În data de 6 februarie 2013, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în prezenţa secretarului de stat Achim Irimescu, s-a semnat “Declaraţia pentru Soia Dunăreană”, iniţiativa lui Matthias Kron, preşedintele Asociaţiei austriece “Soia Dunăreană”. 

România devine a noua ţară semnatară a declaraţiei, care susţine necesitatea identificării unor surse de proteină vegetală pentru asigurarea necesarului de consum intern al sectorului zootehnic din UE, în condiţiile unor importuri masive, în special de soia, din SUA, Brazilia, Argentina.

În cadrul târgului “Săptămâna Verde” - Berlin, 2013, a fost semnată “Danube Soy Declaration”, de către o parte din statele riverane Dunării. La momentul respectiv, ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, a fost de acord cu necesitatea identificării unor soluţii pentru creşterea competitivităţii sectorului animal din UE, precizând că trebuie consultat mediul academic şi producătorii din România. 

Semnarea Declaraţiei nu angajează România în niciun fel faţă de orice altă decizie viitoare privind cultura soiei.

Comisia Europeană a publicat un studiu despre “Categoria agriculturii şi a produselor alimentare din fermele de munte”. Studiul a examinat etichetările existente în ţările member UE şi ia în calcul crearea unor reguli pentru folosirea categoriei “produs de la munte”, protejat la nivel european de “Quality Regulation – Regulamentul calităţii”, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Regulamentul introduce o serie de condiţii pentru folosirea etichetei de “produs de la munte” şi dă posibilitatea Comisiei să creeze un set practice de reguli.

“Zona de munte este un Rai al biodiversităţii şi este locul unde sunt multe activităţi în ferme, cu metode tradiţionale de producţie”, a spus Dacian Cioloş, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

“Credem că utilizarea eticheta produs de la munte îi va ajuta pe fermierii din zonele montane să pună în evidenţă specificul produselor şi să-ţi maximizeze potenţialul productive”, a continuat el.

Munţii acoperă 18.5% din suprafaţa UE şi reprezintă un procent important al populaţiei şi al economiei europene. Fermele de la munte sunt păstrătoare ale metodelor şi produselor tradiţionale, dar au şi mari probleme din cauza drumurilor dificile, productivităţii reduse şi a climei aspre.

Potrivit studiului, 65% dintre consumatorii europeni au o părere bună despre produsele de la munte, pe care le văd ca rezultate ale tradiţiei, autenticităţii, simplităţii. Există, totuşi, pericolul ca eticheta “produs de la munte” să fie folosită abuziv, în scopuri mercantile.

La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc întâlnirea de lucru pentru coordonarea şi monitorizarea activităţii Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit (FLAG), selectate în cadrul Axei 4 din Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, “Dezvoltarea zonelor pescăreşti”.

La această întâlnire de lucru au participat conducerea Direcţiei Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru POP, reprezentanţi ai Comisiei Europene (DG MARE), Unităţii de Sprijin FarNet, reprezentantul FarNet pentru România şi reprezentanţi ai Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit (Galaţi, Brăila, Călărasi, Giurgiu, Olt, Tulcea, Dobrogea Nord, Dobrogea Sud, Botoşani, Iaşi, Calafat, Braşov şi Vrancea).

Scopul întâlnirii de lucru a fost de a analiza stadiul implementării strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti.
Tematica:

• verificarea şi aprobarea Procedurilor operaţionale ale fiecărui grup local în scopul implementării strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti;
• rambursarea cheltuielilor de funcţionare a grupurilor locale;
• sprijin financiar pentru funcţionarea Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit;
• simplificarea şi eficientizarea procedurilor în scopul implementării mai facile a strategiilor locale;
• aspecte privind comunicarea între DGP AMPOP şi FLAG-uri (Help-desk):
• identificarea dificultăţilor întâmpinate în implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi soluţii;
• schimb de experienţa între FLAG, FARNET, DG MARE şi DGP-AMPOP.

Comisia Europeană a aprobat utilizarea acidului lactic pentru decontaminarea carcaselor bovine, precum şi importul de porci vii, proveniţi din SUA, un gest de deschidere înaintea unei posibile lansări a negocierilor pentru un acord de liber schimb transatlantic. Cele două măsuri vor intra în vigoare de la 25 februarie 2013.

Problema tratării carcaselor bovine cu acid lactic era un subiect de dispută între SUA şi UE, în condiţiile în care această substanţă este larg utilizată de abatoarele din SUA, în timp ce UE interzicea importurile de carne tratată în acest mod. 
Măsura “va contribui la reducerea contaminării cu cei mai importanţi agenţi patogeni, care sunt la originea intoxicaţiilor alimentare precum E.coli şi salmonella”, a precizat Comisia într-un comunicat. “Posibilitatea utilizării acidului lactic nu trebuie să fie considerată un substitut al practicilor corecte şi al normelor igienice din abatoare”, avertizează executivul comunitar. 
Miniştrii europeni ai agriculturii nu au reuşit să ajungă la un acord în acest dosar la reuniunea lor din luna noiembrie 2012 astfel că era de datoria Comisiei Europene să ia o decizie. Autoritatea Europeană de Securitate Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil încă din luna iulie 2011. 

Un astfel de acord între UE şi SUA este evocat de mai mulţi ani. Un grup de lucru a fost înfiinţat în luna noiembrie 2011 şi o decizie politică privind lansarea oficială a negocierilor ar putea fi luată în curând, sub preşedinţia irlandeză a UE, care a făcut din acest subiect una din priorităţile sale.

În data de 30.01.2013, la convocarea secretarului de Stat Daniel Botănoiu, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, s-a reunit Consiliul Regiunilor Viticole din cadrul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, întâlnire ce a avut în vedere aprobarea programului preliminar de acţiuni necesar organizării celui de-al XXXVI-lea Congres Mondial al Viei şi Vinului, care se va deşfăsura la Bucureşti în perioada 2 – 7 iunie 2013.

Tema congresului – „Via şi Vinul, între tradiţie şi modernitate” – va oferi posibilitatea unor dezbateri largi pe domenii de interes pentru toate sectoarele implicate în viticultura şi oenologia actuală, cu accent pe păstrarea tradiţiilor din diferite regiuni ale globului.

Având în vedere importanţa acestui eveniment pentru industria vitivinicolă, următoarea reuniune a Consiliului Regiunilor Viticole va avea loc după data de 14 februarie, pentru stabilirea detaliilor referitoare la buna desfăşurare a evenimentului.

La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), secretarul de stat Daniel Botănoiu a avut, în data de 1 februarie 2013, o întâlnire cu grupul de lucru al Cooperativei agricole a crescătorilor de bovine „Someş-Arieş”, condus de Mircea Ciurea.

Pe ordinea de zi a acestei întâlniri s-au regăsit subiecte privind aspectele legate de organizarea juridică a cooperativei agricole, în baza legii 566/2004, formă de organizare pe care reprezentanţii acesteia o consideră drept una dintre pârghiile de dezvoltare pe termen lung a agriculturii.

Membrii cooperativei solicită sprijin în modificarea unor aspecte tehnice şi legislative legate de problemele întâmpinate de la înfiinţare, respectiv anul 2011, şi până în prezent. Grupul de lucru solicită modificarea procedurilor la legislaţia privind grupurile de producători, astfel ca intrarea şi ieşirea din grup să se facă prin notificarea Direcţiei Agricole judeţene, activitatea  în ferme şi în cooperativă fiind dinamică.

S-a discutat despre extinderea posibilităţii de accesare a mai multor măsuri de finanţare din fonduri europene, dar şi despre probleme legate de impozitare şi evaziune fiscală, iar reprezentanţii producătorilor agricoli au fost de acord cu măsurile propuse de MADR.

Fermele familiale care realizează o producţie agricolă de cel mult 48.000 de euro vor putea fi sprijinite financiar din fonduri europene, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, sau din bugetul naţional. Fermierul care se va înregistra cu ferma familială şi va creşte suprafaţa fermei va putea beneficia gratuit de proiect tip, de fonduri pentru achiziţia de utilaje, dar şi de dobânda subvenţionată. Chiar dacă fermierul nu creşte valoarea sprijinului public, este permisă demararea proiectelor şi va beneficia de doi ani de graţie. De asemenea, fermierul care va majora numărul de animale deţinute în fermă va beneficia gratuit de un proiect tip, dar şi de fonduri pentru achiziţia de utilaje şi pentru construcţia grajdului.

BRD-Groupe Societe Generale anunţă că a semnat o nouă convenţie cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în baza căreia vor fi acordate credite de finanţare a capitalului de lucru beneficiarilor de plăţi naţionale directe complementare (PNDC) pentru sectorul vegetal, pentru anul 2012.

Prin acest acord, fermierii vor putea beneficia de prefinanţarea a maximum 80% din valoarea sumelor de încasat, certificate prin Adeverinţa APIA, în baza unei documentaţii simplificate.

Creditele vor fi acordate până cel târziu la data virării subvenţiilor de către APIA în conturile beneficiarilor, dar nu mai târziu de 30 iunie 2013.

Asociaţia Agent Green a solicitat Ministerului Agriculturii să ofere sprijin financiar fermierilor pentru producţia de soia nemodificată genetic.

Iniţiativa asociaţiei a venit pe fondul desfăşurării, la Viena, a dezbaterilor privind Declaraţia “Danube Soya”, unde s-a discutat şi despre  planul pentru anul agricol 2013 şi următorii.

La întâlnirea de la Viena, care a avut loc în contextual expoziţiei “Green Week”, România nu a semnat declaraţia, amânând decizia pentru consultări cu mediul academic şi cu fermierii. “Acum s-a raliat politic, economic şi academic la producţia de soia nemodificată genetic”, a declarat Gabriel Păun, preşedinte Agent Green, organizaţie membră a iniţiativei “Danube Soya”.

Înainte de 1989, România cultiva peste 500.000 hectare cu soia nemodificată genetic, ceea ce plasa ţara în topul producătorilor europeni. În anul 2006, la 8 ani de la introducerea soiei modificată genetic, România devenise lider continental la culturile transgenice. A urmat interzicerea soiei MG şi, din 2007, s-a cultivat doar soia nemodificată genetic, dar pe suprafeţe nesemnificative, doar 70.000 hectare în 2012.

România a creat soiuri foarte competitive de soia şi deţine zone favorabile vaste pentru cultivare, însă este necesar şi un sprijin financiar imediat din partea Ministerului Agriculturii, pentru a mări rapid suprafaţa cultivată. “Campioană cu istorie pozitivă, dar si negativă, România are şansa să redevină imediat în fruntea producţiei de soia nemodificată genetic din Europa. Este nevoie de subvenţii pentru fermieri şi, în acelaşi timp, să protejăm soiurile româneşti performante şi adaptate la condiţiile de climă şi la solul românesc”,  a mai subliniat Gabriel  Păun.

“Danube Soya” reprezintă alternativa europeană, nemodificată genetic, la importurile din America, unde suprafeţe imense din pădurile tropicale, mai ales din Amazon, sunt defrişate permanent pentru a face loc monoculturilor cu soia, în mare parte modificată genetic. Treptat, Europa a ajuns astăzi aproape total dependentă de soia de peste ocean. Acest monopol a condus, în ultimii ani, la creşterea excesivă şi nejustificată a preţului la furajele pentru animalele de fermă şi, în consecinţă, a cărnii şi a lactatelor.

Preşedinţia irlandeză a Uniunii Europene a propus un calendar al negocierilor, pentru a ajunge la un acord politic, până la sfârşitul lunii iunie, asupra Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014 - 2020. La dezbaterile care au avut loc între miniştrii europeni ai agriculturii, comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a ţinut să facă o serie de precizări, pentru a elimina confuziile apărute în ultima perioadă, legate de perioadele de tranziţie cerute de statele membre. El a explicat că aceste perioade de tranziţie, necesare pentru a pregăti punerea în practică a noilor reguli, nu înseamnă întârzierea intrării în vigoare a reformei în sine. Dacian Cioloş a mai spus că noua Politică Agricolă Comună va intra în vigoare, aşa cum a fost prevăzut, la 1 ianuarie 2014.