În România am avut un caz de suspiciune privind reziduuri de antibiotic la carnea de curcan, care s-a dovedit nefondată. Francezii au aceleaşi probleme cu carnea de iepure. Clipp, organizaţia profesională a cresătorilor de iepuri din Franţa a dezminţit acest zvon şi a afirmat că nu există reziduuri mai mari de antibiotice în carnea de iepure decât în orice altă carne, conform planului de supraveghere din 2011.

Clipp a reacţionat la campania unei asociaţii de proteţie a animalelor L214, care afirmă că în industria de creştere a iepurilor există o utilizare masivă a antibioticelor.

În Franţa nu se consumă decât 1,5 % carne de iepure, din totalul de carne de pe piaţă, iar cei mai mulţi consumatori sunt de vârsta a treia. Carnea de iepure se exportă în Italia şi Spania.

Clipp face eforturi să-şi mărească piaţa către consumatorii tineri, iar campania asociaţiei de protecţie a animalelor le produce mari pagube de imagine.

În Franţa, consumul de carne de iepure este de un kilogram pe cap de locuitor, pe an.

Sursa: La France Agricole

Numărul porcilor din fermele americane este cu 1,5% mai mare faţă de 2012, conform datelor publicate de autorităţile USA în această săptămână.

Departamentul pentru Agricultură a raportat existenţa unui efectiv de 65.911 milioane capete de porci, cu 0,8% faţă de estimările analiştilor, adică mai mare cu 1,3% faţă de media din ultimii 5 ani - 65.045 milioane.

Productivitatea continuă să crească, ceea ce înseamnă că e nevoie de mai puţine femele pentru a produce acelaşi număr de fătări. A crescut şi cantitatea de carne pe care o dă un porc, cu 0,5% faţă de anul trecut.

Producătorii şi-au extins efectivul de animale foarte puţin în timpul iernii, aşteptând o creştere a preţurilor şi a cererii.

Contractele pentru vară au preţuri de peste 2 dolari la kg, ceea ce înseamnă profit pentru fermieri, chiar dacă au avut cheltuieli mai mari peste iarnă.

În acelaşi timp, exporturile au scăzut, ceea ce aduce o reconsiderare a profitului pentru acest an, mai ales că e nevoie de 10 luni pentru ca un porc să ajungă la greutatea necesară pentru sacrificare.

APIA le reaminteşte fermierilor că, până pe 15 mai, pot depune cererile pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs. APIA precizează că, începând cu 16 mai, pentru cei care vor să-şi mai depună cererile, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 10 iunie 2013, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.

De la demararea campaniei la 1 martie 2013 şi până la 25 martie 2013 au fost depuse 271.434 cereri de plată, pentru o suprafaţă de 1,3 milioane hectare.

De curând, a avut loc o întâlnire între echipele de vânzări şi managementul companiilor BASF (divizia de protecţia plantelor) şi EURALIS Seminţe, în vederea pregătirii lansării celei mai inovatoare tehnologii pentru cultura de floarea-soarelui, tehnologia Clearfield® Plus în România.

Sistemul Clearfield® Plus, inovaţie a companiei BASF, reprezintă o combinaţie între seminţe de floarea-soarelui Clearfield® Plus şi un erbicid specific (Pulsar® Dash®), fiind următoarea generaţie a sistemului clasic Clearfield®. EURALIS Seminţe este un partener industrial de bază pentru dezvoltarea tehnologiei Clearfield® Plus şi este printre primele companii care lansează în 2013 sistemul Clearfield® Plus în România, alături de BASF, dispunând de cantităţi mari de seminţe pentru faza de prelansare. Sistemul de producţie Clearfield® Plus pentru floarea-soarelui prezintă multiple avantaje: toleranţă crescută la erbicid, eficacitate mai mare în combaterea buruienilor, producţie mai mare de ulei, recolte mai bogate, siguranţă datorată sistemului de calificare Clearfield®.

Producătorii care etichetează fraudulos cu termenul “ecologic” sau “biologic” produsele vor fi dur sancţionaţi, pentru că autorităţile vor să ofere siguranţă celui care consumă, dar şi celui care produce, a declarat azi, la dezbaterea “Agricultura Românească - mâncare sănătoasă, profit sănătos”, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

“Măsura luată ieri de executiv vine să întărească sancţiunile pe care le acordăm celor care folosesc în mod fraudulos termenul de ecologic sau biologic sau prescurtările bio sau eco. Cred că trebuie sancţionaţi dur cei care vor sa fraudeze. Este un lucru bun pentru că agricultura eco si produsele bio, care se obţin în România, trebuie protejate din ce în ce mai mult. Există un potenţial uriaş pe această zonă şi noi nu facem decât să protejam şi să punem în valoare acest potenţial, dar să oferim şi siguranţa consumatorului şi a celui care produce, pentru că produsele certificate eco se obţin mult mai greu”, a spus Constantin. 
”Nu există acum probleme, dar au fost în trecut, când au fost cazuri cu produse etichetate bio şi s-a dovedit că nu erau eco. Cred că trebuie sancţionaţi dur cei care vor să fraudeze. Facem toate controalele necesare”, a spus Constantin. 
Conform unei hotărâri adoptate miercuri, 27 martie, de Guvern, comercializarea produselor etichetate în mod fraudulos cu inscripţii care conţin denumirea bio sau eco va fi sancţionată nu doar prin amenzi, ci ar putea atrage şi oprirea temporară de la comercializare a produselor în cauză. 
”Operatorilor care folosesc fraudulos termenii ecologic, biologic, organic sau abrevierile acestora, precum bio, eco, drept mărci comerciale sau practici de utilizare în producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea şi distribuţia produselor, inclusiv pe eticheta produsului, pe materialele publicitare şi pe documentele comerciale, care pot induce în eroare consumatorul şi care nu sunt obţinute în conformitate cu regulile de producţie ecologică li se va aplica, pe lângă amenda contravenţională, şi o sancţiune contravenţională complementară, de oprire temporară de la comercializare a produselor în cauză, conform prevederilor art.91 alin.(2) al Regulamentului (CE) 889/2008”, a informat Guvernul. 
Sancţiunile au fost stabilite în vederea respectării prevederilor Regulamentului (CE) 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a participat azi, 28 martie, la o dezbatere cu tema “Agricultura Românească - mâncare sănătoasă, profit sănătos”, care îşi propune să evalueze efortul producătorilor români de a oferi pe pieţele interne şi externe alimente sănătoase şi sigure.

Scopul dezbaterii este o analiză realistă a şanselor de a transforma sectorul agro-alimentar într-unul dintre principalele motoare de creştere economică, dar şi furnizorul garantat de hrană sănătoasă pentru populaţia României şi pentru export. 
Pe agenda dezbaterilor au fost teme ca “Legislaţie, mecanisme de control şi avertizare - România şi Uniunea Europeană”, “Cum pot sprijini autorităţile dezvoltarea durabilă a sectorului agro-alimentar?”, “Accesul investitorilor privaţi din sectorul agro-alimentar la finanţare/garantarea creditelor destinate finanţării producţiei, stocurilor, capitalului de lucru şi investiţiilor”, “Comunicarea în sectorul agro-alimentar, strategii şi tactici în criza. De la alertă la intervenţiile în media”, “Autoritate, responsabilităţi şi actori”. 

Cea mai mare evaziune din agricultură este la legume-fructe, carne şi panificaţie, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. La carne şi legume-fructe, evaziunea este estimată, în total, la 400-600 de milioane de euro.

“Pe zona de carne şi de legume-fructe, nu avem o cuantificare exactă a evaziunii, dar cred că pe zona de carne este undeva în jur de 200-300 de milioane de euro, iar pe legume-fructe cam aceeaşi sumă”, a afirmat Constantin. La panificaţie evaziunea este de 80%, a adăugat el.

Principala măsură pentru combaterea evaziunii este, în opinia lui Constantin, reducerea TVA de la 24% la 9%.

“Eu cred că, dacă vom reuşi pe sectorul de panificaţie să reducem TVA de la 24% la 9%, nu putem să vorbim de o evaziune fiscală, în viitor, mai mare de 10-15%, dacă nu chiar s-o anihilăm, prin ceea ce vom face şi cu organismele de control - ANAF, Garda Financiară. Nu ne vom mărgini doar la reducerea TVA, fără mecanisme suplimentare de control în piaţă”, a mai spus ministrul.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a primit din partea comisarului european pentru Sănătate şi consumatori, Tonio Borg, o scrisoare, prin care acesta le mulţumeste autorităţilor române pentru buna colaborare, implicarea şi reacţia rapidă dovedite în acţiunile preliminare şi ulterioare de identificare a sursei fraudei cu privire la implicarea industriei de profil din România în scandalul etichetării eronate a produselor din carne de vită substituită cu carne de cal.

În documentul primit de ministrul Agriculturii se menţionează că informaţiile extrem de clare şi corecte transmise de autorităţile române au făcut posibilă identificarea rapidă de către autorităţile franceze a companiei care a fost implicată în activitatea de etichetare frauduloasă a cărnii.

Comisarul Borg subliniază faptul că reprezentanţii Comisiei s-au disociat de anumite articole din presă, care indicau România ca sursă a fraudei. Comisarul Borg a afirmat, în numeroase ocazii, că România nu a fost implicată în activitatea frauduloasă, însă a fost menţionată numai datorită faptului că investigaţiile au demonstrat că originea cărnii de cal era într-un abator din România.

Într-un alt document transmis ministrului Daniel Constantin, comisarul Tonio Borg a informat despre acţiunile stabilite de Comisie şi calendarul de punere în aplicare, ca urmare a identificării de carne de cal neetichetată în produsele din carne de vită.

Având în vedere daunele aduse industriei de profil şi pierderii încrederii consumatorilor în lanţul alimentar, la nivelul Uniunii Europene, reprezentanţii Comisiei le-au transmis statelor membre un plan de acţiune, în cinci etape. Acesta cuprinde acţiuni specifice şi măsuri de punere în aplicare cu privire la: lupta împotriva fraudelor în domeniul alimentar, programe de testare, paşapoarte pentru cabaline, controale oficiale şi etichetarea originii cărnii.

Comisarul Borg le solicită tuturor statelor membre sprijin în aplicarea planului şi a arătat deschidere în discutarea acestuia cu autorităţile competente.

În cadrul discuţiilor din 27 martie, dintre producătorii şi procesatorii de lapte şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin, acesta a anunţat că, până la data de 30 iunie 2013, se va crea un fond mutual, după modelul celui francez, unicul funcţional la nivelul Uniunii Europene, prin care se doreşte mutualizarea riscurilor în agricultură. Fondurile mutuale au o triplă participare - agricultori, stat membru, Uniunea Europeană.

Fondurile mutuale au două obiective:

1.Responsabilizarea agricultorilor în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin contribuţia financiară a acestora

2. Mobilizarea finanţărilor comunitare pentru gestionarea riscurilor, în zona pierderilor economice.

Finanţarea fondurilor mutuale este formată din cotizaţiile agricultorilor (35%) şi a Fondului Mutual (65%) - contribuţie UE (47,75%) şi contribuţia României (16,25%).

Exista 3 tipuri de riscuri care se despăgubesc:

1. apariţia unui focar de boală la animale, cu condiţia ca aceasta să figureze pe lista stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor sau în anexa la Decizia Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar

2. apariţia unui focar de boală la plante (înscrisă pe lista organismelor dăunătoare, fixată prin Decizia din 31 iulie 2000 de stabilire a listei organismelor dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor obiecte vizate de măsurile de combatere obligatorie; doar bolile reglementate)

3. un incident de mediu, în cazul în care este vorba despre un episod specific legat de un eveniment punctual şi cu o dimensiune geografică limitată (origine nenaturală).

Sunt eligibile pentru acordarea de despăgubiri din fondurile mutuale în special următoarele cheltuieli:

- costurile sau pierderile legate de pierderea de animale sau de plante;

- costurile sau pierderile legate de pierderea activităţii pe exploataţie, în special cea inerentă scăderii performanţelor zootehnice ale animalelor sau a randamentului plantelor;

- costuri sau pierderi de ordin economic şi comercial, în special cele provenite din restricţionarea sau interzicerea circulaţiei sau schimbului, din limitarea zonelor pentru păşunat, din schimbarea destinaţiei producţiei etc.

Între pierderile economice neeligibile se regăsesc „pierderile economice”, care fac deja obiectul unei cofinanţări comunitare şi pierderile economice ale animalelor de companie.

Azi, 27 martie 2013, la sediul MADR, ministrul Daniel Constantin a avut o întâlnire de lucru cu producătorii şi procesatorii de lapte, pentru a discuta despre pierderile suferite de aceştia şi pentru identificarea de soluţii în perioada imediat următoare. La întâlnire au participat Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Asociaţia Holstein RO, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţata Românească Tip Simmental, Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România.

Pe agenda discuţiilor s-a aflat proiectul de lege privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate.

Acest proiect se află la ministerele avizatoare. Potrivit acestuia utilizarea unor contracte scrise care respectă anumite condiţii de formă, încheiate înainte de livrare, conţinând elemente de bază, ar putea contribui la consolidarea responsabilităţii operatorilor din lanţul produselor lactate, la ameliorarea repartiţiei preţurilor, la adaptarea ofertei la cerere, precum şi la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. Se stabileşte ca livrarea de lapte crud pe teritoriul României să facă obiectul unui contract scris între producători şi primii cumpărători, sau primii cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de contract de livrare a laptelui crud. Durata minimă a contractului trebuie să fie de cel puţin 12 luni. Prin intermediul acestei legi se reglementează recunoaşterea organizaţiilor de producători constituite numai din agricultorii producători de produse lactate sau asociaţiilor acestora, care să negocieze în mod colectiv clauzele contractelor, mai ales preţurile, astfel încât să se asigure agricultorilor din sectorul produselor lactate un nivel de trai echitabil. Puterea lor de negociere faţă de unităţile de prelucrare a produselor lactate ar trebui să fie consolidată, ducând la o repartizare mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanţului de aprovizionare.

Prin acest act normativ se desemnează ca autoritate competentă pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători, respectiv asociaţiilor organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, MADR, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Autoritatea competentă monitorizează declaraţiile obligatorii în sectorul laptelui şi al produselor lactate, aşa cum este prevăzut la art.185e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului.

Ministrul Agriculturii a mai punctat că are în vedere, în elaborarea următorului program de dezvoltare rurală, 2014-2020, identificarea de soluţii pentru susţinerea producătorilor de lapte, mai ales pentru că din 2015 cotele de lapte vor fi eliminate, iar nivelul de competiţie al fermelor de lapte din România este mai redus.