Târgul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară AGRALIM 2012 va avea loc în perioada 27 – 30 septembrie 2012, la Centrul Expoziţional Iaşi. Organizat de ABplus Events sub patronajul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, AGRALIM este târgul de agricultură reprezentativ al Moldovei.

Cu 90 de companii expozante în ediţia din 2011, şi 5.000 de vizitatori, dintre care 33,54% activează în domeniul agricol şi industria alimentară, Târgul AGRALIM s-a înscris pe harta evenimentelor expoziţionale reprezentative pentru agricultura şi industria agro-alimentara din România.

Pentru ediţia din 2012, organizatorii au în pregătire:

• O suită de 6 evenimente organizate în aceeaşi locaţie (AGRO FARMA - Târg pentru Agricultură, Maşini şi Utilaje Agricole; AGRO ALIMENTA - Târg pentru Industria Alimentară şi Ambalaje; AGRO ZOO - Târg de Animale şi Păsări de Rasă, Forumul Agricol Iaşi 2012, Sărbătoarea Recoltei, Târgul de Joburi din Industria Alimentară)

• Un program complex de manifestări conexe organizate pe parcursul celor 4 zile expoziţionale (demonstraţii de maşini şi utilaje agricole, concursuri de specialitate pentru animale şi păsări de rasă, seri tematice dedicate expozanţilor, fermierilor si antreprenorilor din industria alimentară şi ambalaje).

• Un spaţiu de expunere mult mai generos, oferit de Centrul Expoziţional Iaşi (8.300 mp suprafaţă de expunere exterioară, din care 1.700 mp suprafaţă betonată, 3.000 mp teren arabil pentru demonstraţii, 2.500 mp suprafaţă de expunere pentru animale şi păsări de rasă, 2.400 mp suprafaţă de expunere interioară).

În completarea Expoziţiei, AGRALIM oferă specialiştilor şi oamenilor de afaceri din sectorul agricol şi cel alimentar posibilitatea de a afla la Forumul Agricol Iasi 2012 ultimele NOUTĂŢI din domeniile lor de activitate. Forumul Agricol 2012 se desfăşoara în primele 3 zile ale Târgului AGRALIM, fiecare zi fiind destinată organizării dezbaterilor în cadrul unei conferinţe tematice. Vor fi abordate subiecte pe teme la zi din sectorul agricol si cel alimentar. Programul preliminar al Forumului Agricol Iaşi 2012 poate fi consultat pe site-ul www.expoagralim.ro.

De asemenea, într-una din zilele AGRALIM se va desfăşura şi Târgul de Joburi în Industria Agro – Alimentară. Târgul de joburi reprezintă o oportunitate atât pentru companii de a recruta personal cât şi pentru posibilii candidaţi de a-şi crea contacte, a primi sfaturi şi a discuta în vederea unei posibile angajări.

În perioada 27 - 30 septembrie 2012, în cadrul AGRALIM, va avea loc şi Sărbătoarea Recoltei, eveniment tradiţional al toamnei, dedicat producătorilor agricoli (cu certificat de producător) care comercializează produse tradiţionale şi / sau ecologice – carne, brânzeturi, dulciuri şi băuturi, fructe şi legume, tincturi şi extrase din plante, produse apicole ş.a.

Crescătorii de animale şi păsări vor aduce la Târgul AGRALIM cele mai frumoase exemplare, la Secţiunea AGRO ZOO, iar bovinele, taurinele şi păsările pot fi înscrise la Concursul de Zootehnie în cadrul căruia vor fi evaluaţi reproducătorii din principalele rase existente în regiunea Moldovei.

În 2012, expozanţii AGRALIM şi produsele acestora vor fi promovate prin campanii de informare realizate de ABplus Events în colaborare cu partenerii media, Direcţiile Agricole, Agenţiile de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Camerele Agricole din judeţele Moldovei, în rândul a 3.760 de unităţi agricole cu personalitate juridică înregistrate în zona Moldovei, care deţin aproximativ 34% din totalul terenurilor agricole exploatate în regiune (675 mii ha), peste 1.200 ferme de animale din zonă, peste 1.100 procesatori de cărnuri, lactate, panificaţie, peşte, băuturi şi condimente din zonă, peste 940 de distribuitori şi retaileri de produse alimentare din Nord- Estul ţării.

Târgul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară AGRALIM este realizat de compania ABplus Events, lider în organizarea de târguri şi expoziţii la nivel naţional. Printre brandurile dezvoltate în timp de ABplus Events se număra CAMEX, Seara de Excelenţă, Construct Week, INGLASS, GIS, RIFF, EFIMARK, EFICALL, ConstructionNews.ro şi DecoNews.ro.

Vă invităm să accesaţi paginile site-ului www.expoagralim.ro pentru a descoperi modalităţile de înscriere la Târgul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară AGRALIM 2012!

Vă aşteptăm în septembrie 2012, la Iaşi, la Târgul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară AGRALIM!

Contact:
Florentina COJOCARU
PR Executive
0374/326.060
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

....E oare prudent să vezi România ca pe o campioană??
Nu știu de ce nu vedem (și - prin asta - nu încurajăm) binele?!
Adevărat, vă spun: România viti-vinicolă de peste trei-patru ani va fi o altă țară!
Mii de hectare replantate după cele mai noi descoperiri în știință și practici agricole.
Cramele sunt retehnologizate și au dotări pentru care ne pot invidia și puterile domeniului.
Oameni bine pregătiți, români și străini, lucrează după cele mai exigente standarde.
O piață din ce în ce mai deschisă și mai sofisticată, cu un orizont de așteptare din ce în ce mai ridicat.
Ei da, această Românie este DEOCAMDATĂ necunoscută.

Noile trasee ale vinului, cramele boutique, dar și uriașii domeniului, destinațiile oenoturistice au schimbat și schimbă fața țării.
Îmi place să gândesc că, dacă am suprapune pe actuala rețea de drumuri o alta, perpendiculară, am descoperi o ţară necunoscută, cu peisaje uluitoare, cu locuri încărcate de vibraţie şi cu energii fantastice.

Această Românie va fi capabilă să-și cheme copiii din străinătate, bieți slujitori momiți de haine colorate (dar ieftine), de mașini vestice (dar second hand), de „luminile orașului” (pe care le văd de la periferie), de aura de bunăstare în general (pe care n-o pot resimți în metroul de seară care-i duce acasă obosiți, cu gândul la cei de acasă).

În vatra satului, cu slujbe bune în agricultură sau în turismul rural (și aici intră, atenție! nu doar „agro-turismul”, ci și variantele scumpe de SPA sau turism viticol), cele câteva milioane de români „de afară” ar putea reveni la statutul de stăpân, de Român și așa s-ar putea înfăptui minunea de a ajunge o națiune europeană de rangul I.

E nevoie, e drept, de o minirevoluție intelectuală. Culturală.
Dar ce-ar fi să începem prin a nu ne mai huidui țara și prin a incerca s-o cunoaștem?
La început, măcar cât moștenitorul tronului britanic....

Cătălin Păduraru

Ne mai despart câteva săptămâni până la sărbătorile de iarnă şi desigur până la sacrificarea porcilor. Pentru a nu umbri aceste sărbători cu evenimente neplăcute, este momentul să vă reamintim ca toţi porcii trebuie deparazitaţi cu cel puţin o lună înainte de sacrificare.

tim doar câţiva dintre paraziţii întâlniţi la porc şi pericolul pe care-l prezintă aceştia pentru sănătatea omului cred că este suficient pentru a vă convinge de necesitatea acestei deparazitări. Astfel la porc s-au diagnosticat multe parazitoze provocate de helminţi (viermi) care se localizează în stadiul adult în tubul digestiv (stomac, intestinul subţire, intestinul gros), aparatul respirator, musculatură. Unele dintre aceste parazitoze sunt zoonoze grave şi reprezintă un risc pentru sănătatea omului. Dintre acestea enumerăm TRICHINELOZA, CISTICERCOZA şi altele.

Trichineloza

Este o helmintozoonoză produsă de un viermişor invizibil cu ochiul liber (Trichinella spiralis), care îşi desfăşoară ciclul de viaţă în acelaşi organism (om sau animal), localizându-se ca adult în intestin şi ca larvă în musculatura striată.

Trichinella spiralis infestează omul, diferite animale domestice (porcul, câinele pisica, calul, nutria) sau animale sălbatice (mistreţul, ursul, lupul, vulpea, jderul, dihorul) şi mai ales şobolanii şi soarecii care întreţin parazitoza în condiţii naturale.

Contaminarea pentru toate speciile de animale se face prin consumul cărnii infestă cu larve de Trichinella spiralis. Parazitul difuzează de la o specie la alta, datorită releţiilor trofice dintre acestea, rezultând un lanţ al infestaţiilor fără sfârşit. Astfel pentru om în ţara noastră sursa de contaminare cea mai frecventă este carnea de porc, precum şi cea de vânat (mistreţ, urs), infestată.

Porcul este infestat în principal prin consumul şobolanilor şi şoarecilor vii sau morţi, dar poate fi infestat şi prin consumul accidental al cadavrelor unor animale din gospodării (câini, pisici) sau de animale sălbatice precum şi a resturilor de carne crudă. Unele lucrări de parazitologie semnalează faptul că infestarea se poate face şi prin consumul unor insecte sau gândaci necrofage care pot conţine larve de Trichinella.

Cisticercoza musculară

La suine este produsă de Cysticercus cellulosae, forma larvară a unui vierme lat, Taenia solium. Larvele se prezintă ca nişte vezicule de mărimea unui bob de mazăre, de culoare albă sidefie, care conţin un lichid perfect transparent şi un embrion sub forma unei pete alb-opace care va constitui viitoarea tenie în intestinul omului, în cazul în care acesta consumă muşchi de porc infestati. Larvele se găsesc în aproape toate grupele musculare ale porcului (limbă, muşchii maseteri, intercostali, miocard), uneori în encefal şi iris. Contaminarea omului cu trichinele sau cisticerci se face prin consumul cărnii de porc infestată şi insuficient tratată termic.

Diagnosticul celor două parazitoze

Se stabileşte numai cu ocazia examenului sanitar veterinar al carcaselor animalelor sacrificate şi de aceea este foarte importantă DEPARAZITAREA acestora cu ROMOXIBENDAZOL. Această acţiune trebuie să se facă de 3-4 ori pe an, dar obligatoriu cu o lună înaintea sacrificării pentru a respecta timpul de aşteptare al medicamentului.

Trebuie menţionat ca deşi se face deparazitarea, pentru prevenirea infestării omului este obligatoriu controlul sanitar veterinar al cărnii (control trichineloscopic).

DR. CHIURCIU VIORICA, MEDIC VETERINAR, DOCTOR IN STIINTE MEDICALE

Deţinătorii de ferme de vaci de lapte şi de viţei, dar şi de pui de carne, au acum la îndemână un mineral 100% natural cu efecte deosebite în exploatarea animalelor. Aceasta pentru că România se poate lăuda cu singurul depozit de dolomită amorfă. Este vorba despre dolomita aflată în zona Delniţa din Harghita, zăcământ aflat în administrarea Exploatării Miniere Harghita.

Dolomita, este un carbonat dublu de calciu şi magneziu. Particularitatea deosebită a dolomitei de la Delniţa este că, spre deosebire de varianta cristalină existentă în celelalte zone, are o structură amorfă. Acest lucru se traduce printr-o legătură mult mai slabă între ionii de calciu şi magneziu, lucru care favorizează procesele de dizolvare în sucul gastric al animalelor şi asimilarea mult mai rapidă de către acestea.

Pornind de la această particularitate, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti (ICDCB Baloteşti) a desfăşurat un studiu comparativ pe un lot experimental şi unul martor de vaci de lapte (timp de 11 luni), dar şi pe loturi de viţei (pe o perioadă de 6 luni) pentru a vedea care sunt efectele dolomitei amorfe.

Efectele asupra vacilor de lapte

Pentru vacile aflate în perioada de lactaţie, calciul este un element foarte important, ce trebuie suplimentat corespunzător în cantităţi optime. După cum explică doctor chimist Maria Serdaru, cercetător ştiinţific în cadrul ICDCB Baloteşti, pe perioada de lactaţie, pentru sinteza laptelui, se preia calciul din oase. În condiţiile în care alimentaţia nu furnizează o cantitate suficientă de calciu, atunci are loc o depreciere a stării de sănătate a animalului şi apariţia febrei vitulere. Oferind această sursă naturală, efectele negative au fost înlăturate şi, mai mult decât atât, s-a constatat o îmbunătăţire a stării de sănătate a animalelor, în sensul că acestea au devenit mult mai viguroase, aspectul lor fizic a devenit mult mai atractiv. De asemenea, dezvoltarea embrionară a viţeilor a fost mult mai bună şi, mai ales, au fost înlăturate fătările distocice (anormale) la juninci. Înseamnă că, dacă la fătare viţeii sunt prea mari, vaca are probleme şi de cele mai multe ori este necesară o intervenţie chirurgicală. Aceste probleme au dispărut în totalitate la vacile a căror hrană a fost suplimentată cu dolomită amorfă.

Lapte mai mult şi mai gras

În ce priveşte producţia de lapte, după 11 luni de administrare a suplimentului natural, lotul experimental s-a distanţat semnificativ faţă de lotul martor, diferenţa de productivitate fiind de 1,5 litri de lapte în plus pe zi, pe cap de vacă furajată. În paralel s-au efectuat teste de calitate a laptelui produs. S-a constatat astfel o creştere a conţinutului de grăsime cu 0,5 grame la sută, explică Maria Serdaru. Acest lucru se traduce printr-o bonificaţie suplimentară a crescătorului de vaci de lapte. O confirmare în acest sens vine din partea lui Gabriel Manea, deţinătorul unei ferme de 55 de vaci de lapte în judeţul Satu Mare, care a utilizat dolomita amorfă în hrana animalelor. După cum susţine Gabriel Manea, în urma efectelor benefice ale dolomitei amorfe de la Exploatarea Minieră Harghita a obţinut o creştere cu 7 bani la preţul de livrare a laptelui, de la 1,38 RON/l la 1,45 RON/l, ca bonus de calitate superioară.

Viţei mai mari şi mai sănătoşi

La viţei, rezultatele studiului au fost la fel de surprinzătoare. Astfel, s-a constatat că prin administrarea mineralului natural s-a obţinut un spor de creştere cu 26% mai mare decât la viţeii cărora li s-a furnizat calciu şi magneziu obişnuite. Acest lucru înseamnă un spor zilnic de 211 grame/cap după 6 luni de suplimentare, arată Maria Serdaru, cercetător ştiinţific la ICDCB Baloteşti. Un alt lucru surprinzător constatat la analize a fost legat de faptul că dolomita de la Delniţa a favorizat metabolizarea fosforului din furaje, ceea ce este un lucru extraordinar având în vedere rolul acestuia.

Efecte benefice şi pentru puii de carne

Un studiu similar asupra efectelor dolomitei amorfe de la Delniţa a fost realizat şi pe un lot de 600 de pui de carne, împărţiţi în lot martor şi lot experimental. Studiul a fost realizat în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti. Rezultatele finale ale studiului arată că hrănirea puilor de carne cu dolomită amorfă, ca sursă de calciu şi magneziu, modifică semnificativ greutăţile corporale, acestea fiind mai mari cu 3,75% la vârsta de 14 zile, cu 4,01% la 28 de zile, respectiv 4,18% la 42 de zile. Sporul mediu zilnic de creştere a fost mai mare cu 4,25% la lotul de pui furajat cu dolomită amorfă. De asemenea, consumul specific (rata de conversie a furajului în spor) a fost mai mic cu 5,71% la lotul de pui furajat cu dolomită amorfă, comparativ cu lotul martor.      

Material furnizat de Exploatarea Minieră Harghita

Mineralul natural este comercializat de către Exploatarea Minieră Harghita sub denumirea
DEL-CA-MAG.

Produsul poate fi comandat la tel: 0745.314.914.
Informaţii la: 0744.101.287 / 0724.264.482
Rezultatele studiilor pot fi consultate pe
www.emharghita.ro

Pe 15 noiembrie, la Braşov, s-a desfăşurat Adunarea Generală a Patronatului Român al Cărnii de Porc. S-a modificat statutul în ce priveşte structura de conducere a patronatului. „Această măsură a fost necesară ca urmare a creşterii numărului de membrii şi a necesităţii reprezentării teritoriale a acestora”, a declarat Tudor Stanca, director executiv PRCP. Totodată, s-au stabilit priorităţile pentru perioada 2013 - 2020.

Patronatul Român al Cărnii de Porc - PRCP are o nouă conducere: preşedinte: Ioan Ladoşi - PIC România; vicepreşedinţi: Sorin Lupaşcu - Vegetal Trading şi Alexandru Jurconi - Smithfield România; director executiv: Tudor Stanca Alexandra - Birou Executiv PRCP Bucureşti. Consiliul de Conducere este format din: Tudor Neculoiu - Europig;  Iosif Pazuric - Nutrientul Group; Cătălin Lăpuşte - Belcrin Development; Adrian Balaban - Ferme Plus;  Răzvan Bleau - Avicola Costeşti; Ioan Antoci - Suinprod Roman; George Scarlat - Fermsuin.

„Asigurarea sumelor necesare plăţilor pentru bunăstarea porcinelor în cursul anului 2012 reprezintă unul din principalele obiective ale conducerii patronatului. Vom continua negocierile cu Ministerul Agriculturii pentru ca fermierii să-şi primească drepturile”, a declarat noul preşedinte al PRCP, Ioan Ladoşi.  El a adăugat că se intenţionează, împreună cu autorităţile, stabilirea unei strategii pentru perioada 2013-2020.

„Un alt obiectiv este menţinerea dialogului cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru asigurarea informaţiilor necesare prezentării raportului final asupra pestei porcine clasice Comisiei Europene în cursul lui decembrie 2011. În urma acestui raport, Comisia ar putea accepta admiterea României la schimburile intracomunitare cu carne de porc. De asemenea, dorim să iniţiem un schimb de informaţii cu ANSVSA în vederea demarării certificării bilaterale pentru comerţul cu carne şi preparate din carne de porc cu ţările non-UE, a punctat preşedintele PRCP. Vrem să propunem Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Agriculturii şi Ministerului Transporturilor un set de măsuri care să ducă la reducerea comerţului nefiscalizat cu carne şi produse din carne de porc, cât şi la eliminarea condiţiilor neconcurenţiale din piaţa cărnii şi a produselor din carne”.

Noua conducere a Patronatului Cărnii de Porc urmăreşte promovarea intereselor şi punctelor de vedere ale producătorilor şi procesatorilor de carne de porc români în contextul noii Politici Agricole Comune de după 2013 prin întărirea relaţiilor instituţionale ale patronatului atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Ioan Ladoşi spune că se doreşte şi „întărirea relaţiilor cu organizaţiile neguvernamentale de consumatori şi de protecţie a mediului, în vederea promovării bunelor principii de lucru ale membrilor PRCP şi a respectului faţă de consumator şi mediul înconjurător”.

Se reactivează Interprofesionala cărnii de porc

După Adunarea Generală de la Braşov, conducerea Patronatului Român al Cărnii de Porc (PRCP) s-a întâlnit cu cea a Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) şi au decis reactivarea Organizaţiei Interprofesionale „Carne de Porc”, ca structură profesională de reprezentare a intereselor tuturor participanţilor la filiera producţiei, procesării şi comercializării cărnii de porc.

ARC a fost reprezentată de preşedintele Radu Timiş şi vicepreşedintele Eugenia Cărăgui. PRCP a fost reprezentat de preşedintele Ioan Ladoşi şi vicepreşedinţii Sorin Lupaşcu şi Alexandru Jurconi.

Federaţia Română a Cărnii, în curând

În urma întâlnirii dintre conducerile Patronatului Român al Cărnii de Porc (PRCP), a Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) şi a Organizaţiei Interprofesionale „Carne de Pasăre, Ouă”, s-a hotărât înfiinţarea Federaţiei Române a Cărnii, ca structură profesională de reprezentare a intereselor tuturor participanţilor la filiera producţiei, procesării şi comercializării cărnii din România. Propunerea va circula şi va fi votată electronic de către membrii celor trei organizaţii. După ce vor fi îndeplinitetoate cerinţele statutare de aprobare, juriştii celor trei structuri profesionale vor demara redactarea statutului şi înregistrarea “Federaţiei Române a Cărnii”

PRCP a fost reprezentat de preşedintele Ioan Ladoşi şi vicepreşedinţii Sorin Lupaşcu şi Alexandru Jurconi. Din partea ARC au fost prezenţi preşedintele Radu Timiş şi vicepreşedintele Eugenia Cărăgui. Organizaţia Interprofesională „Carne de Pasăre, Ouă” a fost reprezentată de Aurel Damian, directorul executiv al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), membru al interprofesionalei.

MIHAELA PREVENDA

Ca rezultat al activitaţii de cercetare, firma Mefim Agro Craiova a brevetat soiul de ardei lung Fermier. Datorită calităţilor organoleptice fructele au fost bine cotate la nivelul pieţei şi au fost intens solicitate, atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi pentru industrializare. Producţiile medii calculate în Câmpul de Control au înregistrat sporuri semnificative din punct de vedere statistic, comparativ cu media soiurilor studiate.

Ardeiul lung Fermier are o perioadă de vegetaţie de 120-130 zile de la răsărit la maturitatea de consum a fructelor. Răsadul se obţine uşor prin semănat (20 - 25 martie), în plăci alveolare umplute cu turbă, în condiţii de temperatură şi umiditate corespunzătoare cerinţelor biologice ale speciei.

Pentru o cultură de 1.000 metri pătraţi în câmp sunt necesare 40-50 grame de sămânţă, care să asigure 5.500 - 6.500 fire răsad sănătos şi viguros în 50 - 60 zile de la semănat.

Plantarea în câmp se face în perioada 10 - 25 mai, în funcţie de zona climatică, soiul Fermier fiind caracterizat printr-o plasticitate ecologică ridicată care asigură reuşita culturii în toate zonele legumicole ale ţării.

Lucrările tehnologice aplicate în perioada de vegetaţie a plantelor în câmp sunt cele specifice culturilor de ardei. Menţionăm totuşi că amplitudinile diurne mari înregistrate în perioada de vară în ultimii ani determină la soiurile de ardei, în general, creşterea evapotranspiraţiei. Pierderea unei cantităţi crescute de apă în timp scurt, dacă nu este susţinută prin irigare şi fertiirigare cu aport suplimentar de calciu, care să asigure o bună funcţionare a membranelor celulare, determină intrarea plantelor în stres hidric, fructele sunt depreciate, apare putregaiul apical şi se instalează ciuperci fitopatogene (Alternaria capsicii annuui etc). Pentru combaterea agenţilor patogeni şi a organismelor dăunătoare se vor face tratamente preventive la avertizare, cu produsele recomandate de Inspectoratele Teritoriale pentru Protecţia Plantelor.

Pericarp foarte gros şi compoziţie chimică echilibrată

Fructele soiului de ardei lung Fermier au o greutate medie de 100 g - 150 g. Sunt colorate verde în stadiu imatur şi roşu intens, cu strălucire puternică, la maturitatea de consum. Principalul element de atracţie pentru producători şi consumatori este însă pericarpul foarte gros: 5 -7 mm.
Din punct de vedere biochimic, fructele soiului Fermier au un conţinut de 91,8% apă şi 8,2% substanţă uscată totală(SUT). Substanţa uscată solubilă este de 7%, conţinutul în glucide de 6,57%, iar conţinutul de Vitamina C este de 184,8 mg acid la 100 g substanţă proaspătă.
Pericarpul foarte gros şi compoziţia chimică echilibrată asigură fructelor o suculenţă şi savoare deosebită, care le recomandă  atât pentru consumul proaspăt, cât şi în stare conservată.

DR. ING. AURELIA IFRIM, MEFIM AGRO CRAIOVA

Peste 200 de producători de vin, companii de servicii şi accesorii, asociaţii profesionale, instituţii şi reprezentanţi mass-media au participat la prima ediţie a Salonului Naţional de Vinuri al României - VINTEST. Evenimentul s-a desfăşurat în perioada 27-30 octombrie, la Romaero Băneasa din Bucureşti. Aproximativ 5.800 de persoane au trecut pragul Salonului Vintest 2011, au anunţat organizatorii. Aceeaşi care de opt ani organizează Salonul Internaţional de Vinuri VINVEST de la Timişoara. Pentru a face mai simplă şi mai accesibilă degustarea, toţi vizitatorii au primit câte un pahar pentru vin într-un săculeţ.

Salonul Naţional de Vinuri al României - VINTEST - Bucureşti 2011 s-a desfăşurat sub patronajul a două ministere direct interesate de industria vinului: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.  Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără, prezent la deschiderea oficială, a vizitat fiecare stand în parte, a discutat cu expozanţii, în timp ce Ministerul Turismului a fost prezent cu un stand de promovare a turismului vitivinicol.

Mesajul organizatorilor s-a pliat pe misiunea Salonului, aceea de a aduna într-un singur loc reprezentanţi ai industriei vinului, de la crame şi tehnologie până la turism, în ideea de a stabili punţi de comunicare şi relaţii de afaceri care să ridice sectorul vitivinicol.

”Vinurile contrafăcute trebuie să dispară din piață. Atunci când se descoperă astfel de vinuri contrafăcute, producătorul este aspru sancționat. În vinuri nu trebuie să existe zahăr exogen sau apă exogenă. Nu mai vorbesc de vinul fără struguri, care este un vin fals și trebuie să dispară din piață. Autoritățile competente trebuie să interzică astfel de sortimente pe piață”, a declarat ministrul Agriculturii Valeriu Tabără.

În momente de tensiune economică şi creştere a costurilor, echipa Vinvest şi-a asumat misiunea de a aduce împreună public şi produse din industria vinului, cu scopul de a impulsiona piaţa într-o direcţie pozitivă.

Salon pentru promovarea vinului autohton
Lucia Pîrvu, expert degustător, director Vintest:

„Promovarea vinului românesc într-un cadru profesionist este o necesitate. În România nu exista un Salon Naţional de Vinuri, adică un loc în care vinul să fie prezentat şi promovat de la cultivarea viei sau tehnologia vinificaţiei până la arta degustării. După prima ediţie, Vintest, Salonul pe care-l merită vinurile româneşti încă nu are consistenţa pe care ne-o dorim. Noi am făcut primul pas. Ne pregătim de al doilea. Prioritatea noastră este vinul românesc şi apreciem curajul celor 21 de vinari români de a-şi aduce vinurile la această primă ediţie a Salonului Vintest pentru a fi degustate, apreciate. Vintest este un concept modern de prezentare a vinurilor româneşti, produse în România. Au venit mulţi iubitori de vin, dar şi reprezentanţi HORECA, reprezentanţi ai marilor lanţuri de magazine. În România avem vie recent plantată, cramele au fost retehnologizate, s-au făcut investiţii substanţiale în vinificaţie. Vinul este de calitate şi vrem să fie cunoscut. Aici la Bucureşti, la Vintest, am avut şi câţiva invitaţi din străinătate.

Toate asociaţiile care ne sunt partenere - Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România, Asociaţia Somelierilor, Organizaţia Somelierilor şi Asociaţia Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism - s-au străduit să ofere sfaturi pentru vizitatori în legătură cu asocierea vinului cu mâncarea. La fel ca la Salonul Vinvest pe care îl organizăm la Timişoara de opt ani şi aici la Vintest - Bucureşti sunt prezente în standuri produsele tradiţionale: mezeluri, brânzeturi, prăjituri etc.”

Vinul se vinde mai uşor în afară, consumatorul român este încă în formare
Aurelia Vişinescu, director general Domeniile Săhăteni:

„Am adus vinuri produse de mine, din trei game - Nomad, Artisan şi Anima. Suntem pentru prima dată la un târg în România. Am participat la foarte multe târguri în străinătate, dar e prima dată când venim în România la o expoziţie de vinuri. Lucrăm foarte mult cu soiuri româneşti, ca Fetească albă, Tămâioasă românească, Fetească neagră, dar avem şi soiuri internaţionale, ca Pinot noir, Cabernet, Merlot. Avem 70 ha la Dealu Mare, între Tohani şi Pietroasele. Am început plantarea în 2003, iar în 2006 am terminat investiţia în cramă şi am procesat primii struguri. Peste jumătate din producţia de vin merge la export, iar 80% din ce rămâne vindem în restaurante şi magazine specializate. Piaţa din România este în curs de formare.

E mai uşor să vinzi la export decât să vinzi aici în ţară, pentru că, la noi, consumatorul este încă în formare, pe când consumatorul din străinătate este deja format. Există o modă şi la vinuri. Noi am încercat să ne desprindem de stilul tradiţional şi am făcut vinuri în stilul celor care “se poartă” în lume. Probabil de aceea ne-a fost mai dificil să vindem în România. Avem nevoie şi de o maturitate a brandului, până când consumatorul se fidelizează. În prezent, producem 500.000 de sticle pe an.”

Istoria vinde bine vinul
Olimpia Frâncu, KA Manager Casa de Vinuri Huşi:

„Ca noutate, am adus la Salonul Vintest vinul “Castelul dintre vii”, destinat în mod exclusiv segmentului HORECA, într-o gamă de şase produse, sec şi gamele Reverance, Mihai Viteazul şi Dracula. Podgoria de 1.700 ha este la Huşi, în satul Olteneşti. Firma noastră a achiziţionat combinatul de la Olteneşti. Anul acesta am replantat 200 ha cu viţă de vie. Ca soiuri avem Busuioacă de Bohotin, Zghihară, Merlot, Fetească Regală, Fetească Albă, Sauvignon Blanc.
Vinul îl vindem aici în ţară prin distribuitorii locali, însă vindem şi în afară. Suntem listaţi în toate conturile internaţionale, iar la export colaborăm cu China, Ţările Baltice, Ţările Nordice, Franţa, Germania, Italia, Rusia. Anual, producem peste un milion de litri de vin. Străinii preferă vinurile roşii dulci, în special cele care au legătură cu istoria noastră, adică vinurile Mihai Viteazul şi Dracula. Tot ce are legătură cu Dracula atrage clienţii.”

O podgorie doar cu soiuri româneşti
Eduard Gheorghiţă, oenolog Domeniile Nicoreşti:

„Vrem să aducem brandul Băbească Neagră în actualitate. Avem numai soiuri româneşti - Băbească şi Fetească Neagră. Sunt soiurile din care se fac şi cupajele  noastre. Suntem relativ noi pe piaţă. Am început activitatea în 2008, suntem încă în curs de modernizare, avem în desfăşurare un program FEADR. Produsul pe care îl promovăm la Vintest este din 2008, dar a trecut prin toate procedeele tehnologice şi se află în perioada de învechire. Credem că am făcut o treabă bună. Zona Nicoreşti se află pe malul Siretului, este o zonă colinară. Având în vedere formele de relief foarte dulci, soarele răsare şi apune în vie. Asta ajută foarte mult strugurii, în special Băbeasca, care nu acumulează zahăr, nu ajunge la orele de insolaţie, ca să acumuleze mult zahăr. Zona e foarte bună pentru podgorii. Solurile sunt de tip cernoziom şi dau o caracteristică aparte vinului.”

Merlot 2009 îmbină experienţa din Bordeaux cu ţinutul dobrogean
Ghenadie Bobeică, administrator WineRo:

„Merlot 2009 de la Aliman este vinul care ne reprezintă, care dă un semnal în ceea ce priveşte proiectele noastre de viitor. Acest vin e rezultatul efortului unei echipe, al experienţei de vinificaţie de la Bordeaux, adusă prin oenologul Marc Dworkin la Aliman, unde am înfiinţat o plantaţie pe 80 ha. Anul acesta am avut prima recoltă de pe 20 ha şi am făcut Alira Merlot 2009. Este un vin plăcut, catifelat, uşor de băut, care ne schimbă percepţia despre cum ar trebui să fie un vin sec. Poate fi asociat cu o mâncare uşoară, cu un peşte cu sos roşu, cu o friptură de vită sau cu vânat. Alira este un vin corpolent, dar echilibrat.

Din prima recoltă au rezultat circa 40.000 litri, pe care i-am vândut deja. Din recolta lui 2011 vom ajunge la 300.000 de sticle. Avem trei soiuri - două internaţionale: Merlot şi Cabernet Sauvignon, iar mândria noastră este Feteasca Neagră de Aliman. Pentru noi, piaţa vinului nu se limitează la România. Prin proiectul pe care îl derulăm în Bulgaria, suntem prezenţi în 17 ţări, aşa că 80% din producţia noastră merge la export, iar 20% în România. Cred că piaţa din România va creşte în segmentul de calitate, deoarece mulţi consumatori au înţeles importanţa unui vin bun.”

Vinul este o băutură nobilă, care se bea şi se povesteşte
Florin Dănoaie, director general Domeniile Boieru:

„La noi, în regiunea Alba, e specific vinul alb. Avem aici un Traminer de Ciumbrud, din recolta 2010. Vinul are un miros deosebit, specific, de petale de trandafir. Îl putem bea la o mâncare bazată pe ciuperci ori cu un peşte. Vinul Traminer are gust de petale de trandafir, dar în postgust are o aromă aparte, de migdale verzi.

Avem 130 ha cu viţă de vie, din care 100 ha sunt replantate. 80 ha au intrat deja pe rod. În 2012 intenţionăm să mai plantăm încă 20 ha.
Producem o gamă largă de soiuri albe, de la Riesling Italian la cel de Rin, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Traminer, Pinot Gris, Muscat. Din acest an avem şi soiuri roşii - Fetească Neagră, Pinot Noir.

Am investit mult în replantare, pentru că am vrut să asigurăm o calitate constantă a strugurilor, iar anul acesta am finalizat modernizarea cramei, care a inclus şi o linie de îmbuteliere. În 2011 avem o producţie de 30.000 sticle, iar pentru 2012 vrem să ajungem la 100.000 de sticle. Vrem să creştem treptat, să ajungem la 400.000 de sticle în următorii 5-6 ani.
În România, piaţa vinului a evoluat bine, pentru că se investeşte mult în schimbarea imaginii vinului şi în educarea consumatorului. Vinul este o băutură nobilă, care se bea şi se povesteşte. Încă există probleme, încă există falsuri, dar e important că lumea se luptă să facă curăţenie şi să facă vinuri de calitate pentru consumatori.”

Românii vor vinuri corecte la preţuri corecte
Mihai Ion, director naţional vânzări Budureasca:

„Toate gamele noastre de vinuri, Budureasca şi Origini sunt prezente în standul Vintest - Bucureşti. Podgoria noastră e la Dealu Mare, în zona Ceptura-Tohani-Gura Vadului. Deţinem 300 ha de plantaţie cu soiuri de viţă de vie selecţionată, ceea ce permite un control foarte riguros asupra calităţii strugurilor. Avem o mare varietate de soiuri, din care facem multe cupaje. Avem 45% soiuri albe, 55% soiuri roşii. Vinurile noastre se adresează deopotrivă cunoscătorilor şi colecţionarilor, cât şi celor ce vor să bea un vin bun la un preţ corect, echilibrat, atât pe piaţa internă, dar şi pe cea externă. Producţia noastră maximă, pe care o vom atinge peste doi ani, este de 2.400.000 de litri. Acum producem 1.400.000 litri pe an, pentru că suntem în plin proces de reconversie.
Consumatorul român e din ce în ce mai exigent. Românii vor să bea vinuri corecte la preţuri corecte.”

Un brand de familie atacă piaţa vinurilor de calitate
Marin Constantin, administrator Domeniile Anastasia:

„Am apărut în urmă cu patru ani şi ne străduim să intrăm în rândul producătorilor de vinuri bune. Nu vrem să devenim mastodonţi, vrem să fim un brand de familie. Domeniile Anastasia vine de la numele unei fetiţe din familie. Avem 7,5 ha în zona Dealul Mare-Urlaţi. Mai avem un hectar la Valea Călugărească. Ca soiuri avem Merlot, Cabernet roşu şi încercăm şi vinuri albe, ca Chardonnay. Producem aproximativ 30.000 de litri pe an. Nu vrem să producem o cantitate mare, ci un vin de calitate. Aşa vrem să intrăm pe piaţa de vinuri. N-am accesat niciun fel de fonduri, am folosit doar banii proprii, de asta ne-am şi limitat la o suprafaţă mică de viţă de vie.”

MIHAELA PREVENDA

Inteligenţă românească, realizare internaţională

Calitatea şi durabilitatea sunt caracteristicile care au propulsat cele 40 de produse Ruris pe piaţa românească. Compania deţine 5% din piaţa motoutilajelor pentru prelucrarea solurilor (motosape, motocultoare), pentru cosirea fâneţelor (motocoase de umăr, motocositori de masă), pentru aplicarea tratamentelor chimice în agricultură (aparate de stropit), pentru prelucrarea masei lemnoase (motofierăstraie) şi pentru grădină (suflante, motofoarfece, maşini de tuns gazonul).

Cătălin Stroe, preşedintele şi fondatorul Ruris, prevede o creştere a cotei de piaţă de la 5% la 8%.

Ruris nu a apărut peste noapte, ci s-a clădit pas cu pas. În cei 18 ani de existenţă, Ruris a comercializat utilaje fabricate de alte companii, dar a început şi să pună bazele unui brand românesc de calitate. Primul utilaj proiectat şi fabricat la Craiova a fost motocultorul RURIS, diferit de tot ce exista pe piaţă în domeniu. Pasiunea şi ambiţia lui Cătălin Stroe i-au adus colaboratori de valoare, care constituie cel mai important câştig al firmei. Rezultatul acestor colaborări se cuantifică în brevete de inovaţie şi invenţii, înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. “Avem în fiecare an câte o inovaţie la motoutilajele pe care le producem”, a declarat Cătălin Stroe la conferinţa de presă organizată în octombrie 2011, cu prilejul participării firmei la Târgul Indagra de la Romexpo, Bucureşti. “Proiectele noastre sunt realizate în colaborare cu firme de prestigiu din lume, utilizăm componente de cea mai bună calitate şi am început parteneriate de vânzare cu mari companii internaţionale”, a continuat preşedintele Ruris.

Oltenii proiectează şi finalizează

La Craiova se fac întâi proiectele, după care se transmit cerinţele tehnice către furnizori. Tot aici se finalizează produsul. Compania are o fabrică de asamblare la Craiova, unde sunt aduse componente produse de furnizori internaţionali din Italia, Japonia, Germania, China, Turcia şi SUA, după specificaţiile tehnice Ruris. Compania doljeană are propria structură de cercetare, dezvoltare şi testare şi deţine mai multe invenţii şi inovaţii în domeniu, ca rezultat al adaptării produselor la particularităţile de utilizare din România. Inovaţiile Ruris asigură echipamentelor o rezistenţă crescută la uzură, randamente sporite şi consum redus, în comparaţie cu produsele similare de pe piaţă. “Ne-am propus, de la început, să facem lucruri durabile, pe care agricultorul român să le întreţină uşor, cu cheltuieli minime”, precizează Cătălin Stroe.

Tocmai de aceea, Ruris oferă garanţie de 5 ani la unele componente, aşa cum sunt cuţitele, şi de 3 ani pentru transmisie, ceea ce depăşeşte orice competiţie. Mai mult, testează utilajele chiar pe domeniul clientului, care poate vedea la faţa locului cum se comportă utilajul de care are nevoie.

Inovaţie permanentă

Compania deţine mai multe inovaţii aplicate motocultoarelor şi motosapelor: construcţia carcasei transmisiei asigură o rezistenţă crescută, iar forma cuţitelor permite prelucrarea pământului cu 50% mai rapid, în comparaţie cu alte echipamente de pe piaţă.

În plus, noua generaţie de motocositori cu masă, fabricată începând din 2011, are, ca beneficii suplimentare, fiabilitatea ridicată a transmisiei şi sistemul automat de autoîntreţinere, unic pe piaţă, ce asigură randament ridicat şi consum scăzut.

Numai în acest an, Ruris a investit 500.000 euro în matriţe pentru producţia de serie a unor noi versiuni de produse, pentru că brandul se construieşte pe inovaţie permanentă, pe adaos de inteligenţă.

Lider pe piaţa motoutilajelor agricole, în 2011

„Avem atuul de a cunoaşte foarte bine consumatorul român, fapt ce ne permite să dezvoltăm şi să adaptăm rapid tehnologiile la utlizarea intensivă a echipamentelor în România”, a declarat Cătălin Stroe. Această mentalitate a adus compania în poziţia de lider de piaţă, fiind singurul producător autohton de motoutilaje agricole. A înregistrat vânzări de 3,6 milioane de euro pe primele nouă luni ale anului, cu 44% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Pentru finalul lui 2011, compania ţinteşte o creştere de 65% a cifrei de afaceri, până la nivelul de 5 milioane euro, pe fondul extinderii reţelei de distribuţie şi al eforturilor de marketing şi vânzări. Ruris ocupă poziţia de lider în vânzările de motocultoare, motosape şi motocoase, susţine Cătălin Stroe. El merge chiar mai departe şi vede un business de 7,5 - 8 milioane de euro în 2012.

Compania Ruris îşi distribuie produsele printr-o reţea naţională de 14 magazine proprii şi peste 100 de dealeri, care realizează 52% din vânzări, precum şi în trei reţele de mari magazine de profil. „Un agricultor poate să-şi doteze complet o grădină mare cu doar 3.500 de lei”, a menţionat Cătălin Stroe.

Potenţialul pieţei - 60 milioane euro

Piaţa motoutilajelor agricole din România va creşte anul acesta cu 10%, faţă de anul trecut, la aproximativ 60 de milioane de euro, pe o piaţă în care 95% dintre clienţi sunt mici gospodari. Cătălin Stroe consideră că majorarea din acest an se datorează, în principal, intrării în piaţă a unui volum important de produse low-cost şi no-name, care reprezintă 25% din vânzări. „Puţin dai, puţin iei”, cum zice românul.

Piaţa de profil din România este încă foarte fragmentată şi, raportat la numărul de produse existente în piaţă, potenţialul de creştere a vânzărilor este foarte mare. „În prezent, agricultura românească este dominată de acest tip de cultură de subzistenţă. Românii nu deţin încă metode moderne de a face agricultură, care se află într-un stadiu de primitivism”, a mai spus oficialul Ruris.

Ruris, brand românesc

Potenţialul firmei stă în perfecţionare permanentă, aşa că oamenii de la Ruris pregătesc produse noi. În prezent, sectorul de cercetare al companiei lucrează la o nouă invenţie - tractorul hibrid. Mai există o încercare de acest fel în Franţa, dar oltenii vor să fie cei mai buni, aşa că proiectul este protejat de secret până la finalizare.

Întrebat dacă se gândeşte să vândă o parte din companie, Stroe a spus că nu are de gând să cedeze nicio parte din afacere. „Am avut discuţii în acest sens cu un fond de investiţii din România şi cu câteva companii din străinătate. Dar, în prezent, nu vedem rolul unui nou investitor în cadrul companiei noastre”, a specificat preşedintele Cătălin Stroe.

În emisiunea „Timpul pământului” de la Televiziunea Favorit, realizată de Revista Fermierului, orice gospodar poate să participe la concursul organizat împreună cu RURIS şi să câştige un motoutilaj, trimiţând o scrisoare cu răspunsul la întrebarea lunii. Urmăriţi emisiunea difuzată în fiecare sâmbătă la ora 13,00 şi în reluare la ora 00,00 şi duminică la ora 9,00.

Decembrie, din punct de vedere calendaristic, este a 12-a lună a anului, prima lună de iarnă, dar şi luna care închide anul. Se spune că în această lună, la gura sobei, se trage linie activităţilor de peste an. Se adună cele bune, se scad cele rele şi se vede profitabilitatea anului.

În tradiţia populară decembrie are mai multe denumiri, printre care Ningău, Neios (luna ninsorii), Andrea etc. Se zice că luna decembrie este geroasa, încât înţeapă (bagă ace, undrele). Tot tradiţia populară face legătura între anul care urmează şi vremea din decembrie. Se spune că dacă ninge în decembrie, luna iunie va fi ploioasă, iar dacă este ger, anul următor va fi bogat în roade. Gerul şi neaua din decembrie vestesc grâu mult. Unde nu va da Domnul să fie aşa, să sporească grâul în hambare şi anul să fie mai bogat!

Din păcate, până la această dată, fermierii nu prea au motive de laudă. Lipsa precipitaţiilor a făcut ca terenul să fie lucrat foarte greu, cu mult efort şi cu mulţi bani. Marea majoritate a culturilor de rapiţă, orz şi grâu au fost semănate în afara epocii optime, într-un teren deficitar din punct de vedere al pregătirii şi cu costuri suplimentare pe hectar. Lipsa precipitaţiilor a dus, de asemenea, la o răsărire întârziată şi în etape. La ora actuală, mai sunt culturi de rapiţă, grâu şi orz care se află încă în faza de răsărire.

Pe fondul secetei prelungite, lucrările pentru pregătirea ogorului de toamnă nu au putut fi finalizate la timp. Încă, pe mari zone se aşteaptă ploaia pentru a se putea pregăti terenul în condiţii bune.

În prezent, în unele locuri, chiar şi cu utilaje performante nu se poate intra la pregătirea terenului. În mod normal, pregătirea se efectuează printr-o arătură adâncă la 28 - 35 cm. În funcţie de plugul utilizat, adâncimea arăturii poate varia între anumite limite. În luna decembrie activităţile de pregătire a terenului sunt încheiate în anii normali şi de cele mai multe ori se trece la stocarea utilajelor, la repararea acestora, la planul de culturi pentru primăvară şi la aprovizionarea cu materii şi materiale.

Rapiţă

La cultura rapiţei, din deplasările în teren, am constatat că puţine suprafeţe se află în faza apropiată de intrarea în condiţii bune în iarnă. Cele mai multe suprafeţe se află între faza de cotiledoane şi faza de 4 frunze adevărate.

O parte din suprafeţele de rapiţă semănate spre finalul epocii optime au fost deja întoarse. O altă parte aşteaptă acelaşi verdict după iarnă. Practic, factorul limitativ în reuşita culturii de rapiţă, chiar dacă rapiţa a fost semănată la timp, a fost dat de lipsa apei. Toţi am sperat ca măcar după semănatul culturii să avem umiditate suficientă pentru răsărire şi pentru dezvoltarea normală a culturii. Din păcate, lipsa de precipitaţii a dus la o germinaţie întârziată a seminţelor, o răsărire târzie şi neuniformă, o dezvoltare înceată şi chiar o dispariţie a plantulelor pe fondul secetei. Cele mai dezvoltate culturi de rapiţă se află în acest moment în faza de 5 frunze adevărate.

În funcţie de iarna care va urma, de agresivitatea ei, de modul de instalare a temperaturilor negative şi de absenţa sau prezenţa stratului de zăpadă şi aceste suprafeţe dezvoltate mai întârziat pot fi afectate. În solele unde cultura de rapiţă a dispărut, pentru păstrarea rotaţiei plantelor, pentru a avea un asolament corespunzător în cadrul fermei, trebuie să se reînsămânţeze aceste suprafeţe în primăvară cu culturi de floarea-soarelui, de rapiţă de primăvară şi de soia. În felul acesta nu se perturbă prea mult asolamentul.

Orz şi grâu

După cultura de rapiţă a venit rândul celorlalte culturi de toamnă să fie afectate de lipsa precipitaţiilor. Astfel, culturile de orz şi grâu au fost semănate în condiţii din ce în ce mai impropii culturilor. Terenurile au fost pregătite prin mai multe treceri decât normal, cu consumuri exagerate de combustibil şi cu o creştere a cantităţii de sămânţă pe hectar. Semănatul a fost făcut deficitar în condiţii de teren uscat şi cu bulgări.

Semănatul în teren mai puţin pregătit nu ar fi fost un impediment în cazul acestor două culturi dacă măcar după semănat am fi beneficiat de un aport însemnat de precipitaţii. Din păcate, seceta a continuat şi a afectat şi culturile de orz şi grâu, care au o importanţă naţională.

La data publicării acestui material putem afirma că sunt puţine suprafeţele care arată cât de cât satisfăcător pentru această perioadă. Nu ne rămâne decât să sperăm că vom avea o iarnă bogată în precipitaţii care să reducă deficitul de umiditate din stratul arabil al solului, iar în primăvară, pe fondul pornirii în vegetaţie a culturilor agricole să susţinem aceste suprafeţe cu o fertilizare adecvată.

Vremea excesiv de caldă din a doua parte a verii şi din toamnă, coroborată şi cu lipsa precipitaţiilor, a avut un cuvânt greu de spus asupra desfăşurarii campaniei de pregătire a solului pentru culturile semănate în această toamnă, dar şi pentru arăturile de toamnă. Exceptând zonele din vestul şi nord-vestul ţării, unde se poate spune că regimul pluviometric s-a menţinut în limite apropiate de normal, sudul şi mai ales sud-estul ţării s-a caracterizat printr-un deficit semnificativ de precipitaţii, comparativ cu necesarul de precipitaţii normal pentru această perioadă.

În situaţia în care temperaturile au fost peste media normală, pentru moment a fost accentuat procesul de pierdere a apei din sol, mai ales pe terenurile cultivate în anul anterior cu cereale păioase şi rapiţă, aceasta şi datorită neefectuării lucrărilor mecanice menite a conserva apa din sol şi anume lucrările de dezmiriştit. În aceste condiţii, majoritatea fermierilor au întarziat efectuarea lucrărilor de bază ale solului, datorită faptului că au aşteptat precipitaţiile care ar fi putut îmbunătăţi semnificativ calitatea lucrărilor de pregătire a solului pentru culturile de toamnă şi în special pentru rapiţă. Acest lucru a condus la efectuarea lucrărilor târziu şi de proastă calitate, cu consumuri mari de combustibil, în final generând premize nu prea bune pentru culturile de toamnă.

Prin urmare, pentru culturile de rapiţă de toamnă, momentul semănatului, calitatea patului germinativ, corelate cu lipsa apei din sol, au condus la răsărirea foarte târzie a culturilor de rapiţă, sau în cazurile cele mai grave, la nerăsărirea ei sau la o răsărire foarte neuniformă. Având în vedere cele prezentate, majoritatea lanurilor de rapiţă sunt fie întârziate în vegetaţie, fie cu grad ridicat de neuniformitate, ceea ce face ca fermierii să se gândească la întoarcerea culturilor în primăvară.

În ce priveşte cultura grâului, situaţia la acest moment este oarecum similară, având în vedere că s-au întâlnit aceleaşi condiţii ca la rapiţă şi culturile sunt de asemenea întârziate. Având în vedere că grâul poate avea şanse mai mari de a trece peste iarnă, datorate în special caracteristicilor de specie şi anume a capacităţii de înfrăţire şi practic de recuperare parţială a pierderilor de densitate suferite peste iarnă, fermierii trebuie să gestioneze această situaţie prin aplicarea de măsuri menite să protejeze şi să crească toleranţa la ger a culturilor întârziate de grâu.
Nutrion Radix, îngrăşământ biostimulator foliar pentru rapiţă şi grâu

În toamnă, pentru culturile întârziate una din măsurile recomandate este aceea de a folosi produse care să stimuleze dezvoltarea cu precădere a sistemului radicular al plantelor. Un produs formulat special în scopul creşterii şi dezvoltării sistemului radicular este NUTRION RADIX, îngrăşământ complex special formulat pentru a stimula dezvoltarea rădăcinii.

Compania Procera Agrochemicals România, comercializează pe piaţa din România îngrăşământul complex biostimulator NUTRION RADIX, special formulat pentru rapiţă şi grâu.

NUTRION RADIX este un îngrăşământ şi biostimulator foliar, din grupa produselor moderne complexe. Datorită efectului deosebit asupra creşterii şi dezvoltării sistemului radicular, a fost special formulat pentru culturile semănate toamna cu risc de înrădăcinare superficială.

Produsul este formulat în principal pe bază de extract concentrat de alge marine, acizi humici şi substanţe cu efect stimulator. Are un conţinut remarcabil de substanţe regulatoare de creştere naturale cum ar fi: citokinine, gibereline, acizi alginici, humici şi fulvici, auxine, 50-60 microelemente, 20 aminoacizi, substanţe antibiotice etc. Produsul NUTRION RADIX are o formulare deosebită, urmărind obţinerea unor efecte sinergice ale compuşilor săi asupra producţiei şi calităţii acesteia, asupra creşterii vitalităţii şi imunităţii plantelor.

Aplicarea şi efectele produsului Nutrion Radix

Aplicarea produsului NUTRION RADIX determină:

Intensificarea dezvoltării sistemului radicular al plantelor. NUTRION RADIX creşte de 2-3 ori masa de rădăcini, vigoarea acestora şi implicit volumul de sol explorat;

Creşterea rezistenţei la ger. Aplicarea NUTRION RADIX, prin prezenţa betainelor, pe lângă o mai bună înrădăcinare a plantelor, aduce un aport de zaharuri organice în celulele plantelor, micşorând considerabil riscul de îngheţ al acestora, transferând practic toate proprietăţile caracteristice ale algelor;

Creşterea rezistenţei la secetă. Sistemul radicular fortificat prin aplicarea NUTRION RADIX, a polizaharidelor naturale polimerizate, asigură o mai bună aprovizionare cu apă a plantelor;

Intensificarea formării membranelor celulare precum şi a multiplicării acestora. NUTRION RADIX, prin substanţele biostimulatoare pe care le conţine, asigură o creştere viguroasă a plantelor, o acumulare şi fixare mai bună a calciului şi proteinelor în peretele celular;

O mai bună termostabilitate a membranelor celulare. Structura bine definită a membranelor şi pereţilor celulari determinată de aplicarea NUTRION RADIX, asigură o rezistenţă şi o flexibilitate sporită a acestora la variaţiile de temperatură;

Accelerarea fotosintezei. NUTRION RADIX, prin extractul de alge pe care îl conţine, acţionează ca un catalizator în folosirea eficientă a energiei solare;

Creşterea concentraţiei de antioxidanţi (polifenoli), dar şi de clorofilă din frunze. Aplicarea NUTRION RADIX determină stimularea creşterii naturale a plantelor;

O mai bună pornire în vegetaţie, extrem de benefică în competiţia cu buruienile, este datorată influenţei NUTRION RADIX atât asupra creşterii şi dezvoltării sistemului radicular, cât şi a părţii aeriene;

Întârzierea proceselor de îmbătrânire a plantelor;

Efecte deosebite în cazul culturilor de rădăcinoase şi bulboase pe soluri nisipoase, mai puţin fertile;

Creşterea capacităţii plantelor de a utiliza la maximum rezervele solului. Diversele componente ale NUTRION RADIX, printre care şi acizii fulvici, stimulează permeabilitatea celulară şi în consecinţă capacitatea acestora de a absorbi o cantitate mai mare de apă şi elemente nutritive.

Aplicarea produsului NUTRION RADIX, respectând particularităţile pe care le generează culturile de toamnă, poate face diferenţa între profitabil şi neprofitabil. Doza de 1,5 l/ha aplicată în stadiul de 4 frunze la rapiţă şi 2-3 frunze la grâu când gradul de acoperire al solului cu plante este de peste 40%, poate determina creşterea toleranţei la ger până la nivelul unei culturi semănate şi răsărite în perioada optimă.

ING. MIHAI RADU, DIRECTOR TEHNIC PROCERA AGROCHEMICALS