor eligibile depășește bugetul alocat, cuantumul per cap animal/loc de cazare se va reduce proporțional pentru toți beneficiarii.
În perioada următoare, APIA face verificările administrative pentru toate cererile depuse, urmând ca după finalizare să fie emise deciziile de plată sau notificările de respingere.
Toate informațiile referitoare la plăți și lista beneficiarilor cărora li se acordă sprijin peste pragul de 10.000 euro vor fi publicate pe site-ul APIA.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
„Este pasiune, dar toată lumea munceşte ca să ducă ceva acasă.” Criza laptelui afectează fermele autohtone
Recent, am vizitat ferma de taurine din Zănești a grupului TCE Agricultura, companie românească având activități integrate în județul Neamț. Am stat de vorbă cu Vlad Mocanu, șef de fermă și medic veterinar.
În ferma de la Zănești – Neamț sunt crescute exclusiv taurine din rasa Holstein Friză, aproximativ 1.100 de animale, dintre care 500 sunt vaci la muls. Adăposturile, construite în 2019, respectă toate normele europene, sunt înalte și bine aerisite, iar acest lucru s-a simțit. „Cu aceleaşi animale a crescut în două săptămâni producţia de lapte cu 7 litri pe cap, după ce le-am adus din adăposturile vechi în cele noi. Deci, cu aceleaşi furaje, cu aceeaşi genetică, numai că le-am schimbat adăpostul. Contează enorm să fie la aer. Nu înseamnă că toată lumea trebuie să facă un adăpost nou şi nu ştiu ce investiţie dacă are câteva animale acolo. Important este să mai deschidă un geam, să mai lase uşa deschisă, să lase vara vaca sub o umbră. Vacile nu suferă de frig niciodată”, a specificat medicul veterinar Vlad Mocanu.
Producția de lapte este de aproximativ 37 de litri/cap, iar toate furajele sunt produse în cadrul TCE Agricultura, cu costuri de producție foarte bune, singura problemă fiind cea a prețului de vânzare al laptelui, care a ajuns unul foarte mic. Deși producția laptelui are un cost bun, prețul cu care acesta se vinde este unul foarte scăzut, iar producătorii sunt descurajați din acest punct de vedere. „E păcat, pentru că noi producem un lapte corespunzător ca NTG şi NCS, cu numărul total de germeni şi de celule somatice suntem în grafic, un lapte igienic, dar problema este preţul şi asta ne descurajează, oricât de mult ai ţine şi ţi-ar plăcea munca pe care o faci, te impulsionează foarte mult când vezi şi rezultatele, când vezi că la sfârşitul lunii sau al anului ai un profit, ai produs ceva. E mult mai uşor să lucrezi când eşti impulsionat şi de profit, că, de fapt, pentru asta se munceşte, până la urmă. Este şi pasiune, fără discuţie, dar toată lumea munceşte ca să ducă ceva acasă”, spune Vlad Mocanu, șeful fermei.
După 25 de ani de activitate ca medic veterinar specializat în vaci de lapte, Vlad Mocanu ne-a zis că ferma traversează un an foarte bun, cu producție ridicată și animale sănătoase. Cu toate acestea, prețul scăzut al laptelui la vânzare afectează profitabilitatea. Situația este compensată parțial de faptul că aproximativ jumătate din producție este procesată în fabrica proprie, unde sunt realizate produse lactate de calitate superioară.
Pasiunea pentru creșterea vacilor o are din copilărie, iar acum, adult fiind, a reușit să construiască un loc unde mai mulți oameni se pot bucura de munca sa: „De mic copil am iubit vacile în special, asta mi-a plăcut, eu din clasa a II-a ştiam că o să lucrez, când o să fiu mare, cu vacile. Când eram copil, asta visam, să pot ieşi în balconul casei şi să văd munţii. Dar mi s-a părut tot timpul un simplu vis. Şi uite că am ajuns să-l văd cu ochii mei. Când ies dimineaţa din casă, văd munţii. Şi avem asigurat aici şi un aer curat şi, automat, un furaj de calitate superioară”.
Vlad Mocanu consideră că procesarea laptelui este esențială pentru obținerea unor produse de calitate. El subliniază că produsele realizate fără lapte praf și grăsimi hidrogenate sunt mai scumpe, deoarece necesită o cantitate mai mare de materie primă, însă oferă garanția unor alimente proaspete, naturale și conforme cu informațiile de pe etichetă. Atrage atenția că un cașcaval sau o telemea vândute sub prețul laptelui folosit la fabricarea lor ridică semne de întrebare. „Cumpărătorii ar trebui să discearnă şi să consume produse bune, garantate. Mai degrabă mănânci o bucată de caşcaval care ştii sigur că e din lapte decât să iei mai mult caşcaval care-ţi aduce şi nişte grăsimi care îţi dăunează sănătăţii.”
Holstein, o rasă rentabilă
În timp, ferma de taurine de la Zănești s-a specializat în creșterea vacilor din rasa Holstein, după ce, în urmă cu aproximativ 20 de ani, avea și exemplare din rasele Bălțată Românească și Jersey. Investițiile în adăposturi și în condițiile de întreținere au permis dezvoltarea efectivului, iar animalele oferă producții ridicate de lapte, o stare bună de sănătate și rezultate bune la reproducție. În prezent, ferma are și un surplus de animale și a început să vândă juninci Holstein. „La început nu eram siguri în ce direcţie mergem. Aveam şi Bălţată, şi Jersey, şi Brună, şi Holstein, şi Angus – dar asta era pe partea de carne. Şi a trebuit să ne decidem, pentru că sunt rase cu un comportament diferit şi trebuie să te decizi în ce direcţie vrei s-o iei, dacă vrei să faci ca treaba să fie rentabilă. Şi ne-am decis până la urmă să mergem pe Holstein”, a precizat Vlad Mocanu.
Când vine vorba de îngrijirea acestei rase, vaca Holstein necesită o furajare constantă și o rație omogenă pe tot parcursul exploatării, ajustată doar în funcție de starea fiziologică (de exemplu, la înțărcare sau în pregătirea pentru fătare). Scoaterea la pășunat introduce variații nedorite – animalul consumă iarbă, apoi, revenit în fermă, primește siloz sau alte furaje –, în timp ce modelul optim prevede un furaj unic, bine omogenizat, oferit constant pentru a menține productivitatea.
Referitor la tehnologia din spatele producției de lapte, Vlad Mocanu a detaliat: „Avem o sală DeLaval, paralelă, 20 ori 20, deci mulgem 40 de vaci odată, iar mulsul durează cam trei ore. Sunt două sesiuni de muls, adică oamenii au cele 8 ore cu tot cu spălat sala, igienizat sala şi toate minunile, ei îşi fac cele 8 ore în cele două sesiuni de muls. Spălarea ugerului o asigurăm automatizat, nu atingem mameloanele vacilor, şi de asta avem un lapte igienic, NTG-ul şi NCS-ul, cum am mai spus, sunt foarte scăzute, la un nivel cu care ne mândrim”.
Confort pentru animale, precum și pentru angajați
În ultimii doi-trei ani, presiunea privind găsirea îngrijitorilor pentru animale a început să scadă. În acest moment, ferma are cinci angajați din Sri Lanka, care s-au adaptat treptat, în ciuda barierei lingvistice și a faptului că nu aveau experiență în lucrul cu vacile. Potrivit lui Vlad Mocanu, condițiile de cazare și un salariu decent îi ajută să se integreze, iar după aproximativ patru luni devin suficient de pregătiți pentru a lucra independent.
În continuare, Vlad Mocanu a explicat de ce integrarea activităților agricole, zootehnice și de procesare este esențială pentru reducerea costurilor și menținerea rentabilității fermei: „Dacă nu eşti rentabil, nu ştii să te calculezi, nu găseşti soluţii să produci laptele ieftin, trebuie să tragi de undeva, să tai de undeva. Dacă tai din salarii, nu ai oameni de calitate. Trebuie să angajezi pe cine găseşti ca să facă şi automat nu ai oameni de calitate, o să se regăsească în starea de sănătate a animalelor şi, la fel, nu poţi să faci rabat. Tai din medicamente, din vaccinuri, din mâncare? N-ai de unde să mai tai.
Producând tu furajul, având oameni de calitate, care au grijă ca animalele să aibă un confort maxim ca să maximizezi producţia, starea de sănătate, prevenţia, acolo trebuie să fii foarte atent, adică să produci ieftin. Pentru că în momentul în care vaca are un confort, ea va fi mai puţin bolnavă, deci prevenţia este foarte importantă, să produci furajul ieftin, având partea de vegetal, producem furajul noi, şi-l avem la preţul de producţie, şi asta face foarte mult, şi ajungem să ţinem costul de producţie al laptelui la un nivel decent. Mai mult nu ai unde te duce”.
Pentru ca văcuțele să producă lapte într-un mediu cât mai confortabil, Vlad Mocanu are grijă de animalele sale, ba chiar le pune și muzică. „Avem muzică, dar e dată încet, tocmai ca să nu ne deranjeze. Dar le-am pus cred că de patru ani muzică, aceeaşi muzică care se repetă. La un moment dat, după vreo doi ani, am schimbat muzica. Preferă să se audă o gălăgie în fundal, nu ştiu ele cine cântă, dar când am schimbat melodiile mă uitam pe geam din birou, toate animalele s-au oprit şi s-au uitat spre difuzoare, au simţit că este ceva schimbat. Le place să audă ceva în fundal, pentru că atunci ele pot dormi liniştite, nu le mai deranjează zgomotele de afară”.
Ardei iute pentru reglarea temperaturii corporale
În perioadele cu temperaturi de 35 - 40 de grade Celsius, vacile sunt afectate de stresul termic, chiar dacă adăposturile sunt dotate cu sisteme de răcire, precum instalații de pulverizare și ventilatoare. Pentru a le ajuta să-și regleze temperatura corporală, în ferma de la Zănești – Neamț se folosesc de trei ani și premixuri pe bază de ardei iuți. Medicul veterinar Vlad Mocanu susține că efectele sunt vizibile nu doar în comportamentul animalelor, care respiră mai ușor, ci și în îmbunătățirea ratei de reproducție. „Ajută pe partea de stres termic şi nu ne dă peste cap partea de reproducţie. Bineînţeles, se simte o scădere uşoară, dar nu atât de drastică cum era în anii în care nu foloseam. Împreună cu spray-urile cu apă rece, cu ventilatoarele ne menţine la un nivel mulţumitor.”
Pe partea de reproducție, de aproximativ doi ani, ferma folosește sistemul SenseHub, bazat pe senzori montați la gâtul vacilor, pentru monitorizarea reproducției. Tehnologia nu doar identifică perioada de călduri, ci indică și momentul optim pentru însămânțarea artificială, inclusiv în funcție de utilizarea materialului seminal sexat sau convențional. Sistemul a contribuit semnificativ la îmbunătățirea rezultatelor de reproducție. „Este mult mai simplu pentru noi, este nevoie de mai puţin personal, eşti mult mai exact, nu trebuie să mai rugăm îngrijitorii, să-i batem la cap să ne spună care animale sunt în călduri, să fim noi tot timpul atenţi. Chiar şi vechile sisteme cu pedometre ne arătau că animalele sunt în călduri, dar mult mai superficial, nu cu atât de multe informaţii. În afară de partea de reproducţie, ne arată starea de sănătate a animalului”, arată Vlad Mocanu.
În fermă, rata de înlocuire a efectivului a fost până acum de aproximativ 30%, deoarece animalele tinere au fost păstrate pentru îmbunătățirea genetică a cirezii. În acest an, unitatea a început să vândă juninci, iar rata de înlocuire ar putea scădea la aproximativ 20%. Schimbările nu au fost făcute doar pentru înlocuirea vacilor îmbătrânite, ci și pentru introducerea unei genetici mai valoroase. În prezent, vacile Holstein produc aproximativ 37 de litri de lapte la două mulsuri, iar ferma ia în calcul trecerea la un sistem cu trei mulsuri. „Ideea este că la trei mulsori pe zi o să fie mai mult lapte, dar şi efortul nostru trebuie să fie un pic mai mare. E vorba de personal, de consum şi, în momentul acesta, la preţul la care este laptele, suportă o mică amânare acest pas. Aşteptăm să aibă un pic mai mare valoare pe piaţă laptele, şi atunci o să facem şi noi pasul acesta, să trecem la trei mulsori”, spune Vlad Mocanu.
De 12 ani, ferma folosește un sistem de creștere a vițeilor în cușete individuale, asemănătoare unor cușete de dormit, unde animalele rămân timp de trei săptămâni. În această perioadă, vițeii consumă lapte integral, după care trec la lapte praf. La vârsta de trei săptămâni, sunt mutați în adăposturi tip „iglu”, grupate câte șapte, unde stau până la aproximativ două luni și jumătate. Pe tot parcursul acestei etape, primesc lapte de două ori pe zi, câte aproximativ patru litri. După două luni și jumătate, timp de încă o săptămână, primesc lapte o singură dată pe zi, urmată de înțărcare. Pentru a reduce stresul, vițeii mai rămân două zile în același loc, după care sunt transferați într-un adăpost dedicat vițeilor înțărcați.
Renunțarea la Angus și trecerea pe lapte
Ferma cu Angus a TCE Agricultura a fost pionier în România, ajungând la peste o mie de capete, dar a renunțat când piața a devenit imprevizibilă și s-a focusat pe lapte, considerat atunci mai rentabil. În prezent, o îngrășătorie de carne e mai ușor de pornit decât o fermă de lapte cu genetică consolidată. „Am făcut reproducţie, am lucrat cu Angus, ajunsesem la peste o mie de capete, era foarte rentabil, dar s-a ajuns la un moment dat bătaie de joc. A fost o gaură în preţuri, în tot ce se putea. Vaca de lapte, mergând mai bine în acel moment, s-a decis că nu are rost să ne mai complicăm cu animalele de carne”, povestește Vlad Mocanu.
Ferma de vaci cu lapte de la Zănești este membră a Asociației Holstein Ro, unde se discută constant problemele sectorului și se înaintează propuneri, însă principalul impediment este că „nu prea avem unde să mergem cu propunerile astea”, așteptând o stabilizare a politicii pentru a avea interlocutori reali la nivel decizional. Crescătorii nu cer „pomană”, ci sprijin coerent, avertizând că o fermă de vaci de lapte care intră în faliment nu se mai redeschide: trimiterea animalelor la abator sau vânzarea lor reprezintă un „șoc foarte mare” și un „coșmar” pentru proprietar, care nu va mai reconstrui niciodată o astfel de fermă, ci va orienta capitalul spre alte afaceri. Mesajul către politicieni este clar: dacă vor să fie „politicieni cu adevărat”, trebuie să înțeleagă că o fermă închisă rămâne închisă pe termen lung și să acționeze pentru a ajuta sectorul să treacă de criză, într-un context în care problemele laptelui se manifestă în toată Europa.
O altă provocare este dată de procesatori, care, după spusele lui Vlad Mocanu, profită de lipsa de unitate a fermierilor „și își permit să intre ca uliul printre păsări”: izolează producătorii și negociază individual, ceea ce le permite să impună prețuri și condiții.
„În momente ca astea, şi cooperativele pot întâmpina probleme. Nu au specialişti care să îndrume proprietarii de animale, legat de calitatea laptelui. În momente ca astea, marii procesatori pot renunţa cu uşurinţă la micii fermieri, la micile asociaţii, pentru că au de unde şi pot pune foarte uşor condiţia calităţii. Dacă nu vii cu nişte parametri corespunzători ai laptelui, în general e vorba de celule somatice şi numărul total de germeni, automat te părăseşte sub acest pretext. Chiar dacă ai nişte asociaţii, nişte cooperative, fermierii respectivi trebuie să mulgă la nişte aparate, trebuie să respecte nişte condiţii de igienă, nu este suficient să am 4-5 vaci şi să fac parte din cooperativă, vin cu găleata de lapte şi o răstorn într-un butoi. Trebuie să respecţi nişte reguli de igienă, că eşti imediat expulzat”, conchide șeful fermei de taurine de la Zănești – Neamț, Vlad Mocanu.
Articol de: ALEXANDRA GOGU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2026Abonamente, AICI!AFIR primește cereri de finanțare pentru intervențiile DR-14 și DR-18, până pe 16 noiembrie
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că sesiunile de primire a cererilor de finanțare pentru intervențiile DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” și DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” rămân deschise până pe data de 16 noiembrie 2026, inclusiv.
Prelungirea depunerii cererilor de finanțare de la 31 octombrie (conform termenului comunicat inițial) la 16 noiembrie 2026 se aplică exclusiv componentelor pentru care mai sunt fonduri disponibile. Prin urmare, precizează AFIR, nu se prelungește depunerea și pentru componenta Achiziții simple pentru care fondurile disponibile s-au epuizat în data de 6 octombrie.
Fermierii au la dispoziție fonduri nerambursabile în valoare totală de 93,3 de milioane de euro pentru dezvoltarea exploatațiilor de mici dimensiuni prin intermediul intervenției DR-14. Pentru această intervenție AFIR a primit online, de la deschiderea sesiunii în data de 1 septembrie 2026 și până în acest moment, 1.629 de solicitări de finanțare în valoare de 76.688.180 euro.
Pentru investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice, prin DR-18 se pot depune online la AFIR cereri de finanțare în limita fondurilor disponibile, care în acest moment sunt de aproximativ 5 milioane de euro. Cererile de finanțare depuse până acum totalizează 2.539.377 euro.
Reamintim că, fermierii pot beneficia prin DR-14 de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile, pentru toate cele trei componente pentru care se mai pot depune proiecte: Componenta Sectorul zootehnic; Componenta Legumicultură; Componenta Alte sectoare (pentru toate proiectele care nu îndeplinesc condițiile încadrării în celelalte componente).
Finanțarea prin DR-18 este de maximum 100.000 de euro/proiect, sprijinul nerambursabil acordat fiind de până la 85% raportat la costurile eligibile și în funcție de dimensiunea economică a exploatației.
Pragul de calitate lunar pe care trebuie să îl atingă proiectele în perioada 1 - 16 noiembrie 2026 este de 40 de puncte atât pentru intervenția DR-14 toate cele trei componente cu fonduri disponibile (sector zootehnic, legumicultură, alte sectoare), cât și pentru DR-18.
Intervențiile DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” și DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” sunt finanțate prin Planul Strategic PAC 2023 - 2027 din Fondul European.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Securitatea alimentară începe în fermă
În cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035, Clubul Fermierilor Români organizează o sesiune specială dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO, prin care își propune să identifice provocările, planurile și acțiunile concrete prin care agricultura poate deveni un pilon al securității alimentare în noul context de securitate.
Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români are loc pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, și reunește reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Guvernului, ai Parlamentului European, ai instituțiilor financiare și ai lanțului agroalimentar. Tema ediției: „Strategii și mecanisme de schimbare pentru viitorul agriculturii: Noul parteneriat multi-sectorial pentru transformarea eco-sistemului agroalimentar”.
În cadrul sesiunii speciale dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO vor vorbi ambasadorul Cristian Diaconescu - fost ministru al Afacerilor Externe și Mark Titterington, care aduce experiența Forum for the Future of Agriculture, platformă de dialog de la Bruxelles care reunește anual fermieri, decidenți europeni, industrie și societate civilă pe tema viitorului sistemelor agroalimentare. Cristian Diaconescu, diplomat de carieră și fost ministru de Externe, aduce perspectiva securității regionale și a poziționării României pe Flancul Estic.
„Pentru noi, securitatea alimentară începe în fermă. Dacă fermierul nu are acces la apă, la energie la preț predictibil și la instrumente de gestionare a riscului, nu putem vorbi despre o Românie care asigură stabilitatea securității alimentare. Vrem ca agricultura să fie tratată ca infrastructură strategică, nu doar ca sector economic”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
Agricultura, infrastructură de securitate națională
Războiul din Ucraina, presiunile asupra rutelor comerciale, volatilitatea prețurilor la energie și inputuri și riscurile sanitar-veterinare au mutat agricultura în zona securității. Capacitatea de a produce, stoca, procesa și distribui alimente în condiții de criză trebuie tratată la fel de strategic ca infrastructura energetică, de transport sau de apărare.
România, stat de graniță al UE și NATO, are suprafață agricolă mare, tehnologii moderne, poziție geografică și porturi la Marea Neagră. Potențialul de a deveni furnizor stabil pentru regiune există, dar el trebuie transformat într-o capacitate organizată de valorificare. În acest sens, sesiunea din cadrul conferinței naționale a Clubului Fermierilor Români va dezbate integrarea agriculturii în strategiile europene și naționale de pregătire pentru situații de criză.
Marea Neagră și logistica: România, hub regional
Războiul a arătat cât de vulnerabile sunt lanțurile agroalimentare la întreruperi logistice, blocade, volatilitatea prețurilor și presiuni asupra rutelor de transport. Potrivit Clubului Fermierilor Români, riscurile sunt vizibile în Marea Neagră: compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat circa 387 de atacuri asupra navelor în iulie–septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior. „În trei săptămâni din octombrie, cel puțin opt nave comerciale au fost lovite în largul României și Bulgariei, iar circa 34 de marinari au fost raportați morți sau dispăruți.”
Totodată, asigurarea mărfii și a navelor s-a scumpit pe măsură. „În zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, prima de risc de război a crescut în două săptămâni de la 0,1% la 0,5% din valoarea navei, cu estimări de peste 1%, iar în zonele cele mai expuse poate ajunge la 15% din valoarea corpului navei. Portul Constanța a tranzitat totuși 15,8 milioane de tone de cereale în primele nouă luni din 2026, cu 7% mai mult decât anul trecut”, arată Clubul Fermierilor Români.
Pe agenda discuției se află rolul României ca hub de tranzit, stocare și distribuție pentru cereale și alte produse agroalimentare din zona Mării Negre. „Reziliența presupune investiții în porturi, căi ferate, drumuri, depozite, capacitate de refrigerare și sisteme de intervenție rapidă, precum și în procesare și în parteneriate între fermieri, procesatori și retail, pentru ca România să nu mai exporte în principal materii prime”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, care va modera evenimentul.
Energie, gaz și îngrășăminte, costuri pe care fermierul nu le controlează
Clubul menționează că, pe 27 octombrie, gazul pe bursa TTF a ajuns la 97,64 euro/MWh, maximul ultimilor patru ani și de peste trei ori nivelul de la începutul anului. Războiul din Iran a blocat Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece circa o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte, iar gazul reprezintă circa 80% din costul de producție al îngrășămintelor azotate. Ureea a atins în aprilie 856,9 dolari/tona pe piața globală.
„România intră în acest șoc fără producție proprie de îngrășăminte azotate: Azomureș este oprit din august 2024, iar reluarea producției după preluarea de către Romgaz este estimată pentru primăvara lui 2027. Fermierii depind integral de importuri, într-o piață în care Rusia a furnizat în 2025 circa 22% din importurile UE de îngrășăminte”, punctează Florian Ciolacu.
Securitatea agricolă depinde de accesul la energie, fertilizanți, semințe, echipamente, transport și finanțare, iar volatilitatea prețurilor lovește direct competitivitatea fermierilor din țara noastră.
Sesiunea dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO va aborda dependența de importurile de gaze și îngrășăminte, impactul CBAM asupra costurilor și soluțiile pentru reducerea expunerii la șocuri externe:
-
Energie regenerabilă la nivelul fermei;
-
Stocare strategică de inputuri;
-
Instrumente financiare, inclusiv asigurări subvenționate, fonduri mutuale și instrumente de stabilizare a veniturilor, pentru gestionarea riscurilor climatice, de piață și geopolitice.
Biosecuritate la frontiera externă a UE
România importă peste 70% din carnea de porc pe care o consumă. Pesta porcină africană continuă să lovească fermele din țara noastră. În 2026 au fost sacrificați peste 5.500 de porci într-o fermă din Arad în ianuarie, peste 8.600 în Neamț în februarie și aproape 5.700 într-o fermă din Buzău în septembrie. La mistreți, ANSVSA raporta la începutul lui martie 330 de focare, față de 200 cu un an înainte.
În sectorul ovin/caprin, pesta micilor rumegătoare (67 de focare în 2024) și variola ovină (27 de focare în 2025, cu noi focare în Buzău și Brăila în septembrie 2026) au blocat exportul. Comisia Europeană a interzis, din 17 iunie, ieșirea oilor și caprelor din România până la 31 decembrie 2026. Miza: un export de animale vii de peste 210 milioane de euro în primele zece luni din 2025, pe care ANSVSA îl estima la circa 300 de milioane de euro în 2026.
Siguranța sanitar-veterinară și fitosanitară, trasabilitatea și standardele echivalente pentru importurile din state terțe sunt teme centrale ale sesiunii, alături de protecția fermierilor români și europeni în fața produselor agroalimentare provenite din țări non-UE.
Perspectiva europeană: PAC 2028-2034 și noul buget al UE
„Uniunea Europeană are nevoie de o strategie coerentă de autonomie strategică alimentară, care să combine producția internă, diversificarea surselor și stocurile strategice. Europa nu poate presupune că piețele globale vor rămâne stabile sau că importurile vor acoperi orice deficit”, precizează Florian Ciolacu.
Viitorul cadru financiar european va determina direcția investițiilor pentru cel puțin șapte ani, astfel că deciziile din 2026-2027 sunt decisive. Sesiunea va discuta agenda cu care România poate merge la negocieri: competitivitate, reziliență, securitate alimentară și sprijin real pentru fermele viabile.
În opinia Clubului Fermierilor Români, „România poate argumenta pentru un tratament diferențiat, cu finanțare nu doar pentru plăți directe, ci și pentru logistică, procesare, irigații, stocare și digitalizare, iar fondurile ar trebui orientate spre investiții productive și infrastructură, nu doar spre măsuri de compensare sau conformare birocratică”.
Flancul Estic: parteneriate și cooperare regională
România poate promova un parteneriat agroalimentar cu statele din Flancul Estic, inclusiv Polonia, statele baltice, Republica Moldova și Ucraina, în limitele compatibile cu securitatea și cu piața internă. Cooperarea ar urma să vizeze logistica, standardele de calitate, schimbul de informații, rezervele strategice și planificarea comună pentru situații de criză. Astfel, agricultura poate deveni un instrument de coeziune europeană și de consolidare a Flancului Estic, nu doar o temă sectorială.
„Aducem în aceeași sală perspectiva de la Bruxelles, experiența diplomatică și vocea fermierilor, pentru că securitatea alimentară nu se poate discuta separat de energie, frontieră și comerț. Ne așteptăm ca din această sesiune să plece propuneri concrete, nu doar diagnostice”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Mecanismul de calcul al sprijinului financiar pentru fermierii afectați de seceta din anul 2025, modificat
În ședința de Guvern de vineri, 30 octombrie 2026, a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 751/2026 privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru suprafețele cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prezentul act normativ modifică HG nr. 751/2026 prin includerea unei definiții unitare pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, acesta reprezentând valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. De asemenea, Hotărârea revizuiește art. 9 alin. (2), în vederea clarificării și aplicării unitare a metodologiei de calcul. Astfel, sumele totale acordate unui beneficiar se stabilesc prin înmulțirea grantului pe hectar, obținut potrivit prevederilor alin. (1), cu suprafața determinată de APIA în urma tuturor controalelor în IACS, din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025.
Modificarea este necesară deoarece suprafața declarată de beneficiar în procesul-verbal poate fi diferită de cea determinată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar utilizarea acesteia ca referință pentru calcularea sprijinului poate conduce la stabilirea cuantumului ajutorului prin raportare la o suprafață care nu corespunde suprafeței confirmate prin verificările administrative făcute de APIA. Măsurile cuprinse în prezentul act normativ vizează compensarea tuturor pierderilor de venit rezultate direct din daunele aduse culturilor de floarea-soarelui și porumb.
Cererile de acordare a sprijinului financiar de urgență depuse anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri își mențin valabilitatea sub aspectul eligibilității, iar determinarea și plata sumelor cuvenite beneficiarilor se realizează prin aplicarea formulei de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2).
„Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Astfel, susține MADR, modificările propuse asigură o bază de calcul obiectivă și verificabilă, protejând bugetul de stat prin raportarea plăților la suprafețe certe, determinate în IACS.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Vinul, gastronomia, produsele locale, chiar și cele cu IG, lipsesc din strategia de promovare a turismului României
Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a transmis Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului observațiile sale la White Paper-ul privind înființarea Organizației de Management al Destinației Naționale (OMD Național), aflat în consultare. ADAR cere ca podgoriile cu denumire de origine să intre în arhitectura viitorului OMD Național.
Documentul propune o structură care ar putea administra între 20 și 30 de milioane de euro pe an pentru promovarea turistică a României, de patru până la șase ori mai mult decât bugetul actual. Pe parcursul celor 12 pagini ale sale, cuvântul „vin” nu apare însă niciodată. Nici gastronomia, nici băuturile spirtoase tradiționale, nici produsele cu indicație geografică.
Este o absență greu de explicat, susține ADAR. „Podgoriile românești cu denumire de origine controlată sunt teritorii delimitate juridic, protejate la nivel european și recunoscute internațional. Dealu Mare, Cotnari, Jidvei sau Recaș sunt deja destinații. La fel, Pălinca, Vinarsul Târnave sau Țuica Zetea de Medieșu Aurit sunt indicații geografice înregistrate în Uniunea Europeană. Puține resurse turistice românești pornesc cu un asemenea avantaj”, transmite Asociația Degustătorilor Autorizați din România.
ADAR propune ca enoturismul și turismul distilatelor tradiționale să fie tratate ca produs turistic distinct în strategia OMD Național, nu ca o anexă generică a gastronomiei. Asociația propune, de asemenea, ca enoturismul să fie printre primele acțiuni tematice pilot prevăzute pentru 2027.
Un al doilea argument ține de siguranța juridică. White Paper-ul semnalează el însuși riscul ca o taxă redistribuită spre promovare să intre sub incidența regulilor europene privind ajutorul de stat. Promovarea ancorată în denumirile de origine și indicațiile geografice este, în dreptul Uniunii, varianta cea mai sigură pentru fonduri publice care pun în valoare produse de consum.
ADAR atrage atenția și asupra cramelor care primesc turiști. Unele dintre variantele de finanțare analizate ar putea include în baza de calcul a taxei cifra de afaceri totală a acestora, inclusiv producția. Asociația cere ca, pentru producătorii de vin și distilerii, baza de calcul să se limiteze la veniturile din activitatea turistică propriu-zisă.
„Turistul care vine pentru vin vine pentru ceea ce găsește în pahar. Vinurile cu denumire de origine trec printr-o examinare organoleptică înainte de a ajunge pe piață, iar acesta este exact tipul de garanție pe care o promovare finanțată public trebuie să se sprijine”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.
ADAR și-a exprimat disponibilitatea de a pune la dispoziție expertiza tehnică a membrilor săi pe parcursul consultării.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În final, profitul contează
Inginerul agronom Vasile Iacob este unul dintre specialiştii care s-au remarcat în agricultura românească, căreia i-a oferit timp şi pasiune. Astăzi, la vârsta de 71 de ani, încă îl găsim pe câmpurile din județul Neamț, unde are în grijă sectorul vegetal de la TCE Agricultura, ca director tehnic. Vasile Iacob conduce o echipă bine pregătită, formată chiar de dumnealui, atentă la tot ce este nou în domeniu. La poalele munților, la Zănești, reușește să obțină producții comparabile cu zonele agricole renumite din țară.
Vasile Iacob: Avem în exploatare 6.000 de hectare de teren arabil. În anul agricol 2025 – 2026, structura de culturi arată astfel: 1.100 de hectare de grâu, 400 de hectare de orz, 300 de hectare de rapiţă, 800 de hectare de floarea-soarelui, 1.500 de hectare de porumb de consum şi 1.200 de hectare loturi de hibridare.
Din cauza schimbărilor climatice, a temperaturilor ridicate, o suprafaţă de 2.200 de hectare, 3.700 avem în plan, este irigată, o investiţie foarte mare, de peste 10 milioane de euro. Anul acesta este al doilea an în care irigăm, sperăm că în următorii ani investiţia pe care am făcut-o să fie cea mai rentabilă şi să aducă profitul cel mai mare.
În zona noastră, pe vremuri erau cam 850 de litri anual, din precipitații. Acum, abia avem 550–600 de litri şi văd că tendinţa este în scădere. Noi n-am suferit de secetă decât în ultimii trei ani. Până acum trei ani, venea câte o ploaie de pe munţii din jur, după-amiază, şi completa regimul pluviometric. Sunt istorie ploile de după-amiază. Astăzi plouă neuniform. Să ştiţi că înainte erau ploi generale, ploi care veneau cu front atmosferic, acum plouă punctiform. Poate să plouă aici, unde suntem noi, şi la 10 km să fie soare şi secetă. Deci, nu mai poţi spune că a plouat şi putem face producţii.
Nici prognozele nu mai sunt ce au fost. Pe vremuri primeam câte o prognoză de la Bacău pe o săptămână şi realizarea ei era în proporţie de 80%, acum ne uităm pe site-urile meteo, pe tot soiul de prognoze, astăzi plouă şi peste două zile zero precipitaţii. Deci, încălzirea globală îşi spune cuvântul şi rezultatele nu sunt chiar foarte bune, privit în perspectivă.
Un adevărat specialist trebuie să fie la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă.
Suntem într-o cultură de rapiţă. Este în continuare cea mai rentabilă cultură pentru un fermier?
Vasile Iacob: Anul trecut, noi la rapiţă am făcut 4.800 kg/ha, vă daţi seama că e o producţie foarte bună, avem hibrizi de la Corteva, hibrizi foarte buni, de calitate, PT315 şi PT303. Producția o dăm la silozul pe care-l avem la TCE Agricultură, iar valorificarea o fac ei. Prețul e cam ca anul trecut, undeva la 2,3–2,4 lei/kg. Dacă înmulţeşti, scoţi 10.000 de lei pe hectar, ceea ce la celelalte culturi nu prea iese.
Ne-am reorientat cu hibrizii de porumb, am pus hibrizi din grupa FAO 300 - 350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi tardivi și nu merge.
Iar investiția pe hectar este undeva la jumătate, poate chiar mai mult?
Vasile Iacob: Chiar mai mult. Investiția în hectarul de rapiță e în jur de 6.500–7.500 lei/ha. Dar să știți că în 2025 grâul, cu producţiile pe care le-am obţinut, de 10 tone la hectar pe întreaga suprafaţă a fermei, producţie medie, a fost peste cheltuielile pe care le-am făcut. Orzul la fel. Ceea ce ne-a dus în jos a fost porumbul, pentru că anul trecut porumbul n-a ajuns la maturitate, am recoltat cu 24%–25%, uscarea ne-a costat foarte mult şi valorificarea la fel. Am ajuns la 55 de bani kilogramul. Vă daţi seama, cheltuiala a fost mai mare şi aproape că l-am scos pe minus. Dar, în rest, floarea-soarelui a fost foarte rentabilă, am scos 3.900 kg media pe 700 de hectare, la rapiţă am zis, 4.800, iar la porumb noi am scos 12 tone, dar cu uscarea a fost mult mai puţin. S-a dus foarte mult. Să sperăm că anul ăsta va fi mai bine, mai ales că ne-am reorientat cu hibrizii, am pus hibrizi din grupa FAO 300–350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi din grupa 400–450, tardivi, și nu merge.
Domnule inginer, ați format, în ani, e drept, o echipă de specialiști, ingineri agronomi, băieți tineri, care lucrează aici lângă dvs., cum ați reușit?
Vasile Iacob: Ar fi păcat să nu ai mâna ta de lucru, să nu-i las d-lui Mihai Tărâţă nişte băieţi bine pregătiţi. Am o grupă care e la standarde internaţionale în ceea ce priveşte cunoştinţele, pentru că au fost elevii mei, dar elevii pot să-şi depăşească profesorul. Profesorul e prost dacă elevii nu-s mai buni decât el.
Înainte, apreciai un inginer agronom când îl întrebai unde ai cultura de sfeclă de zahăr. Şi dacă te duceai la fermă şi cultura de sfeclă era bună, era bun inginerul. Acum altele sunt criteriile. Acum trebuie să ştii o limbă străină, să ştii calculator, să fii la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă, astea sunt criteriile din ziua de azi. Înainte aşa era, te duceai, vedeai cultura de sfeclă şi ziceai: bun, hai să lucrăm împreună.
Apropo de tineri şi de oameni bine pregătiţi, mai găsiţi astfel de tineri care să-şi dedice existenţa pentru agricultură?
Vasile Iacob: În ultimii ani am găsit colegi la Iaşi, la universitatea agronomică, dar în ultimii 3-4 ani nu au mai venit. Sau, dacă vin, încep să te întrebe de program, mașină, salarii și altele asemenea. Sunt slab pregătiţi. În ultima vreme, cei care termină facultatea sunt slab pregătiţi. Am avut un coleg, l-am dus pe câmp şi a întrebat: domnule inginer, ce de păşune ai semănat! Şi-i zic: E grâu ăsta! – Dar rezistă şi iarna? – Rezistă! Şi absolvise cu 9,50 la facultate. Am văzut în practică, cei care au ferme îşi trimit copiii la facultate şi ăia au un interes să înveţe. Dar în rest, aşa, doar să aibă o facultate, zic eu. Dar noi avem băieţii pe care-i avem, sunt buni, sunt tineri, iar Mihai (Mihai Tărâță, proprietarul TCE Agricultura, n.r.) pentru o perioadă nu trebuie să-şi facă grija personalului agronomic.
Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. Ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie.
De când lucraţi în agricultură?
Vasile Iacob: Din 1980. După absolvirea facultăţii am avut repartiţie la Fundulea, la institut. Am terminat la USAMV Bucureşti şi pe primii 14 îi repartizau la Fundulea. Am renunţat din cauza soţiei, că născuse, şi ne-am mutat aici, în Neamț, am stat un an la un CAP, Ştefan cel Mare, după care am venit în zona asta şi aici am rămas până astăzi.
Aici era IAS sau tot CAP?
Vasile Iacob: Aici era fermă agroindustrială. Ferma partidului. Şi cu zootehnie. Am avut condiţii bune de lucru, ofereau condiţii foarte bune. După Revoluție a venit dl Culiță Tărâţă şi am început agricultura modernă. Cu dotare tehnică, cu tot. Ăsta e un lucru care mi-a plăcut aici, că poate plecam, dacă nu era. Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. La alţii monitorizează de dimineaţă până seara. Noi ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie. Dacă a văzut că facem producţie, ne-a lăsat, şi stresul care poate fi de zi cu zi este total eliminat. La fel, Mihai Tărâță nu se bagă absolut deloc în tehnologia pe care o facem noi.
Și încă ceva important, de când e Mihai, sâmbăta şi duminica aproape că nu mai lucrăm decât în perioadele de recoltare, ceea ce este un lucru mare să ştie mecanizatorul că sâmbăta şi duminica stă acasă şi se odihneşte şi cu altă forţă vine luni la treabă şi altul este randamentul, faţă de când lucrai non-stop, de dimineaţa până seara.
Care sunt criteriile pe care trebuie să le aibă în vedere un inginer agronom astăzi, având în vedere toate provocările agriculturii de azi?
Vasile Iacob: Să fie ancorat în ultimele cuceriri, ultimele noutăţi în agricultură, să ştie calculator, noi avem foarte multe programe. Eu pot să stau acasă să urmăresc productivitatea la tractoare, unde merg, ce fac, digitalizarea este prezentă în fermele noastre. Trebuie să fii bine dotat ştiinţific, dacă vrei să faci producţie de 10–11 tone la grâu, de pildă. Altfel faci 4–5 tone la hectar.
Se spune că ochiul stăpânului îngraşă animalul. În cazul dvs. mai e nevoie să veniţi tot timpul pe câmp, să-i controlați, să zic așa, pe tinerii ingineri pe care i-ați pregătit?
Vasile Iacob: Câteodată, nu, dar e o plăcere să trec şi să văd culturile. Vin din plăcere la câmp, mai ales la recoltare. Când vezi producţiile, altă satisfacţie ai când vezi că ai făcut 10–11 tone la hectar. Am plecat de la 3.000 kg de grâu la hectar, şi să ajungi la 11 tone… câteodată colegilor din jur nu le vine să creadă, dar sunt producţii reale pe care le-am făcut şi nu vrem să ne lăudăm cu realizările pe care le-am făcut noi aici.
În zona asta, în 1987, cultivam hibrizi Pioneer, ceea ce era o noutate, şi am făcut atâta producţie atunci, ţin minte, că şeful Gospodăriei de partid m-a certat, că nu mai terminam. El trebuia să dea recoltatul încheiat şi producţia era foarte mare, şi se recolta manual, l-am umilit atunci cu producţia pe care am obţinut-o la porumbul de consum.
Să vă ţină Dumnezeu sănătos şi să mai creşteţi tineri ingineri agronomi, pasionaţi de agricultură, că, aşa cum se zice, nu ducem lipsă de forță de muncă, ci noi în România ducem lipsă de poftă de muncă.
Vasile Iacob: Să ştiţi că au mai fost colegi foarte buni, am avut tineri agronomi extraordinari, dar pe care i-au luat multinaţionalele. Au plecat. În ultima vreme, Mihai Tărâță a adoptat o politică de a-i stabiliza, cu salariu foarte bun, şi sper ca inginerii, colegii noștri, să facă lucruri bune şi în continuare.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2026Abonamente, AICI!Citeşte mai mult ...
Viitorul agriculturii românești se dezbate la Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035
Clubul Fermierilor Români organizează joi, 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035. Comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen, directorul general DG AGRI Elisabeth Werner, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu, Banca Mondială, BERD, ministrul agriculturii Florin Barbu și ministrul finanțelor Alexandru Nazare dezbat, alături de fermieri, viitorul agriculturii românești în patru sesiuni: reforma PAC, securitatea alimentară pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor și tehnologia împreună cu înnoirea generațională.
Conferința are loc într-un moment în care se decide bugetul european pentru 2028-2034. Propunerea Comisiei Europene privind noul Cadru Financiar Multianual și reforma PAC post-2027 modifică structura plăților directe și a dezvoltării rurale.
Potrivit analizei Clubului Fermierilor Români, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 la 16,57 miliarde de euro. Tema de fond a zilei este simplă: ce poziție are România în aceste negocieri și cine o susține.
„Bugetul agricol pentru 2028-2034 nu se decide în 2028, se decide acum. Nu ne permitem să repetăm lecția PNRR, unde agricultura a rămas fără finanțare. Pe 5 noiembrie aducem la aceeași masă Comisia Europeană, Guvernul, băncile și fermierii, ca România să intre în negocieri cu o poziție unitară și cu soluții testate deja în ferme”, declară Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
Cifrele care stau la baza dezbaterii
-
~11,4 miliarde de euro - deficitul de finanțare a agriculturii românești, cel mai mare din Uniunea Europeană (2022). La nivelul UE, deficitul este estimat la ~62 de miliarde de euro.
-
0,03% - ponderea fermelor românești digitalizate.
-
-37% - scăderea numărului de ferme din UE între 2005 și 2020: 5,3 milioane de ferme mai puține. În același interval, vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, la 56 de ani.
-
40% - nivelul veniturilor fermierilor europeni raportat la salariul mediu, după o scădere de 12% a venitului mediu la hectar în ultimii 20 de ani și o creștere de 30% a datoriilor.
-
+~300% vs. +15% - creșterea costurilor fermelor (salarii, inputuri, motorină) din 2007 până azi, față de creșterea prețului cerealelor în aceeași perioadă. România exportă încă două treimi din cereale neprocesate.
„Agricultura nu mai poate fi tratată ca un simplu sector economic, ci ca un sector strategic pentru siguranța și securitatea națională și europeană. România poate deveni pilonul agroalimentar al Flancului Estic, dar asta cere finanțare adaptată, gestionarea apei și a riscurilor, procesare și oameni pregătiți să folosească tehnologia”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Patru sesiuni, o singură întrebare: ce agricultură vrea România în 2035?
Conferința este deschisă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, și Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, alături de Radu Burnete, consilier prezidențial, care va transmite un mesaj din partea președintelui României. Sesiunile sunt moderate de Florian Ciolacu și Andreea Stroe.
10:30-12:00 | Dialog interactiv România-UE privind viitorul agriculturii
Cadrul european al agriculturii viitorului: reforma PAC 2028-2034, noul buget multianual, convergența plăților directe, extinderea UE spre Republica Moldova și Ucraina, acordurile comerciale cu state terțe, irigațiile și simplificarea birocrației. Participă Christophe Hansen (comisar european pentru Agricultură și Alimentație, mesaj video), Elisabeth Werner (director general DG AGRI, Comisia Europeană), Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European, mesaj video), Maria Grapini (europarlamentar, vicepreședinte Comisia IMCO), Jurgen Tack (secretar general Organizația Europeană a Proprietarilor de Terenuri - ELO), ministrul Agriculturii Florin Barbu, senatorul Tánczos Barna, fost viceprim-ministru, și Holger Kray (Banca Mondială, online). Prof. univ. dr. Gavril Ștefan (prorector USV Iași) prezintă un model economico-financiar al agriculturii pentru reziliență și competitivitate.
12:15–13:00 | Sesiune specială: agricultura românească și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO
Securitatea alimentară devine componentă a securității naționale și europene. Pe agendă: rolul României și al porturilor de la Marea Neagră în aprovizionarea regiunii, costul energiei și al îngrășămintelor (inclusiv efectul CBAM), controlul sanitar-veterinar la frontiera externă a UE (pesta porcină africană, gripa aviară), investițiile în procesare și depozitare și gestionarea riscurilor prin asigurări și fonduri mutuale. Intervin Mark Titterington (co-fondator, Forum for the Future of Agriculture, Bruxelles), ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, și Georgiana Rusu (director general, Broker de Asigurare Clubul Fermierilor Români).
14:00–15:30 | Viziune & acțiune: finanțare și competitivitate
Accesul fermierilor la credit, costul capitalului, instrumentele de garantare, un cadru fiscal stabil și investițiile în procesare. Invitat special: Jabbar Kanani (președinte Agricover, coordonatorul Grupului de Lucru pentru instrumente financiare în agricultură). În panel: ministrul finanțelor Alexandru Nazare, Victoria Zinchuk (director BERD România), Teodora Petre (director executiv Banca de Investiții și Dezvoltare), Bogdan Cernescu (director executiv Corporate Banking BCR), Liviu Dobre (director general, Agricover Holding) și Matei Titianu (președinte LAPAR, absolvent al programului Tineri Lideri pentru Agricultură). Momente speciale: Andrei Vasile (CEO Agricover Payments) și Adrian Ciurtin (CEO WIREN), care lansează Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă.
15:30–16:30 | Transformarea agriculturii: tehnologii avansate, digitalizare și înnoire generațională
Agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și noile tehnici genomice, digitalizarea APIA și AFIR pentru mai puțină birocrație, succesiunea în ferme și accesul tinerilor la teren, capital și piață. Invitat special: Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, online), despre tinerii în agricultura europeană. În panel: Marcelo Castellanos (Country Manager România Banca Mondială), senatorul Sebastian Cernic (președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene), Jennifer Gilberg (CEO Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova), Valerian Iștoc (președinte Summit Agro România) și Sandor Darabont (fermier, membru fondator CFRO). Moment special: Ciprian Dron (CEO UNITY Group) lansează Proiectul ROVIO.
Concluziile și recomandările strategice ale conferinței (16:30) sunt prezentate de Achim Irimescu, reprezentantul Clubului la Bruxelles, și de fermierii Dan Hurduc (membru fondator CFRO) și Radu Mărtinescu.
Pe toată durata zilei, expoziția „Inovație Tehnologică și Gastronomică” prezintă soluții de AI, automatizare și robotică pentru ferme.
De la Craiova și Oradea la București
Conferința Națională încheie seria de consultări regionale AGRI4FUTURE, desfășurate în această toamnă, printre altele la Craiova (Oltenia, 8 octombrie) și Oradea (Nord-Vest, 15 octombrie). În regiuni, fermierii au lucrat pe patru axe: politici agricole, finanțare, tehnologii și lanțul valoric agroalimentar, la care s-au adăugat formarea forței de muncă, energia și reducerea birocrației. Din aceste discuții, Clubul aduce la București propuneri concrete:
-
Lecții învățate din PNS 2023-2027: propuneri de ajustare a condiționalităților GAEC 6, 7 și 8, menținerea sprijinului cuplat pentru culturile deficitare, criterii mai corecte pentru investițiile în irigații și pentru tinerii fermieri.
-
Un nou cadru național de finanțare multianuală a agriculturii: buget PAC distinct, pe doi piloni, instrumente de garantare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, fonduri de investiții sectoriale și un program național de gestiune a riscurilor climatice.
-
Digitalizarea fermelor: Clubul susține Programul Național de Digitalizare a Agriculturii, inclusiv un program postuniversitar de Management al Digitalizării Fermelor (6 luni, 120 de ore, 65% activități practice).
-
Energie pentru ferme: ghiduri pentru auditul energetic al fermelor și pentru comunități de energie și autoconsum colectiv în agricultură.
-
Produsul românesc: un mecanism independent de certificare a autenticității și trasabilității produselor românești, branduri regionale și o rețea națională de hub-uri agroalimentare.
Agenda completă a evenimentului: https://agri4future2035.ro
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
ANSVSA acționează pompieristic în vaccinarea oilor și caprelor
După doi ani de eșec în gestionarea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, după ce a slăbit și a compromis sistemul sanitar-veterinar, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) demarează acum pompieristic o campanie de vaccinare fără transparență și fără o strategie clară pentru reluarea exporturilor.
Încă din 2024, de la apariția primelor focare de pestă a micilor rumegătoare, conducerea ANSVSA a gestionat catastrofal o criză care a produs pierderi uriașe sectorului ovin din România. Din incapacitate și din interese nelegitime.
Dintr-unul dintre marii exportatori mondiali de ovine vii, România a ajuns să se confrunte cu blocarea unor piețe tradiționale, restricții comerciale severe și o incertitudine care amenință existența a mii de crescători. Oierii au pierdut posibilitatea de a-și valorifica mieii și oile, principala lor sursă de venit, fără să primească răspunsuri convingătoare despre momentul și condițiile reluării exporturilor.
În tot acest timp, au apărut suspiciuni grave privind modul în care au fost monitorizate de către ANSVSA restricțiile, circulația animalelor și cât de corect au fost acordate despăgubirile.
În timp ce crescătorilor li se interzicea să își miște și să își vândă legal animalele, există semnalări că anumite rețele comerciale ar fi continuat să cumpere la prețuri de mizerie, să transporte și să valorifice ovine fără respectarea regulilor sanitare veterinare. Unele dintre scandaluri sunt deja documentate.
În iulie 2026, în județul Cluj au fost descoperite 75 de oi care figurau oficial ca ucise într-un focar din Tulcea și pentru care fuseseră acordate despăgubiri! Tot la Tulcea, fostul director al DSVSA, a fost condamnat definitiv pentru luare de mită, într-un dosar legat de plata despăgubirilor pentru aproximativ 49.000 de ovine eliminate în focarele din 2024.
Ca să acopere aceste lucruri ANSVSA a interzis în 2025 inventarierea anuală a animalelor. Aceste cazuri ridică întrebări serioase despre controlul mișcărilor de animale, corectitudinea bazei naționale de date și modul în care au fost administrate despăgubirile.
În paralel, aceeași conducere a ANSVSA a slăbit tocmai rețeaua sanitar-veterinară care ar fi trebuit să asigure prevenirea și combaterea bolilor în teritoriu. Deși a primit un buget mai mare decât în anul precedent, în 2025, ANSVSA a redus la jumătate finanțarea contractelor cu medicii veterinari de liberă practică. Asta a dus la instabilitatea sistemului și a afectat capacitatea de intervenție în teritoriu. Există județe unde mai mult de jumătate din comune au rămas fără acoperire medicală veterinară.
Acum, cu cine intenționează ANSVSA să facă vaccinarea?!
Aceasta este situația în care România începe, la sfârșitul lunii octombrie 2026, o campanie de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Avem un sistem sanitar-veterinar slăbit, o bază de date cu probleme grave de credibilitate, medici veterinari și crescători care și-au pierdut încrederea în autoritatea veterinară. Iar peste toate acestea vine o campanie demarată pompieristic, cu reguli insuficient explicate și fără o strategie completă, făcută publică, privind eradicarea bolilor și reluarea exporturilor.
Atenție, mai grav, există întrebări serioase privind chiar alegerea vaccinurilor!
Vaccinul împotriva pestei micilor rumegătoare nu permite diferențierea serologică uzuală între anticorpii produși în urma vaccinării și cei apăruți după infecția naturală. Asta complică supravegherea epidemiologică și poate ridica dificultăți importante atunci când România va trebui să demonstreze absența circulației virusului pentru reluarea exporturilor.
În plus, cele câteva sute de mii de doze primite pentru PMR nu reprezintă decât o mică parte a necesarului potențial, iar programul anunțat vizează doar județele Tulcea și Constanța. Cum a fost fundamentată această strategie și ce se întâmplă cu restul efectivelor?
În cazul vaccinului Jovivac, destinat combaterii variolei, prospectul transmis medicilor veterinari indică oaia ca specie țintă, deși campania este prezentată ca vizând atât ovinele, cât și caprinele. Există deja semnalări privind vaccinarea caprelor. Cine a autorizat această utilizare și cine răspunde pentru ea?
Nici măcar medicii veterinari care trebuie să execute campania nu au primit, în mod transparent, toate clarificările privind cadrul juridic, responsabilitățile, tarifele și decontarea serviciilor. Colegiul Medicilor Veterinari din România a fost nevoit să solicite intervenția prim-ministrului pentru publicarea programului oficial de vaccinare.
Este inadmisibil ca o campanie cu asemenea implicații epidemiologice și economice să înceapă în aceste condiții!
După doi ani de restricții și pierderi, România avea nevoie de o strategie profesionistă, fundamentată științific, cu o rețea veterinară funcțională, o bază de date credibilă, un program riguros de supraveghere postvaccinală și un calendar realist pentru reluarea exporturilor.
Solicităm Guvernului României un audit privind gestionarea focarelor din 2024 până în prezent, verificarea sistemului de trasabilitate și a despăgubirilor, publicarea imediată a programului oficial de vaccinare și prezentarea unei strategii concrete de eradicare și reluare a exporturilor.
Vaccinarea trebuie să se desfășoare legal, transparent și cu responsabilități clar definite. Medicii veterinari au dreptul să știe în ce condiții lucrează.
Oierii nu au nevoie de promisiuni, de improvizații și de comunicate triumfaliste. Au nevoie de animale sănătoase, de piețe deschise și de un sistem sanitar-veterinar în care să poată avea încredere.
Iar pentru tot ce s-a întâmplat în acești doi ani trebuie să existe răspunsuri și responsabilități asumate.
Autor: prof. dr. ADRIAN OROS, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Tehnologia revoluționară pentru grâu, de la Vylor, va fi lansată în 2027
Vylor, compania de semințe și genetică avansată care s-a desprins din Corteva la 1 octombrie 2026, a confirmat progresele realizate în cadrul platformei sale de tehnologie pentru grâu hibrid prin anunțarea Xpedite™, sistemul utilizat pentru crearea hibridului de grâu, care va fi lansat la sfârșitul anului 2027.
Testele de cercetare desfășurate pe parcursul mai multor ani demonstrează și confirmă producțiile constant ridicate ale grâului hibrid, precum și stabilitatea producției sale, respectiv reziliența în fața unei varietăți de condiții nefavorabile, inclusiv boli și secetă.
Compania estimează că grâul hibrid va accelera dezvoltarea portofoliului său de grâu din America de Nord, generând venituri de 500 milioane de dolari până în 2035 și de un miliard de dolari până în 2040, inclusiv venituri din licențiere. Astfel, grâul va deveni al treilea pilon al afacerii Vylor, alături de porumb și soia.
„Grâul este cultivat pe aproape 550 de milioane de acri la nivel global și pe peste 60 de milioane de acri în America de Nord, ceea ce îl face a treia cea mai importantă cultură din regiune. De asemenea, și foarte important, reprezintă o sursă esențială de hrană pentru sute de milioane de oameni, furnizând 20% din caloriile consumate la nivel mondial. Aceste cifre oferă o imagine a amplorii impactului pe care îl poate avea tehnologia noastră. Suntem încântați să începem colaborarea cu fermierii pentru a-i ajuta să producă mai mult din această cultură esențială și să contribuim la satisfacerea nevoilor unei populații globale în creștere”, a declarat Judd O'Connor, viitorul director comercial și operațional al Vylor.
Semințele hibride sunt create prin încrucișarea a doi părinți diferiți din punct de vedere genetic pentru a produce plante mai rezistente și cu potențial de producție superior pentru fermieri.
Grâul hibrid al Vylor este construit pe baza unui sistem unic în industrie, proprietate a companiei și non-OMG. Acesta crește potențialul de producție cu 10%1, utilizând aceeași suprafață de teren și aceleași resurse, este mai rezistent la secetă, iar grâul hibrid creat cu ajutorul Xpedite™ poate produce cu până la 20%2 mai mult decât soiurile de elită în condiții de deficit hidric. De asemenea, accelerează introducerea pe piață a noii germoplasme de elită prin creșterea capacității de producție a semințelor parentale. Fiind rezultatul ameliorării convenționale, grâul hibrid pe care Vylor îl va lansa în America de Nord nu necesită aprobare de reglementare.
Spre deosebire de alte sisteme de hibridare a grâului, cunoscute de decenii, tehnologia proprietate a Vylor s-a dovedit în teste eficientă în 100% dintre tipurile de germoplasmă de grâu evaluate, permițând progrese genetice mai rapide și furnizarea semințelor la scară comercială. Compania estimează că tehnologia sa pentru grâu hibrid va dubla, până în 2040, ritmul anual al progresului genetic comparativ cu grâul convențional.
Grâul hibrid Vylor produce boabe care respectă aceleași standarde de calitate ca grâul varietal și nu necesită echipamente sau practici speciale de gestionare a culturii, ceea ce le permite fermierilor să își mențină metodele actuale de cultivare. Compania va lansa în 2027, în America de Nord, grâu Hard Red Winter, urmând să adauge Soft Red Winter în 2029 și Hard Red Spring în 2030. În paralel, Vylor intenționează să se extindă și în alte regiuni ale lumii prin activitatea sa comercială proprie, precum și prin acorduri de licențiere, parteneriate și achiziții.
Clic aici pentru a viziona materialul video Vylor despre știința din spatele grâului hibrid.
1. Teste interne de producție pentru hibrizii de lansare: trei ani de testare (2024, 2025 și 2026) în 41 de locații din Kansas, Nebraska, Colorado și Oklahoma; pentru hibrizii aflați în dezvoltare: un an de testare (2026) în 18 locații din Kansas, Nebraska, Colorado și Oklahoma.
2. Teste interne de producție pentru hibrizii de lansare: trei ani de testare (2024, 2025 și 2026) în 20 de locații din Kansas, Colorado, Nebraska și Oklahoma; pentru hibrizii aflați în dezvoltare: un an de testare (2026) în 10 locații din Kansas, Colorado, Nebraska și Oklahoma.
Vylor este o companie de semințe și genetică avansată care, de mai bine de un secol, se concentrează pe furnizarea de inovații revoluționare pentru fermieri. Bazându-se pe unul dintre cele mai valoroase fonduri genetice din agricultură și pe biotehnologii transformatoare, Vylor își valorifică expertiza științifică pentru a oferi tehnologii de ultimă generație care ajută fermierii din întreaga lume să își crească producțiile. Prin expertiza sa în științe avansate, accesul puternic la piață și activitatea de licențiere aflată în extindere, Vylor creează valoare și generează creștere pentru fermieri, clienți și acționari, contribuind astfel la hrănirea populației. Mai multe informații pot fi găsite pe vylor.com.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Fermierul este conectat la informație, resurse și plată cu Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată agriculturii
La începutul lunii octombrie, Agricover a lansat Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată fermierilor, o aplicație mobilă care integrează contul de plăți, transferurile, cardul Visa Platinum Business, alături de accesul direct la finanțările Agricover Credit IFN și la informații relevante din piața agricolă. Construită în jurul nevoilor specifice agriculturii, noua platformă digitală va adăuga progresiv noi servicii pentru administrarea și dezvoltarea fermelor din România.
În interviul acordat publicației Revista Fermierului, Andrei Vasile, CEO Agricover Payments, ne-a vorbit în detaliu despre platforma financiară Agricover Pay, precum și despre propriul parcurs profesional și legătura cu agricultura. În rândurile de mai jos, vă invităm să citiți interviul.
Agricover Pay este o platformă financiară dedicată fermierilor, prima de la noi din țară și chiar prima din Europa. O investiție consistentă pentru grupul Agricover, prin urmare se lucrează de ceva timp la acest proiect. Cum a apărut ideea și care au fost pașii până la lansare?
Andrei Vasile: Agricover Pay este unul dintre cele mai importante proiecte pe care Grupul le-a construit în ultimii ani. Nu vorbim despre o aplicație adăugată peste business-urile existente, ci despre o nouă infrastructură financiară pentru fermieri, construită de la zero. Am pornit de la o întrebare foarte concretă: cum putem aduce mai aproape, în aceeași arhitectură, plățile, accesul la finanțare și informațiile de care fermierul are nevoie atunci când ia o decizie? Pentru mine, miza este simplă: fermierul să petreacă mai puțin timp cu operațiunile financiare și mai mult timp cu afacerea lui.
De aici a început proiectul. Am construit Agricover Payments ca instituție de plată, am parcurs procesul de autorizare la Banca Națională, am devenit membru principal Visa, am construit infrastructura împreună cu Libra Internet Bank și am dezvoltat integrarea cu Agricover Credit IFN și, progresiv, cu celelalte companii din Grup.
În paralel, am construit tehnologia și produsul în jurul fluxurilor reale ale fermei. De reținut că nu am pornit de la un model financiar generalist pe care să încercăm ulterior să îl adaptăm agriculturii.
Investiția depășește 12 milioane de lei, dar dimensiunea proiectului nu este doar financiară. Este important pentru noi pentru că extinde modelul de specializare al Agricover într-o zonă nouă: serviciile financiare digitale.
După mai bine de 25 de ani în care Grupul a construit produse și servicii pornind din cunoașterea agriculturii, Agricover Pay transformă această experiență într-o platformă care poate conecta informația, resursele și plata într-un mod mult mai apropiat de felul în care funcționează efectiv o fermă.
Ambiția noastră este să construim aici un model care, în timp, să poată fi dus și pe alte piețe agricole din Europa.
Ce aduce Agricover Pay în piața agricolă românească?
Andrei Vasile: Aduce o arhitectură financiară construită special pentru agricultură. Până acum, fermierul folosea separat instrumentele de plată, finanțarea și informațiile de care avea nevoie pentru a lua o decizie. Agricover Pay începe să le conecteze într-o singură platformă.
Pentru noi, acesta este elementul de inovație: aplicăm specializarea pe care Agricover a construit-o în agricultură și în zona serviciilor financiare digitale. Platforma combină infrastructura financiară reglementată, tehnologia și cunoașterea sectorului, cu obiectivul foarte concret de a reduce timpul dintre informație, decizie și acțiune. Ambiția noastră este să construim aici un model care, în timp, să poată fi dus și pe alte piețe agricole din Europa.
Nu vrem să adăugăm încă o aplicație în telefonul fermierului, ci să îi simplificăm lucrurile pe care astăzi le face în mai multe locuri.
Practic, ce înseamnă pentru fermieri Agricover Pay?
Andrei Vasile: Agricover Pay este o platformă din care fermierul își poate gestiona plățile și poate utiliza cardul Visa Business Platinum pentru cheltuielile curente ale fermei. Integrarea cu Agricover Credit IFN permite vizualizarea creditelor active și solicitarea de trageri din liniile de capital de lucru deja aprobate. De asemenea, pot fi inițiate digital solicitări de finanțare către Agricover Credit IFN.
Din perspectiva utilizatorului, platforma oferă posibilitatea de a vedea mai clar ce resurse are disponibile și să facă plata din același mediu digital. Funcționalitățile și informațiile disponibile vor fi extinse progresiv. Nu vrem să adăugăm încă o aplicație în telefonul fermierului, ci să îi simplificăm lucrurile pe care astăzi le face în mai multe locuri.
Fermierul nu vede doar informația, ci o poate pune în legătură cu resursele financiare disponibile și cu posibilitatea de a face plata. Aici vedem valoarea integrării.
Care sunt avantajele pentru producătorul agricol?
Andrei Vasile: Primul avantaj este timpul. În agricultură există multe decizii care trebuie luate într-o fereastră scurtă: o achiziție de inputuri, o plată, folosirea unei finanțări deja aprobate. Prin conectarea finanțării cu plata, reducem numărul de pași dintre decizie și execuție. Într-un business în care sezonul și momentul potrivit contează enorm, timpul economisit are o valoare foarte concretă.
Al doilea avantaj este vizibilitatea. Fermierul poate vedea resursele financiare disponibile și poate gestiona operațiunile direct din aplicație. Pe măsură ce platforma se dezvoltă, această imagine va include și mai multe informații relevante pentru deciziile din fermă cum sunt, spre exemplu, informațiile privind evoluția prețurilor la grâu, motorină și îngrășăminte.
Prin urmare, platforma furnizează și informații de piață, prețuri, tendințe?
Andrei Vasile: Da, aceasta este una dintre direcțiile de dezvoltare ale platformei. Vom integra informații privind prețurile și evoluțiile pentru grâu, motorină și îngrășăminte, tocmai pentru că acestea intră frecvent în deciziile de vânzare sau de achiziție ale fermierului.
Important este contextul în care apar aceste date. Fermierul nu vede doar informația, ci o poate pune în legătură cu resursele financiare disponibile și cu posibilitatea de a face plata. Aici vedem valoarea integrării.
Cum funcționează?
Andrei Vasile: Agricover Pay combină mai multe componente într-o singură platformă. Fermierul are un cont de plăți, poate face transferuri și poate utiliza cardul Visa Business Platinum. Pentru clienții eligibili Agricover Credit IFN, finanțarea este conectată direct la platformă: pot vedea creditele active și pot solicita trageri din liniile de capital de lucru deja aprobate.
Infrastructura de plată este construită împreună cu Visa și Libra Internet Bank, iar serviciile de plată sunt furnizate de Agricover Payments, instituție de plată autorizată și supravegheată de Banca Națională a României.
Obiectivul nostru este ca, într-o etapă ulterioară, Agricover Pay să fie accesibilă și fermierilor care nu au în prezent o relație comercială cu Grupul Agricover.
Cărui tip de fermier se adresează? Este pentru toate sectoarele agriculturii?
Andrei Vasile: Agricover Pay este pentru toți fermierii, indiferent de dimensiunea sau tipul fermei. Nevoia de a gestiona mai simplu plățile, finanțarea și informațiile relevante există atât într-o fermă mică, cât și într-una foarte mare, precum și într-o fermă vegetală ori zootehnică.
Modul în care va fi posibilă înrolarea în platformă este însă etapizat. În prima fază ne concentrăm pe baza actuală de clienți Agricover. Așteptăm cu interes sugestiile utilizatorilor care ne vor ajuta să optimizăm produsul, astfel încât să acopere pe deplin cerințele specifice de gestionare financiară a fermei. Ulterior, planul este să extindem atât accesul, cât și funcționalitățile platformei și către o bază mai largă de fermieri. Preferăm să lansăm etapizat, să ascultăm feedbackul fermierilor și să dezvoltăm mai departe ceea ce folosesc cu adevărat.
Pot folosi această platformă financiară și fermierii care nu sunt clienți Agricover?
Andrei Vasile: Cum am menționat mai devreme, în această etapă, lansarea și activarea sunt concentrate pe fermierii din baza de clienți Agricover. Platforma este însă construită ca infrastructură care poate fi dezvoltată în timp. Obiectivul nostru este ca, într-o etapă ulterioară, Agricover Pay să fie accesibilă și fermierilor care nu au în prezent o relație comercială cu Grupul Agricover.
Pentru noi, succesul nu înseamnă doar câți utilizatori intră în platformă, dar și cât de utilă devine în activitatea curentă a fermei și cât de natural intră în modul în care fermierii își gestionează plățile, finanțarea și informațiile. Nu urmărim descărcări de aplicație, ci un instrument pe care fermierul ajunge să se bazeze în fiecare zi.
Câți fermieri credeți că vor accesa platforma? Și o vor face pentru toate funcționalitățile ei sau doar pentru anumite lucruri?
Andrei Vasile: În prima etapă, obiectivul nostru este să activăm baza actuală de clienți Agricover, care depășește 11.000 de fermieri, și să construim o utilizare reală.
Nu ne așteptăm ca fiecare fermier să folosească toate funcționalitățile în același fel. Pentru unii, punctul de intrare va fi plata și cardul, pentru alții accesul la o finanțare deja aprobată, iar pentru alții informațiile sau, pe măsură ce integrările avansează, relația comercială cu celelalte companii din Grup.
Următorii pași sunt tocmai în această direcție: extinderea funcționalităților și a integrărilor, apoi deschiderea platformei către o bază mai largă de fermieri. În planul de dezvoltare este prevăzută, într-o etapă ulterioară, deschiderea Agricover Pay pentru orice fermier persoană juridică din România, precum și extinderea accesului la produse și informații prin fluxuri digitale.
Pentru noi, succesul nu înseamnă doar câți utilizatori intră în platformă, dar și cât de utilă devine în activitatea curentă a fermei și cât de natural intră în modul în care fermierii își gestionează plățile, finanțarea și informațiile. Nu urmărim descărcări de aplicație, ci un instrument pe care fermierul ajunge să se bazeze în fiecare zi.
Vorbim despre un produs agri-first: arhitectura lui pornește din specificul agriculturii, nu din adaptarea ulterioară a unui produs financiar generalist.
Este un avantaj că Agricover e pe piață de 26 de ani, are în portofoliu mii de fermieri, o companie care cunoaște realitățile din teren...
Andrei Vasile: Cred că acesta este avantajul nostru cel mai important. Nu am început cu tehnologia și apoi am căutat o utilizare pentru ea, cum se întâmplă destul de des în lumea tech. Am pornit de la felul în care funcționează o fermă, de la momentele în care apar nevoile de finanțare și de la importanța timpului într-o decizie. Relația construită în peste 25 de ani cu fermierii ne ajută să vedem mai bine aceste fluxuri și să construim tehnologia în jurul lor. Tocmai de aceea vorbim despre un produs agri-first: arhitectura lui pornește din specificul agriculturii, nu din adaptarea ulterioară a unui produs financiar generalist.
În final, vrem să vă cunoască și fermierii, de când sunteți în agribusiness? Legătura cu agricultura cum a apărut?
Andrei Vasile: Parcursul meu profesional este construit în jurul serviciilor financiare, al plăților și al dezvoltării de produse digitale. Am lucrat în banking, în special în zona de carduri și produse financiare, apoi în strategie și business development. În paralel, am avut și un parcurs antreprenorial, am co-fondat o platformă fintech de plată a avansurilor salariale.
Legătura mea directă cu agricultura a început odată cu Agricover Payments. În 2024 m-am alăturat echipei și a fost o schimbare importantă de perspectivă, pentru că agricultura are propriile ritmuri, propriile riscuri și un mod foarte specific de a folosi capitalul. Am venit cu experiența de payments, fintech și construcție de produse, iar Agricover a adus peste 25 de ani de cunoaștere a fermierilor și a sectorului. Din întâlnirea acestor două tipuri de experiență s-a construit Agricover Pay.
În ultimii doi ani, am construit Agricover Payments începând de la autorizare și model operațional până la produs, tehnologie și go-to-market. Pentru mine, acesta este și lucrul cel mai interesant în acest proiect: nu am adaptat pur și simplu un produs financiar existent pentru agricultură, ci am pornit de la nevoile și fluxurile reale ale fermierului. Cred că rezultatul cel mai important nu este că am lansat o tehnologie, ci că am pus bazele unui business financiar nou, cu o direcție clară de dezvoltare.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
