Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) asigură implementarea tehnică şi financiară a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Dacă proiectul de investiţii depus de solicitant respectă toate criteriile şi condiţiile de eligibilitate, acesta va fi acceptat pentru finanţare şi, astfel, beneficiarul proiectului va demara realizarea investiţiei.

Ulterior, în urma efectuării parţiale sau integrale a investiţiei, acesta va solicita APDRP decontarea cheltuielilor efectuate, prin depunerea Dosarului Cererii de Plată, până la implementarea completă a proiectului.

Beneficiarul poate opta pentru plata finanţării nerambursabile în maximum cinci tranşe.

Termenul de rambursare a cheltuielilor eligibile aferente unui dosar Cerere de plată este de maxim 90 de zile calendaristice de la data la care Cererea de plată este înregistrată la sediul Oficiului Judeţean al APDRP.

Beneficiarul va comunica Agenţiei contul deschis la instituţia financiară creditoare. APDRP va rambursa direct în contul beneficiarului deschis la instituţia financiară creditoare sumele reprezentând  cofinanţarea contribuţiei publice a proiectelor.

Beneficiarul trebuie să depună la  Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Declaraţia de eşalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plată în maxim 30 de zile de la avizarea primului dosar de achiziţie (excepţie făcând dosarele de servicii).

Dosarul Cererii de Plată se depune de către beneficiar la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) la care a depus şi Dosarul Cererii de Finanţare, în două exemplare, pe suport hârtie, la care se ataşează pe suport electronic documentele întocmite de beneficiar. Dosarul Cererii de Plată trebuie să cuprindă documentele justificative prevăzute în instrucţiunile de plată prezentate pe site-ul APDRP, www.apdrp.ro.

Printre documentele justificative cuprinse în Dosarul Cererii de Plată (ştampilat şi semnat de beneficiar) se regăsesc: Cererea de plată, Declaraţia de cheltuieli, situaţii de plată, devize financiare, declaraţia pe proprie răspundere a beneficiarului, Diploma de studii sau certificatul de formare (la ultima Cerere de plată), Autorizaţia de construire (pentru achiziţii de lucrări, la prima Cerere de plată, atât pentru lucrările de bază cât şi pentru lucrările cu caracter provizoriu, acolo unde este cazul), documente emise de diferite autorităţi, şi altele.

Pe parcursul implementării investiţiei, la fiecare tranşă de plată, conform Declaraţiei de eşalonare a cererilor de plată depusă de către beneficiar, se va calcula valoarea plătită în euro şi în lei la cursul Băncii Centrale Europene (BCE) din penultima zi lucrătoare a lunii precedente efectuării plăţii, astfel încât la ultima tranşă de plată valoarea sumelor rambursate acestuia să nu depăşească valoarea în euro şi în lei prevăzută în Contractul de finanţare aferent respectivei investiţii.

În acelaşi timp, beneficiarul trebuie să întocmească rapoarte tehnice şi financiare pentru a fundamenta cererile de plată în conformitate cu Instrucţiunile de plată, care se regăsesc ca şi Anexă la contractul de finanţare.

Autorizarea cererilor de plată se face în urma verificării documentelor justificative prezentate în Instrucţiuni de plată.

În cazul în care se constată nereguli, autorizarea cererilor de plată poate fi invalidată de către APDRP. Totodată, dacă APDRP constată faptul că obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de minim 2 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi) îşi rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat.

Pe parcursul implementării proiectului, beneficiarul trebuie să ţină înregistrări contabile sistematice şi precise referitoare la executarea contractului. Sistemul contabil utilizat va urma procedurile dictate de uzanţele profesionale şi legale. Pentru fiecare proiect trebuie ţinută o evidenţiere separată, cu toate veniturile şi cheltuielile pe toată perioada de valabilitate a contractului.

În cazurile observării unor nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului sau a altor probleme constatate de APDRP, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare.

În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare.

De asemenea, sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate sau folosite conform scopului destinat rezultat din cererea de finanţare, modifică substanţial proiectul sau în cazul în care acestea îşi modifică destinaţia într-o perioadă de minim 2 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi).

Începând cu anul 2011,  perioada de monitorizare a investiţilor a fost redusă de la 5 ani la minim 2 ani, conform prevederilor Regulamentelor europene, şi va fi aplicată noilor contracte de finanţare, dar şi celor aflate în derulare.

O nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jeffrey Franks, a sosit, de ieri, la Bucureşti şi a avut, deja, o serie de întâlniri pregătitoare, între care, una cu reprezentanţii PNL. Astăzi vor începe negocierile cu autorităţile române pe marginea unei evaluări a Acordului stand-by, semnat cu ţara noastră în luna mai 2009.

Alături de experţii Fondului se vor afla şi cei ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale.

De concluziile acestei evaluări, depinde eliberarea ultimei tranşe, de circa un miliard de euro, din împrumutul angajat de România. Vor fi negociate şi condiţiile privind un nou acord de tip preventiv. Banii puşi astfel la dispoziţia ţării noastre ar urma fi folosiţi numai în caz de urgenţă.

În data de 25 ianuarie 2010, la sediul MADR, ministrul Valeriu Tabără s-a întâlnit cu reprezentanţii a patru misiuni diplomatice în România, respectiv ale Braziliei, Statelor Unite ale Americii, Canadei şi Argentinei, ocazie cu care s-au discutat aspecte de actualitate privind viitoare reglementări la nivel european în domeniul organismelor modificate genetic (OMG).

Printre problemele ridicate de reprezentanţii celor patru misiuni diplomatice s-au numărat implicaţiile aprobării decalate a OMG asupra comerţului internaţional cu produse agroalimentare. Conform unui studiu elaborat de către Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, până în 2015 vor fi aprobate la nivel mondial mai mult de 120 de produse obţinute prin biotehnologii, în timp ce în UE ritmul aprobărilor este foarte lent. Cu cât numărul aprobărilor decalate dintre ţările terţe şi UE este mai mare, cu atât este mai mare şi posibilitatea identificării în transporturile de furaje şi alimente către UE a unor urme de OMG care au fost aprobate în ţările terţe dar nu şi în UE, încă, ceea ce conduce la blocarea de către UE a transporturilor respective.

În acest context s-a solicitat MADR ca la viitoarea reuniune a Comitetului permanent pentru lanţ alimentar şi sănătate animală, ce se va desfăşura la Bruxelles în perioada 8-9 februarie 2011, unde se va discuta „Proiectul de Regulament al Comisiei ce stabileşte metodele de prelevare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor în ceea ce priveşte prezenţa materialului modificat genetic pentru care procedura de autorizare este în desfăşurare sau autorizaţia a expirat”, România să susţină extinderea scopului acestui Regulament şi pentru alimente, deoarece transporturile   de cereale din ţările terţe nu sunt separate pe destinaţii - alimente sau furaje - când sunt expediate către UE şi orice încercare de separare a acestora între „numai alimente” şi „numai furaje”,  va crea dificultăţi operatorilor economici, comerciali şi procesatori.

Aceasta presupune susţinerea admiterii procentului de 0,1 la sută OMG pentru care procedura de autorizare este în desfăşurare la nivelul UE, sau autorizaţia a expirat, şi în transporturile de alimente, nu numai în transporturile de furaje, aşa cum prevede în prezent proiectul de Regulament.

Uniunea Europeană este dependentă de piaţa mondială ca sursă de proteină şi nici unul dintre statele membre UE nu îşi asigură proteina vegetală din producţia internă (peste 75 la sută din necesarul UE pentru hrana animalelor trebuie sa fie importat, fie ca seminţe oleaginoase, fie ca şroturi).

Prezenţa urmelor scăzute de OMG neaprobate în UE, în importurile destinate UE, a cauzat deja disfuncţionalităţi, blocaje comerciale şi probleme economice, în special pentru sectorul de furajare şi creşterea animalelor din UE.

Având în vedere cele de mai sus precum şi solicitările partenerilor de dialog social, de a identifica soluţii legale pentru evitarea apariţiei disfuncţionalităţilor de această natură, ministrul Valeriu Tabără şi-a manifestat deschiderea către acest subiect, considerând că trebuie cât mai urgent reglementat la nivel european astfel încât să se faciliteze fluidizarea comerţului cu produse agricole şi agroalimentare.

Nu în ultimul rând menţionăm că ministru Valeriu Tabără a declarat că susţine introducerea biotehnologiilor în cultură, deoarece creează premisele realizării producţiilor cu costuri mai scăzute pe unitatea de suprafaţă, obţinerea unor randamente mai ridicate la culturi, îmbunătăţirea venitului fermierilor şi, nu în ultimul rând, protecţia mediului prin reducerea chimicalelor aplicate.

În perioada 07.01.2010 – 13.01.2011, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul Direcţiilor judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi a Municipiului Bucureşti au desfăşurat activităţi de control în unităţile din industria agroalimentară.

Au  fost efectuate 1.383 de controale, în urma cărora s-au aplicat 25 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 4.800 de lei şi 8 avertismente. Au fost de asemenea emise 18 Ordonanţe de Suspendare a Activităţii şi 1 Ordonanţă de Interzicere a Activităţii.

Unităţile din industria agroalimentară controlate desfăşoară activităţi pe domenii de activitate, precum fabricarea pâinii şi produselor de patiserie, a produselor de morărit, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice şi unităţi de depozitare pentru seminţe, legume şi fructe.

În urma controalelor efectuate, a fost constatată o serie de neconformităţi, cum ar fi: depozitarea produselor alimentare neetichetate, condiţii de igienă necorespunzătoare, depozitare necorespunzătoare şi nerespectarea criteriile de compatibilitate la depozitare, nerespectarea condiţiilor de manipulare, lipsă monitorizare temperatură în spaţiul de depozitare sau sursa de apă utilizată contaminată bacteriologic.