Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a publicat pe pagina oficială de internet (www.apdrp.ro) noul model de scrisoare de confort angajantă, valabilă pentru sesiunile de depunere a proiectelor care vor fi organizate începând cu luna martie 2011.

Noul model de scrisoare de confort angajantă l-a înlocuit pe cel anterior şi este agreat atât de către Autoritatea de Management pentru PNDR, APDRP şi Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) IFN SA, cât şi de către instituţiile bancare partenere a FGCR şi cele semnatare a protocoalelor de colaborare (Alpha Bank România SA, Banca Comercială Română, Bancpost, BRD – Groupe Société Générale S.A., CEC Bank).

Modelul standard de scrisoare de confort se va întocmi şi elibera de către băncile comerciale care se angajează să acorde credite bancare solicitanţilor de fondurilor europene nerambursabile pentru asigurarea cofinanţării private.

Această cofinanţare trebuie să asigure minimum contravaloarea cheltuielilor eligibile care vor fi suportate de beneficiar.

Scrisoarea de confort trebuie depusă odată cu Cererea de Finanţare la Oficiul Judeţean al APDRP.

Scrisoarea de confort este un document justificativ prin care se dovedeşte posibilitatea de cofinanţare a beneficiarului, scopul fiind de a asigura implementarea proiectelor selectate pentru finanţare.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va deschide, în perioada 1 - 31 martie 2011, a unsprezecea sesiune de depunere de cereri de proiecte pentru măsura 123 - 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' şi a şasea sesiune pentru măsura 313 - 'Încurajarea activităţilor turistice' din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Potrivit datelor APDRP, fondurile totale disponibile pe cele două măsuri sunt de 215 milioane de euro, din care 130 de milioane de euro pentru măsura 123 şi 85 milioane de euro pentru 313.

Fondurile alocate măsurii destinate încurajării activităţilor turistice (măsura 313) sunt defalcate pe cele patru componente, respectiv 'Investiţii în infrastructura de primire turistică' - 55,25 milioane de euro, 'Investiţii în activităţi recreaţionale' - 14,45 milioane de euro, 'Investiţii în infrastructura la scara mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice' - 12,75 milioane de euro şi 'Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural' - 2,55 milioane de euro.

Suma maximă nerambursabilă pentru finanţarea unui proiect din cadrul măsurii 123 este de două milioane de euro, în timp ce pentru măsura 313 este de 200.000 de euro.

Depunerea proiectelor se va face la sediile judeţene ale APDRP, între orele 9.00 şi 14.00, solicitantul trebuind să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în ghidul solicitantului aferent fiecărei măsuri.

Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 31 martie, ora 12.00, rezultatele urmând să fie anunţate pe site-urile APDRP şi MADR

Reprezentanţii Ministerului Mediului şi Pădurilor şi cei ai Inspectoratului General al Poliţiei Române au organizat în perioada 22 – 25.02.2011, o amplă acţiune de control pe raza judeţelor Harghita şi Neamţ pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori din păduri şi a faptelor ilegale asociate din exploatarea, circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialului lemnos. Acţiunea s-a desfăşurat  în baza unui plan comun de acţiune al Ministerului Mediului şi Pădurilor şi al Inspectoratului General al Poliţiei Române,

Controlul a fost coordonat de 5 ofiţeri din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Ordine Publică şi de un reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. La acţiunea de control au participat 42 poliţişti din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Judeţene Harghita şi Neamţ, 21 de jandarmi din cadrul Inspectoratelor de Jandarmi Judeţene Harghita şi Neamţ, 31 specialişti silvici şi 2 comisari din cadrul Gărzii

Au fost verificate 18 societăţi comerciale în domeniul silvic, au fost organizate 15 filtre pe drumurile publice şi controlate 112 mijloace auto şi hipo, fiind constatate 19 infracţiuni, din care 15 la Legea 46/2008 - Codul Silvic, 3 la Legea 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi una la O.U.G. 195/2002 privind regimul circulaţiei pe drumurile publice.

Totodată, 33 de persoane au fost depistate săvârşind abateri la normele contravenţionale, dintre care 27 de persoane, la regimul silvic, valoarea totală a sancţiunilor aplicate fiind de 117.500 lei.

De asemenea, au fost ridicaţi în vederea confiscării 287 m.c. material lemnos, în valoare totală de 51.270 de lei, iar 781 m.c. material lemnos, în valoare de 189.551 de lei, au fost ridicaţi în vederea stabilirii provenienţei.

„Dacă facem o comparaţie cu 2009, tăierile ilegale din 2010 au fost mai puţine. Am modificat legislaţia şi am introdus sancţiuni drastice pentru o arie mai largă de abateri. Am inclus Jandarmeria, Poliţia de frontieră şi Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, pe lângă cei din sistemul silvic, care vor putea aplica aceste sancţiuni în cazul constatării unor abateri de la Codul silvic. Însă nu este suficient. Voi propune în continuare să înăsprim şi mai mult sancţiunile. Voi propune să constituie infracţiune orice fel de tăiere ilegală din pădure, indiferent de cantitate, nu numai cazurile în care este depăşită cantitatea de 5 mc, aşa cum este în momentul de faţă.  Acţiunile cum a fost cea de zilele trecute contribuie la reducerea acestui fenomen”, a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely.

Astfel de acţiuni ample de control pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori din păduri vor fi organizate  pe parcursul întregului an.

Guvernul analizează o propunere a patronatelor prin care s-ar impune supermarketurilor să aloce 20-30% din spaţiu produselor româneşti, a declarat, vineri, prim-ministrul Emil Boc.

Sistemul de irigaţii din România este, în opinia ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, una din cele mai mari catastrofe ale României.

Micozele sunt boli cauzate mai ales de alimentaţia cu furaje mucegăite, de proastă calitate, ce pot afecta grav performanţele porumbeilor. Ignorarea calităţii grăunţelor precum şi intervenţia cu antibiotice fără a cunoaşte adevărata cauză a îmbolnăvirilor, duce la trenarea bolii în efectiv ajungându-se uneori şi la moartea exemplarelor foarte slăbite.

Aspergiloza

Boala este produsă de fungii din specia Aspergillus fumigatus. Sporii de Aspergillus se găsesc în furajele şi în aşternutul mucegăit de unde, pe cale aerogenă sau digestivă, ajung în organismul păsărilor.

Aspergiloza afectează în special organismele slăbite (imunodepresate) în urma alimentaţiei deficitare sau după administrarea excesivă de antibiotice. La pui apar tulburări respiratorii acute, evoluând cu anorexie, diaree albicioasă, prezenţa de noduli în cavitatea bucală şi la comisurile ciocului, dispnee, gâjâială. Nu apare rinita. La adulţi afecţiunea îmbracă o formă cronică, cu respiraţie grea, nările sunt murdare, excrementele sunt cretoase, slăbire.

Porumbeii trecuţi prin boală nu mai sunt apţi de performanţe sportive.
Anatomopatologic se observă noduli aspergilari în pulmoni, saci aerieni şi ficat.
Diagnosticul se pune prin examen de laborator micologic şi micotoxicologic.

Tratament: se scot din alimentaţie furajele alterate.

Grăunţele se pot umecta cu o soluţie de acid acetic 2% sau Violet de genţiana 1g/kg de boabe, 7 până la 45 zile sau NISTAROM 1,5 g/kg grăunţe. Se asigură suplimentar polivitamine (C.P.B) şi HEPATOPROTECT (pulbere hidrosolubilă cu metionină, vit. C, vit. B1 şi glucoză) 1g/2,5 kg greutate vie, zilnic, minim 3 săptămâni şi COLUMBOCLIN, 1-2 zile consecutive.

Aflatoxicoza

Este o micotoxicoză produsă de aflatoxine (toxine secretate de Aspergillus flavus) extrem de puternice. Apar în boabele mucegăite de cereale. Porumbeii se intoxică când ingeră accidental hrană mucegăită. Apare inapetenţă, tristeţe, anemie, sufuziuni, edeme în muşchii pectorali, hepatică (aflatoxică) şi moarte.

În cazul ingestiei reduse de micotoxine porumbeii se pot reface.

Tratament: se vor administra numai furaje de bună calitate, se vor scoate din alimentaţie grăunţele alterate sau cele păstrate în condiţii necorespunzătoare. Se va administra NISTAROM 1,5 g/kg grăunţe sau se pot umecta acestea cu o soluţie de acid acetic 2% sau Violet de genţiana 1g/kg de boabe, 7 până la 45 zile. Suplimentar se asigură polivitamine (C.P.B) şi HEPATOPROTECT (pulbere hidrosolubilă cu metionină, vit. C, vit. B1 şi glucoză) 1g/2,5 kg greutate vie, zilnic, minim 3 săptămâni.

Candidoza

Are ca agent etiologic Candida albicans, apărând în general la tineret şi la păsările afectate de alte boli preexistente (trichomonoza), avitaminoze, abuzul de antibiotice. Porumbeii afectaţi sunt abătuţi, nu au poftă de mâncare, respiră cu dificultate. Nările pot fi astupate cu o secreţie albicioasă. În cavitatea bucală apar depozite albicioase cu aspect brânzos, cretaceu. În afara localizărilor din cavitatea bucală se pot găsi leziuni în esofag, guşă, intestin, ficat şi trahee.

Diagnosticul se pune prin examen microscopic al raclatului sau cultivare pe agar Sabouraud, acordându-se atenţie diagnosticului diferenţial cu difterovariola şi trichomonoza.

Tratamentul se efectuează cu NISTAROM şi polivitamine (BIOVIT PLUS, C.P.B, Vitamina AD3E, Rombiotim) inclusiv HEPATOPROTECT. Periodic, pentru refacerea florei intestinale, regularizarea tranzitului intestinal, stimularea apetitului şi a imunităţii, administraţi alternativ

SUPERFORM (1 ml/litru apă/zi, săptămânal), VITAPREMIX BIOMOS
(1 lingură/kg boabe umezite cu apă sau ulei), VITA B Complex 1,5 ml/litru apă, sau 2-3 ml/kg boabe), TONDIGEST (sirop din plante ce stimulează apetitul) minim 7 zile şi GLUCOVIT (pulbere hidrosolubilă, energizant, util în convalescenţă).

În scopul creşterii rezistenţei la îmbolnăviri şi pentru reducerea morbidităţii administraţi periodic produsele Romvac speciale pentru porumbei: COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL PENTRU PORUMBEI, 2 picături/porumbel/zi, individual sau 30 picături sau 1 ml/litru apă/zi şi GLUCOVIT pulbere hidrosolubilă, eventual asociat cu COLUMBOCLIN, 1-2 zile consecutive.

DR. CĂTĂLIN TUDORAN, DR. COSTIN STOICA, ROMVAC COMPANY

Anul 2011 este declarat Anul Mondial al Veterinarilor, celebrându-se 250 de ani de la înfiinţarea primei școli veterinare la Lyon în 1762.

Sunt planificate mai multe evenimente în domeniu în acest an. Instituţiile veterinare naționale vor organiza evenimente pentru a arăta tuturor importanţa acestei profesii şi pentru a sublinia faptul că veterinarii deservesc umanitatea de 250 de ani.

Directoratul General pentru Sănătate şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor și-au dat mâna pentru a evidenţia importanța şi complexitatea muncii pe care veterinarii o depun zi de zi.

Bernard Van Goethem, Directorul General Adjunct al Directoratului General pentru Sănătate şi Consumatori, responsabil cu lanţul alimentar, a declarat: „Anul Mondial Veterinar reprezintă o oportunitate pentru a sublinia importanţa pe care Comisia Europeană o acordă profesiei de veterinar şi contribuţiei pe care aceasta o are în cadrul societăţii: să asigure nu numai încrederea consumatorilor din întreaga Europă, dar şi din toată lumea. Veterinarii au fost în avangarda acţiunilor de combatere a crizelor legate de alimente şi de sănătatea animalelor  în Europe, în ultimii 20 de ani, şi este corect să aducem la cunoştinţa publicului rolul-cheie pe care ei îl joacă în protejarea lanţului alimentar atât în prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare.”

Șase filme

„Veterinarii în viaţa ta de zi cu zi” este motto-ul activităţilor comune. Au fost realizate șase filme pentru a arăta rolul veterinarilor în viaţa cotidiană. Filmele sunt scurte și prezintă numeroasele ipostaze prin care se fac remarcați veterinarii. Sunt şase teme majore: creşterea animalelor, a animalelor de companie, gestiunea crizelor, securitatea alimentară, siguranţa alimentelor şi bolile animale cu transmisie la om.
„Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor consideră serviciile veterinare un bun public global. Aceste şase filme demonstrează aceasta publicului general într-un mod foarte direct”, a declarat Maria Zampaglione, director de comunicare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Animalelor.
Creată în Franţa, lansată în Franţa

Ceremonia de inaugurare a Anului Mondial Veterinar a avut loc pe 24 ianuarie în ţara unde s-a născut această profesie. Aproximativ 700 de medici veterinari din întreaga lume, reprezentând toate sectoarele de activitate: cercetare, medicina veterinară, industrie, mediu, educaţie, guvernamentale, organizaţiile internaţionale, au făcut călătoria pe 24 ianuarie, la Versailles, pentru ceremonia de deschidere a celei de-a 250-ea aniversare a profesiei de medic veterinar.

După o introducere despre istoria creieri profesiei și a ştiinţei veterinare ținută de către profesori Jean-François CHARY și Christophe DEGUEURCE  au mai vorbit pe temele "medicul veterinar în slujba sănătății",- Margaret Chan, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), "medicul veterinar medicul veterinar în slujba siguranței alimentare," - Jacques Diouf, directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) și "medicul veterinar în slujba Planetei - Jean-Christophe VIE, director adjunct al Programului pentru specii din cadrul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN)

De asemenea, au vorbit, Bernard Vallat , Director General al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală (OIE) şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Şcolii Veterinare Naţională de Toulouse, Jorna Tjeerd , preşedinte al Asociaţiei Mondiale Veterinare ( WVA)  şi David ATCHOARENA, Director al diviziei de planificare şi dezvoltare a sistemelor de învăţământ reprezentând directorul general al UNESCO, Ron DEHAVEN, vicepreşedinte executiv al American Medical Association Veterinar (AVMA)

O listă a evenimentelor, decise până acum, care vor avea loc pe tot parcursul anului 2011, în aproape 120 de țări poate fi consultată la www.vet2011.org


Prima şcoală veterinară din lume a fost fondată în Franţa, la Lyon în 1761, urmată imediat de cea de la Alfort, lângă Paris, în 1764, ambele iniţiate de către Claude BOURGELAT. Prin crearea primelor instituţii de formare, BOURGELAT a inventat astfel meseria de veterinar.
Dar geniul lui BOURGELAT a mers mai departe. Ca urmare a colaborării fructuoase cu chirurgi din Lyon, el a fost, astfel, primul om de ştiinţă care a îndrăznit să spună că prin studierea biologiei și patologie la animale, putem înţelege mai bine pe cea a omului. Prin urmare anul 2011 devine ocazie pentru toţi, pentru a sărbători conceptul de "pato-biologie comparativă", fără de care medicina modernă nu ar fi apărut.

Un prim eveniment îl reprezintă un concurs de fotografie iniţiat de DG Sanco.

Pentru informaţii în detaliu privind concursul de fotografie şi înscriere accesaţi

https://www.vetsinyourdailylife.org/en/competition.htm

Termenul limită pentru trimiterea fotografiilor din domeniul veterinar este 31 Martie 2011.

Directoratul General pentru Sănătate şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene (DG Sanco) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor şi-au unit forţele pentru a organiza o serie de evenimente menite să celebreze aniversarea şi să scoată în evidenţă diferitele roluri ale veterinarilor în întreaga lume. Parteneriatul începe prin diseminarea unui număr de şase videoclipuri ce promovează către publicul larg această profesie.

Problemele podale (afecţiunile ongloanelor, degetelor, şchiopăturile) fac parte intens din principalele cauze ale abatorizării scroafelor cazate în grup. Grătarele obişnuite din beton sunt, cu precădere în zona de odihnă, prea dure şi abrazive. Ridicarea şi aşezarea scroafelor pe suprafeţe rigide este, ca şi în cazul bovinelor, dificilă pentru animal şi cauzează apariţia umflăturilor în zona articulaţiei carpiene.

Din cauza suprafeţei abrazive, apar frecări la articulaţiile şi ongloanele animalelor şi pierderi de ţesut cornos de valoare. Leziunile rezultate sunt porţi de intrare pentru bacterii, iar stabilitatea onglonului este afectată, acesta devenind mai sensibil faţă de agenţii agresivi de natură mecanică, chimică şi infecţioasă. De aici rezultă apariţia cu uşurinţă a altor tipuri de leziuni ale onglonului, precum fisurile etc.

Noul covor din cauciuc, fabricat de compania germană Kraiburg, PORCA relax pentru zona de odihnă a scroafelor, reduce semnificativ aceste leziuni (conform studiilor realizate de LSZ Boxberg). Deoarece sunt mai moi şi mai plăcute decât betonul, scroafele se aşează cu plăcere pe covoarele de cauciuc. PORCA relax ajută şi la ordonarea animalelor în boxele colective.
Datorită suprafeţei inovative de protecţie dintr-un amestec special de cauciuc covorul are o mare durabilitate şi este ideal pentru boxele de scroafe. Se obţine o îmbunătăţire de durată a condiţiilor de întreţinere în grajd şi a sănătăţii animalelor.

Pentru fixarea pe grătare de beton Kraiburg livrează dispozitive speciale, care realizează o fixare sigură şi rapidă a covoarelor. Este posibilă şi demontarea covoarelor, pentru o curăţare şi dezinfectare periodică a acestora.

Covorul de cauciuc PORCA relax are dimensiunile de bază 120 x 200 x 2 cm (lăţime x lungime x grosime), suprafaţa de dedesubt nu are profil, iar suprafaţa de deasupra este protejată împotriva atacului (rosăturilor) animalelor.

PORCA relax este oferită în 4 variante:

• PORCA relax U pentru suprafeţe de odihnă plan-continui cu pantă;
• PORCA relax F tăiată la dimensiunile suprafeţei de odihnă continuă cu pantă;
• PORCA relax D universal cu orificii de drenaj pentru suprafeţe de odihnă cu grătare de beton;
• PORCA relax M tăiată la dimensiunile corespunzătoare suprafeţelor de odihnă cu grătare de beton.

Simona EHMANN, GKR Impex

Viticultura României deţine în prezent una dintre cele mai complexe forme de asociere interprofesională, prin Organizaţia Naţională Interprofesionala Vitivinicola, ce reuneşte asociaţii de profil şi nu numai, din toate zonele viticole ale ţării.

Şi când spun ‘nu numai “mă refer la faptul că în ultima perioadă, au aderat asociaţii ce au lagaturi conexe cu viticultura, cum ar fi producători şi distribuitori de pesticide.

Prezenţa lor în rândurile noastre indică faptul că este mult mai uşor să te exprimi din interiorul unei forme asociative organizate, să cunoşti şi să oferi soluţii, să participi la dezbateri şi să ai puncte de vedere.

De ce viticultorii au înţeles necesitatea asocierii? De ce nu s-au ferit să-şi declare patrimoniul: suprafeţe, capacităţi de producţie, vânzări, număr de angajaţi, cifre ale afacerilor? Probabil din respectul pe care şi-l arătă unii altora, deşi într-un mediu concurenţial, atunci când stau la aceeaşi masă a dezbaterilor ce au drept scop punerea în valoare a resurselor materiale şi umane în vederea creşterii puterii economice a fermierilor şi asociaţiilor de profil.

Iată şi câteva obiective ale asociaţiilor interprofesionale, având drept scop final elaborarea strategiilor şi programelor de dezvoltare din sectorul vitivinicol:

- Analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor, funcţionarea pieţei, intervenţiile statului prin subvenţii, credite, fiscalitate, politici comerciale;

- Dezvoltarea pieţei produselor vitivinicole care să asigure preţuri de vânzare competitive cât şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor;

- Orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei, sub aspectul calităţii şi cantităţii;

- Participarea la simpozioane organizate de furnizorii de materii şi materiale pentru sectorul vitivinicol;

- Promovarea producţiei integrate, a practicilor culturale, tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protecţiei mediului ambiant, protecţia calităţii apei, a solului şi subsolului, a mediului înconjurător.

- Desfăşurarea de acţiuni de promovare a produselor vitivinicole;

- Conlucrarea cu organismele finanţatoare pentru contractarea de credite şi implementarea de programe care să asigure dezvoltarea unor exploataţii viabile şi competitive;

- Promovarea de soluţii tehnice pentru reducerea costurilor şi regularizarea preţurilor de producţie;

- Apărarea intereselor producătorilor în relaţiile acestora cu alte organisme guvernamentale şi ale administraţiei de stat.

Activitatea asociaţiilor interprofesionale trebuie intensificata în direcţia cooptării de noi membrii, în special din rândul micilor producători, cei care în ultima perioadă de timp se zbat intre grijă prea zilnicei pâini şi dorinţa de a nu abandona terenurile pe care le deţin.

Mai departe, asocierile vor trece într-o fază mult mai pragmatică, atunci când o parte dintre deţinătorii de plantaţii vor stabili de comun acord că va trebui să-şi lucreze împreună terenurile, să negocieze în bloc cu furnizorii şi clienţii, să-şi valorifice sub aceeaşi denumire rezultatul muncii lor.

Un exemplu edificator poate fi cel din Italia, unde în regiunea Ravenna funcţionează o asociaţie cu 4500 de proprietari de terenuri, însumând 6000 de hectare cultivate cu viţa de vie, cu o producţie anuală de circa 120.000 to struguri şi un combinat de prelucrare cu o capacitate de 2000 to struguri pe zi. Şi culmea, denumirea este CAP RA Ravenna.

Ing. Robert Ionuţ Băicoianu, preşedinte A.P.C.V.D.O.Tohani

Comuna Sălard s-a dovedit din nou o gazdă primitoare prin cea mai importantă entitate viti-vinicolă a sa, Sântimbreu. Vinul, aşa cum îi stă bine unui amfitrion, a monopolizat interesul întregii obşti.

Se spune că lumea va dispărea atunci când vor dispărea cărările între vecini, iar la Sîntimbreu vinul a făcut foarte multe cărări între toate viile şi pivniţele, iar acum de la toate pivniţele s-au adunat la Căminul Cultural. Această instituţie, construită cu scop cultural dar folosită majoritar la nunţi şi botezuri, a avut din nou ocazia să găzduiască un eveniment cu adevărat cultural.

Organizarea acestui eveniment s-a dorit exemplară, iar efortul a justificat şi un efect pe măsură. Maestrul de ceremonii, dl Nagy Şandor, sufletul manifestării, s-a ocupat de toate detaliile, de la a capta interesul producătorilor locali şi judeţeni până la a asigura programul şi detaliile manifestării, care au fost nu puţine şi nu uşoare. Gazda oficială a fost primarul comunei Sălard, Nagy Miklos, oficial producător şi iubitor al vinului bihorean, un edil foarte implicat în prezentul şi perspectiva comunei Sălard, care-i datorează o serie de obiective şi realizări. Manifestarea s-a compus din concurs, premiere, tombolă şi concluzii cu vinuri, friptură şi muzică.

Concursul a început după un prânz frugal asigurat de dl Nagy Şandor la proprietatea dânsului din vie. Se cuvine să subliniem chiar pasiunea care l-a determinat să renunţe la proprietatea şi confortul din Oradea şi să se mute la Sântimbreu, în inima podgoriei Diosig, unde a pus bazele şi dezvoltă un patrimoniu viticol pentru mai multe generaţii de acum încolo.
Juriul a început degustarea şi evaluarea în componenţa: Csavossy Gheorghe, Popa Dorin, Szaboszlay Hilda, Szaboszloay Csaba şi Szabo Zoltan şi a avut de jurizat 115 probe, din care 85 albe, 5 rose şi 25 roşii.

Prezenţa unor oficialităţi cum ar fi parlamentarul Lakatus Petru, primarii şi viceprimarii oraşului Valea lui Mihai şi a comunei Ciuhei ş.a. nu pot decât să confirme importanţa vinului în zonă şi a manifestării ca evaluare şi confirmare a calităţii vinului realizat în 2010.
Concursul s-a desfăşurat pe scenă, la vedere, probele fiind aduse în pahare de două fete tinere şi inocente, îmbrăcate în costume populare, foarte pătrunse de importanţa muncii lor de prezentare a vinurilor şi strângere a fişelor de notare.

Responsabilitatea juriului într-un asemenea concurs local este cu atât mai mare, cu cât după jurizarea fiecărei probe notele obţinute sunt scrise la vedere şi, în consecinţă, proprietarul, rudele, prietenii şi vecinii acestuia iau act de nota obţinută şi se bucură sau se supără pentru nota obţinută. Bineînţeles că se bucură atunci când se mândresc cu vinul premiat sau se supără pe juriu pentru” incompetenţa” cu care i-au notat vinul apreciat şi lăudat de toţi vecinii şi prietenii care l-au băut.

Acest dialog fără cuvinte dintre juriu şi proprietari are o tensiune motivată de efort şi pasiune, judecata proprietarului bazându-se pe clasificarea: vin bun, vin rău şi” vinul meu”.
Vinurile prezentate au fost judecate individual privind limpiditatea, culoarea cât mai puţin evoluată, oxidarea fiind un defect major, mirosul cât mai curat şi mai proaspăt, fără izuri străine, gustul proaspăt având tipicitate, fineţe şi calitate, toate aceste caracteristici motivând nota finală şi, în final, valoarea vinului prezentat.

Notele au fost acordate în sistemul de 20 de puncte, cu următoarea repartizare a medaliilor:
16,5 – 17,5 puncte: bronz
17,6 – 18,5 puncte: argint
18,6 – 20 puncte: aur

S-au acordat 8 medalii de aur, 15 medalii de argint şi 20 medalii de bronz, restul fiind medalii de participare.

Premierea a avut şi o clasare pe locuri, respectiv I, II şi III la fiecare categorie, precum şi un vin câştigător al concursului, care a primit titlul de” Vinul concursului”, primind şi marea cupă a concursului.

Sala s-a umplut ochi, aproximativ 300 de spectatori, formaţi din proprietari, invitaţi, prieteni şi consăteni, motivând începerea părţii a doua a manifestării. Vinurile au trecut de la juriu în sală, proprietarii savurându-şi munca alături de prieteni şi vecini, cu un ochi la tabla de evaluare, care devenea din ce în ce mai puţin importantă şi totuşi... Premierea a început cu speech-ul felicitării, au urmat aplauze pentru diplome, medalii şi cupe. S-a continuat cu tombola, cu alţi câştigători şi alte bucurii personale, de data asta mult mai facil obţinute.
Atmosfera s-a destins, vinul şi muzica a început să-şi facă efectul, juriul s-a retras discret şi, în final, toată lumea a fost mulţumită.

Vinul anului 2010 a fost sărbătorit cum se cuvine la Sântimbreu, va însoţi de acum până la recoltă următoare din 2012 bucuriile şi necazurile din comuna Sălard, răsplătindu-le efortul şi pasiunea.

Concluziile concursului ne confirmă că anul 2010, din punct de vedere vitivinicol a fost un an foarte greu, vinul fiind destul de puţin şi de o calitate mult sub potenţial. S-a văzut efortul producătorilor şi, surprinzător, excepţiile au fost obţinute din vinuri făcute din Mustoasă de Măderat şi Chasselas, acesta din urmă cu funcţii mixte, depăşind soiuri cu notorietate şi tradiţie ca Riesling, Muscat, Fetească albă şi Fetească Regală. O singură confirmare de marcă: Pinot Gris-ul, care a reuşit şi anul acesta să fie printre fruntaşi, ocupând un onorant loc 2.

Dorin Popa, Vicepreşedinte ADAR