Convorbiri cu ștreangul de gât (februarie 2012)
Apă insuficientă pentru culturile de primăvară
Să-i telefonez... să nu-i telefonez?... aceasta este dilema mea din care nu ştiu cum să ies. Dr. ing. Dimitrie Muscă îmi răspunde întotdeauna şi-mi oferă adevărate lecţii de agricultură.
Competențe practice şi... gratuite. În timpul viscolului l-am întrebat ce-i de făcut pe câmpul semănat cu grâu. Iată ce mi-a răspuns:
- În primul rând fiecare trebuie să observe dacă ogorul este acoperit uniform cu zăpadă, zăpadă care este un adevărat aşternut de protecţie pentru grâul răsărit încă din toamnă.
- Şi dacă nu este zăpadă peste tot?
- Şi într-un caz şi în altul, este necesar să se stabilească starea de vegetaţie a plantelor.
- De ce este necesar acest control?
- Prin acest control se stabilesc măsurile care asigură o bună dezvoltare a elementelor de producţie.
- Cum se realizează acest control?
- Simplu şi la îndemâna oricui, prin metoda monoliţilor. Nu voi descrie metoda pentru că este clasică, dar aduc aminte celor interesaţi să aibă o recoltă bună, că la ieşirea din iarnă trebuie efectuate observaţii repetate direct în câmp. În acest fel se stabileşte cu precizie starea biologică asupra culturii de grâu, cu implicaţii practice în administrarea îngrăşămintelor cu azot acolo unde nu au fost, din diverse motive, aplicate. Eu nu mai practic demult acest „obicei“. Ştiu de la înfiinţarea culturii de grâu că atât cât îi dau, atât îmi va da şi la vară, aşadar aplic toate necesare de la început.
~
I-am telefonat dlui Muscă şi-n timpul viscolului din vestul ţării. Mi-a răspuns grăbit.
- Sunt la zăpadă!
- Puțin mai concret.
- La rugămintea conducerii judeţului Arad am ieşit cu toate utilajele Combinatului Agroindustrial Curtici pentru a deszăpezi arterele principale, iar toate costurile le suportăm noi.
~
Nu l-am mai întrebat despre situaţia căprioarelor moarte şi a celor vii. Ştiu, însă, că aceste frumoase vietăţi aparţin unui fond de vânătoare nesupravegheat şi tot aceste căprioare pofticioase la masă verde de pe câmpul însămânţat aduc pagube uriaşe prin distrugerea acestor culturi. Adevărul nu este la mijloc, ci este unul singur: în mai multe locuri din ţară animalele sălbatice păgubesc culturile agricole şi administratorii fondurilor de vânătoare sunt ÎNGERAŞI care “ocrotesc” natura. Domnilor de la MEDIU... Bună dimineaţa!!!
~
În final tot i-am telefonat dlui dr. ing Dimitrie Muşcă şi l-am aflat o lecuţâ răcit (de păcatele tinereţii) Am aflat, însă şi nu m-am bucurat, că nu este suficientă zăpadă căzută pentru a acoperi necesarul de apă din sol. Deocamdată pentru grâu ajunge, dar pentru porumb nu. Aşteptăm precipitaţiile de primăvară.
M. M. Mihail
Scrisoarea lu’ Gheorghe (februarie 2012)
Gata! Mi se puse pata! Nu mai poci să rabd! Dete o iarnă cum nu mai fu de dinainte de a vedea lumina zilei şi se opări civilii den cauza de dezăpezirea plătită de ministreasa de la suşele şi trotale. Care costuri bre, că acu’ sare mitocanul din mine? Ce ie aia 6000 de ieuroi pintru on kilometru de uliţă. Ia imparte la 1000 de paşi şi o să vazi că nu ie mai mult de 6 ieuroi pi metru de potecă. Adicătelea, la cursul de la Nea Mugurel, ca’ la 23 de leuţi. O scârbă, nici o lopată mai acătării nu poci să cumperi, carele fără de tevea saltă spre 24. Fă o soscoată. La câți votanţi ie pă metru de suşa naţională, nu ajunge nice p’o măsa. Pune-i şi pă ăia care votează la ambasăzi şi la care nu poci să ieşi c’o lopată, că se nărăviră la trai bun. Ce atâta scandal pintru o gioarsă de lopată? Noroc că nu-i de vină Nea Traian pintru viforu’ de fu, da’ nici nu putea a fire, că, orişcât, ne zise din vreme, că iarna nu’i ca vara, adicătelea ne cam băgă în iecuaţie.
Acu’ Mata ştii că io ţâu cu opoziţia, adicătelea cu ăia de ie puţini, că puterea ie la majoritate, de când democraţia-i democraţie pe elineşte. Şi Preşu' cu ai lui ie pe parte lu’ ăia puţini. Io vrau să-ţi spui că sunt opărit rău de când iese ciumpalacii dă râme în oboru’ de la universitate şi cere demisii. Uitarăm tot! Acu’, vorba aia, facerea de bine…! Da’ mă doare că uitarăm. Uitarăm de binele din mai, mai an, când ne tăiă pe sfert greaţa de potol şi ne iertă de colesteroalele pe care, obligat-forţat, le băgam în foale pe vremea lu’ dom’ Călin. Alea de ni le găsi dom’ Eugen şi ierea să facă infract de grija noastră? Uitară de binele când crescu teveaul şi începurăm cura de suptţinerea respiraţiei, de-am scăpat de râgâieli, vânturi şi defecări (să mă ierţi). Başca că scutirăm dospapiru’ că dacă nu bagi prin faţă, nu se merită să cheltui pintru pe din dos? Uitară toţi, mai cu seamă cocoanele de răgnesc pă ploaie, pă zăpadă, pă vânt, pă jale, că iote, ie doi ani şi mai bine, de când trecurăm pă cură sănătoasă de pâne, apă străcurată şi un prav de sare în zilele de dulce şi de dezlegare la peşte?
Să nu mai vorbim de decompensate. În loc să zică un mare mersi că ne suptţine Guvernu’, să nu înfulecăm chimicale, iei sare, în ciuda lu’ nea Traian, de-i ţine dosu’ lu’ aiatolahu’. Uitară că nu se existează pă faţa pământului blestem mai mare, decât să ai trei maşini la poartă (poliţia, salvarea şi pompierii) şi aiatolahu’ le are pă toate, ba şi trei în unu’. Batâr de ar manifesta şi popii, aş mai înţelege, că ar fi în dreptu’ lor, la câtă normă de prăşit pintru locurili cu verdeaţă avură în ultimul an.
Ascultă aici la mandea. Protestanţii ăştia nu are viziune. Nu se gândeşte neam, la gorobeţii de mâne, că tre’ să le lăsăm căşi de căşi şi nu bordeie, cum vrea iei, de când se nărăviră la încreditare pe birou’ populaţiei. Numai’ gândeşte că încă cu on an pă strategia lu’ Nea Traian şi on vifor (că nu crez să ne lase vecinu’) şi ne-am scos. Ne întinerim naţia ca’ cu douăşcinci de procenturi. Dupe mintea mea se duc şaispce din empozitele pă pensii, cinci din tevea şi un patru-cinci din coplată. Şi mă ştii, le am cu socoteala. La cât sunt de mânios uitai să-ţi zic să mă ajuţi cu’on belet de aeroplan pân’ la Moscova, că văz că pe Preş nu-l taie să ceară ajutor, de unde vine lumina şi gazili, că, nu l’ar lăsa. Ştiu drumu’. Am mai fost şi al’dat’. Zic să mergi şi Mata, că le ai cu limbili.
La dom’Putin, că-i moldovan d’al nost. M’aş duce la Brucsel da’ fură dom’Crin şi dom’Victoraş, ca putere ce se află. Noi ăştia den opoziţie (io, matale, Nea’Traian şi Dom’Iemil), tre’ s’o luăm în partea celaltă. Vezi să fie belet dus-întors la bişniţclas, să bage ăia potolu’. Netimbrată iau io la pachet, ca hrană rece şi de dar la Kremlin ori Lubianca (depandă de unde înnoptează dom’Vladimir)
Gheorghe
Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare
Cronica unui prost cu studii superioare (februarie 2012)
Se zice că beţivii şi copiii spun adevărul. Iată că şi copilul, Traian Igaș, fostul ministru al Administraţiei şi Internelor, a spus adevărul (şi nu avea voie!) când a anunţat că luna februarie a anului 2012 va fi similară cu cea din anul 1954. Şi aşa şi este. Se ştie, din totdeauna, că adevăratul buletin meteorologic se află doar pe biroul unor demnitari. În multe ţări, să zicem doar în UE, prognozele meteo au şi caracter politic, nici la noi nu se face excepţie.
De ce am dat aceste detalii?!... Se cunoştea cu precizie ce va urma şi toată suflarea de sus şi de la judeţe s-a făcut că „plouă“ când ningea şi viscolea cu intensitate rar întâlnită. În rest, se vede peste tot. Başca, politicienii, au şi găsit „Acarul Păun“ în Administraţia Naţională de Meteorologie. S-a făcut schimbare la Ministerul Agriculturii, o instituţie care îşi păstrează tradiţia (încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea) de a nu lăsa în funcţie un ministru mai mult de un an, un an şi jumătate. E şi „normal“, atâta timp cât cei care au condus şi conduc ţara au fost „ctitoriţi“ cei dintâi ai agriculturii României. Dacă nu mă credeţi, mergeţi la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Șișeşti“ unde a fost dezvelită o placă comemorativă pentru „Întâiul agricultor“, în persoana regelui Carol al II-lea şi apoi conducătorii de după cel de al II-lea Război Mondial, până în zilele noastre. Uite aşa, bunele iniţiative ale Domnului Profesor s-au topit înainte de venirea primăverii.
Spunea la vremea lui politicianul american Arthur Goldberg că „Dacă marele Columb ar fi avut o comisie de experţi, probabil că şi acum ar fi fost tot în port“. Aşa este şi în Parlamentul României şi la ministere. Se tot repetă şi se tot repetă că putem să ne procopsim cu bani de la UE dacă avem proiecte. Corect!!! La noi, însă, funcţionează alte reguli şi una dintre acestea este că „Până la Dumnezeu te omoară sfinţii.“ Cine sunt sfinţii?! Răspuns simplu: COMISARII care mimează judecarea proiectelor pentru obţinerea banilor de la UE. Tot mai des se vorbeşte că proiectele sunt admise numai dacă sunt realizate de firme „agreate“. Eu zic, aşa ca prostu', că nu iese fum dacă nu este foc. Oare aşa este?!... L-am auzit şi pe noul premier că vrea să reducă birocraţia. Are umor!!!. Cum să reducă birocraţia cu tot felul de incompetenţi cu super pile politice??? Înţelepciunea populară actuală, în acest caz, a concluzionat că: „Proştii au noroc... Numai că, din cauza prostiei, ei nu înţeleg acest lucru!“
Se spune, încă din vechime, că dacă nu ai un bătrân, să-l cumperi. Mare adevăr! Numai că... acelaşi folclor zice că “Dacă ai un bătrân, să-l...” Asta au şi făcut organele locale ale puteri de stat, sub directă oblăduire (pentru necunoscători: oblăduire înseamnă: administrare, administrație, apărare, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, ferire, gospodărire, guvernare, ocrotire, păzire, protecție, protejare, sprijin, stăpânire) venită de la centru... Bătrânii din satele sinistrate de viscol au fost lăsaţi în „voia gerului şi a troienelor uriaşe“. După câte ştiu, şi ei cotizează la teşchereaua statului... Se mai spune că: „Într-o ţară subdezvoltată, să nu beţi apă.
Într-o ţară super dezvoltată, să nu respiraţi aerul.“ Noi, iar întreb şi eu că... în ce fel de ţară trăim? Fântânile sunt, după topirea zăpezilor, poluate: aerul este de nerespirat chiar şi în zonele de câmpie!... În ultima perioadă justiţia din țărişoara noastră devine tot mai admirabilă, mai sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire (scuzaţi imitaţia). Mai rămâne să condamne prostituatele la locul de muncă şi pe evazionişti, ca înalţi funcţionari la finanţele publice. Când se va topi zăpada, iar ne vom căina că nu am luat măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor. Să nu uit (şi repet), pentru că a găsit planurile Canalului Siret – Bărăgan, un director a fost destituit; că a susţinut finalizarea acestei amenajări, Domn' Profesor nu mai este ministru. Ce urmează???... Un canal nefinisat şi obişnuitele inundaţii. Suntem, totuşi, un popor creştin şi avem nevoie, ca niciodată, să ni se facă dor de neam, dor de Bunul Dumnezeu. Aşa este, domnilor politicieni, aşa este, sfinţiile voastre? Cine întreabă?!... Cel care şi semnează...
UN PROST CU STUDII SUPERIOARE
Urgenţe de sezon
Putem spune, fără să greşim, că tot timpul avem câte ceva important de făcut. Nici Februarie nu scapă de urgenţele pregătirilor de primăvară. Deşi zăpada şi gerul au paralizat cam tot, nimeni nu se mai mişcă, ori nu mai face ce-i era în obicei în această perioadă a anului.
Trecem la urgenţe, multe dintre ele rămase restanţe de anul trecut sau perpetuate an de an. Taxarea inversă, pusă pe tapet ca ajutor pentru agricultori şi reducere sau eliminare a evaziunii fiscale (ce vis frumos?), nu a făcut decât să împovăreze şi mai tare situaţia financiară precară prin care trece marea majoritate a fermierilor.
Decontarea TVA-ului, de către organele fiscale, este, de cele mai multe ori, un război cu nervii şi răbdarea agricultorilor. De la 30 - 45 de zile, trec, în cele mai multe cazuri, luni de zile până ce producătorii agricoli să-şi poată vedea banii rambursaţi.
De ce lucrurile nu pot fi simple, cred că ştim, dar ne facem că nu avem habar. Compensarea datoriilor reciproce dintre fermieri şi stat ar face lucrurile prea simple şi „ nu ne permitem”, încă, să se întâmple aşa.
Posibilitatea utilizării biotehnologiilor în cultură şi în mod special a soiei, ar compensa atât nevoia de proteină pentru zootehnia din România, cât şi pentru cea europeană. Cui îi este teamă de potenţialul de producţie pe care l-ar avea agricultura românească? Am putea brusc deveni furnizori de materie primă pentru Europa, repet, şi, de ce nu, şi pentru alte ţări terţe. Microclimatul este favorabil culturii acestei plante şi, ca atare, decizia în favoarea cultivării de către agricultori a soiei nu este decât una politică, atâta vreme cât nu este interzis consumul şi, până acum, nu a fost demonstrat, în urma consumului de soia modificată genetic, vreun efect asupra sănătăţii noastre.
Revenind la zilele noastre, urgenţă este, fără doar şi poate, găsirea de soluţii pentru despăgubirea horticultorilor, mici sau mari, cu sere ori solarii. Tot pagube se numesc. Câteva sute de hectare de solarii şi sere din ţară au fost „răpuse“ de zăpada căzută şi, în acelaşi timp, viscolită.
Producţia din primul ciclu a fost, practic, compromisă. Nu-i de mirare dacă vom afla că legumele vor creşte la preţ, evident, nu ca producţie. Speculanţii îşi vor spune, din nou şi nu pentru ultima dată, cuvântul. Vom mânca, din nou, legume de import, searbede, fără gust şi scumpe. Nimic nou, doar urgenţe. De sezon.
Din iunie, vom avea suc de fructe fără zahăr
Consiliul European a aprobat un text conform Directivelor UE privind sucul de fructe, reguli care sunt aliniate standardelor internaţionale cuprinse în Codex Alimentarius, după ce a fost prezentat în Parlamentul European. Directiva este acum aprobată şi va intra în vigoare cel târziu la începutul lunii iunie, când va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziţie 18 luni pentru transpunerea Directivei în legea statului respectiv şi să o aplice. În acest moment, industria de sucuri adaugă zahăr în sucurile de fructe. Din momentul aplicării acestei Directive, adaosul de zahăr nu va mai fi autorizat.
Pentru că practica de până acum era să se adauge zahăr, unii dintre producători specificau pe etichetă “produs fără zahar”, ceea ce nu va mai fi permis din momentul aplicării noii reguli, pentru că toate sucurile vor fi fără zahăr.
Singura ţară care a votat împotriva acestei reglementări a fost Germania.
Comisia pentru Codex Alimentarius a fost creată în 1963, de către FAO (Food and Agriculture Organisation) şi WHO (World Helth Organisation).
Apă de băut pentru toată lumea
Luni, 12 martie, comisarul european Piebalgs va prezenta rezultatele Iniţiativei Europene pentru Apă la Forumul Mondial pentru Apă, care are loc în Franţa. Se împlinesc 10 ani de când s-a lansat această iniţiativă, iar comunitatea internaţională poate să considere că Millenium Development Goal pentru acces la apă potabilă a fost realizat, cu 5 ani înainte de termenul iniţial - 2015.
De acţiunile UE în această direcţie au beneficiat 32 milioane oameni. UE va susţine în continuare cooperarea internaţională în această problemă - apa de băut curată şi condiţii sanitare, dar şi problemele legate de folosirea apei în agricultură şi ca sursă de energie. În acest moment, 780 milioane de oameni nu au acces la apă curată, 330 milioane trăind în Africa.
Agritech – Tel Aviv, 15-17 mai 2012
Cea de-a 18-a ediţie a Conferinţei Internaţionale pe probleme de Agricultură - Agritech va avea loc la Tel Aviv, Israel, în perioada 15-17 mai 2012. În aceeaşi perioadă are loc Conferinţa Internaţională CIPA- Plasticultură pentru o planetă verde.
Expoziţia va fi organizată pe domenii - Irigaţii şi gospodărirea apelor, Seminţe şi protecţia plantelor, Animale şi echipament veterinar, Agricultură ecologică şi agricultură de precizie.
Invitaţia de a participa la Agritech a fost lansată către agricultorii români la Forumul Israeliano-Român pentru Agribusiness şi Tehnologie, organizat la Bucureşti de Grupul Român pentru Investiţii şi Consultanţă, Ambasada Israelului şi Institutul Israelian pentru Export şi Cooperare Internaţională.
IPSO Agricultura şi John Deere lansează un nou tractor pe piaţa românească
Noul tractor John Deere model 3036E, 36 CP, fabricat în SUA, este compact, simplu, fiabil. Tractorul are un motor cu 3 cilindri, 1,5 L şi 36 cai putere. Este potrivit pentru lucrul cu încărcător frontal, aplicaţii de transport, lucrul cu diverse utilaje, care se pot ataşa în spatele tractorului. Are un raport foarte bun calitate/preţ şi este disponibil atât în varianta cu anvelope cu profil agricol, cât şi de gazon.
Răcirea motorului se face cu lichid, ceea ce duce la îmbunătăţirea performanţei motorului şi a consumului de combustibil. Motorul asigură un nivel redus al emisiilor şi al zgomotului, respectând cerinţele EPA pentru standardele Interim Tier IV.
Este un tractor compact, cu greutate de 1 tonă, iar dimensiunile sale sunt de 1,43 m lăţime, 2,82 m lungime şi 1,35 m înălţime (fără structură de protecţie care este pliabilă), ceea ce îl recomandă pentru utilizare în spaţii înguste sau joase.
Tractorul 3036E este foarte uşor manevrabil, iar raza de întoarcere redusă îl face să intre şi să iasă uşor din parcele mici, locuri înguste sau acoperite. Elementele de control plasate ergonomic, transmisia hidrostatică, scaunul confortabil suspendat şi vizibilitatea perfectă asigură confortul maxim al acestui tractor.
Transmisia este hidrostatică, cu 2 game de viteză. Deplasarea înainte/înapoi se face cu 2 pedale, ceea ce asigură uşurinţa în controlul maşinii. Tracţiunea se face pe toate cele 4 roţi.
Cabina tractorului este deschisă, însă tractorul dispune de un sistem de protecţie în caz de rostogolire, sistem care corespunde normelor de certificare SAE J2194. Scaunul operatorului este ajustabil, existând şi un sistem de detectare a prezenţei operatorului, sistem care opreşte tractorul în lipsa acestuia.
Pentru acest tractor, IPSO Agricultura recomandă şi achiţia unui încărcător frontal John Deere, model 305, cu o înălţime maximă de ridicare de 2,16 m, capacitate maximă de ridicare 350 Kg şi o cupă de materiale cu capacitate de 0,3 mc, încărcător care beneficiază de un joystick independent în cabina tractorului.
IPSO Agricultură le propune clienţilor săi noul tractor John Deere 3036E cu încărcător frontal 305, pachet disponibil acum prin toată reţeaua de vânzări.
Cargill o duce pe Bunica la METRO Expo!
Cargill Oils, lider pe piaţa uleiului de gătit din România, o aduce pe “Bunica” la cel mai mare târg Metro Expo, organizat de Metro Cash&Carry, în perioada 07 – 11 martie 2012, la RomExpo.
Cu ocazia acestei expoziţii, Cargill ne oferă şansa de a ne întâlni cu Bunica, adică actriţa Monica Ghiuţă, care este imaginea acestui brand, şi de a primi sfaturi de la cea care reprezintă simbolul familiei şi al mesei îmbelşugate, pline cu bunătăţi. Cargill promovează gătitul în casă şi alegerea unor ingrediente de calitate.
Cei ce vor vizita standul Cargill vor pleca acasă cu o amintire de neuitat!
De 8 Martie, femeile din Râşca au primit vaci irlandeze
45 de văcuţe din Irlanda, care au aterizat pe Aeroportul Internaţional Timişoara, în urmă cu o lună, au fost dăruite, de Ziua Femeii, gospodinelor din comuna Râşca, jud. Cluj, care au intrat în proiectul "Milk for orphans – Lapte pentru orfani”. Fiecare familie a primit şi câte 50kg de suplimente nutritive, ca să ajute animalele să se adapteze mai bine la condiţiile climatice din Munţii Apuseni.
Vacile de rasă au fost transportate din Irlanda până în ţara noastră cu avionul, pentru a fi integrate într-un program de asigurare a hranei pentru orfani şi familii de ţărani nevoiaşi. Acesta este al doilea avion cu juninci irlandeze care a aterizat pe aeroportul din Timişoara. Din 18 ianuarie, de când au sosit în România, văcuţele au stat în carantină timp de o lună şi jumătate.
„Mărţişoarele” irlandeze din rasa Holstein Friza au fost oferite de către Fundaţia Heifer România, în parteneriat cu Fundaţia Bothar Irlanda. Oliver Grogan, ambasadorul Irlandei în Romania şi Peter Ireton, reprezentantul Bothar Irlanda, s-au aflat alături de familiile beneficiare.
Citeşte mai mult ...
Indigestiile prestomacelor la rumegatoare
La rumegătoare digestia se realizează într-un tub digestiv voluminos, format din mai multe compartimente: rumen, rețea, foios și cheag. Primele trei compartimente gastrice poartă denumirea de prestomace sau prestomacuri; aici furajele sunt depozitate, fiind supuse, pe de o parte, unor prelucrări mecanice și fizice datorită unor contracții specifice care se succed într-o anumită ordine, formând cicluri de contracții, iar pe de altă parte, acestea sunt supuse unor transformări chimice cu ajutorul unor enzime care provin chiar din alimente și al microflorei ruminale.
Consecințe
Indigestiile prestomacelor apar destul de des la rumegătoarele mari, mai rar la cele mici și constă în diminuarea sau abolirea contracțiilor rumino-reticulare cu sau fără modificarea formei abdomenului fiind asociată, de obicei și cu suspendarea rumegării și lipsa poftei de mâncare.
Disfuncțiile prestomacelor diminuează valoarea economică a animalelor prin scăderea producției de lapte și procentului de grăsime .
În funcție de cauze apar diferite tipuri de indigestii: indigestia ruminală biochimică simplă; indigestia ruminală putridă cauzate de tulburarea digestiei microbiene.
De asemenea, pot să apară și dezechilibre acido-bazice la nivel ruminal fie cu scăderea pH-ului în acidoza ruminală acută, fie cu creșterea pH-ului în alcaloza ruminală; obstrucția foiosului- indigestie caracterizată prin uscarea și împăstarea conținutului din foios acumulat în exces; indigestia gazoasă acută ( meteorismul ruminal acut, timpanism sau popular ”umflare”) manifestată prin dilatarea excesivă a rumenului și rețelei prin gazele dezvoltate; indigestia prin supraîncărcare a rumenului -indigestie acută, fiind forma cea mai frecventă la rumegătoarele mari și apare ca urmare a supraîncărcării sau împăstării rumenului cu furaje nefermentescibile, urmată de dilatarea exagerată a pereților prestomacelor.
Cauze
Cauzele apariției acestor afecțiuni ale prestomacelor sunt multiple: surmenajul, frigul, schimbarea bruscă a alimentației, convalescența, gestația avansată, stabulația prelungită, lăcomia animalelor, consum de furaje ușor fermentescibile sau consum exagerat de alimente prea uscate, lignificate (paie, fânuri de rogoz), coceni tocați prea mărunt, mai ales dacă animalele nu sunt adăpate suficient) consum exagerat de concentrate, consumul unor plante toxice, cum sunt beladona, veratrum, cucuta, tutunuri, precum și furaje mucegăite. Indigestiile apar mai ușor când furajele sunt umezite de ploaie, ceață, rouă, brumă sau sunt înghețate.
Semnele clinice
Constau în abatere, reducerea sau suspendarea rumegării, gemete, scrîșniri din dinţi, eructații fetide, abdomen cu sau fără modificare de volum, constipații, scăderea producției de lapte, parezia prestomacelor.
Profilaxia constă în igiena alimentară sub aspect calitativ și cantitativ cu aport minim de balast (fibroase) dimineața, evitarea schimbărilor bruște a alimentației, evitarea scoaterii animalelor pe pășuni cu ierburi timpanogene, după rouă sau ploaie. Folosirea BLOCURILOR PENTRU LINS cu vitamine și minerale, mai ales în perioada de iarnă, când datorită furajerii specifice sezonului de stabulație, pH-ul conținutului ruminal este mai scăzut.
Tratamentul
Este în funcție de tipul indigestiei și urmărește: corectarea rației alimentare administrarea orală de: ruminative ca RUMIGEN cu efect excitant asupra mucoasei ruminale ceea ce duce la intensificarea sau reluarea mişcărilor compartimentelor gastrice, stimulând indirect rumegarea și îmbunătățește digestia; antibiotice: OXITETRACICLINĂ, NEOMICINĂ, o singură administrare. De asemenea, se administrează ULEI DE PARAFINĂ, SULFAT DE MAGNEZIU, drojdie de bere.
Concomitent se folosește un tratament de susținere cu: HEPATOPROTECT, VITAMINA B1-B6, PERFUZOL, GLUCOZĂ, MULTIVITAROM.
În cazuri grave se practică sondajul buco-esofagian, ruminocenteza sau ruminotomia și reînsămânțarea rumenului cu microfloră de la un animal sănătos.
Efectele DEL-CA-MAG la vacile de lapte
După aproape un an și jumătate de administrare a DEL-CA-MAG la vacile de lapte și tăurași, directorul fermei SC Managra SRL din Satu Mare, dar și directorul companiei producătoare de produse lactate ce achiziționează lapte de la acestă fermă vorbesc despre efectele pe care administrarea acestui produs le are asupra vacilor, dar și în economia fermei.
"Am început administrarea DEL-CA-MAG dintr-o întâmplare, la începutul lunii iunie 2010 când, din cauza lipsei de pe piață a calciului, am fost nevoiți să ne orientăm spre alți furnizori. Așa am ajuns să achiziționăm această dolomită despre care, la acea vreme, nu știam ce înseamnă, decât că poate substitui calciul" declară Gabriel Manea, director al fermei SC Managra SRL. După cum explică acesta, efectele DEL-CA-MAG s-au văzut încă din primele două luni când s-a constatat o creștere a gradului de grăsime în lapte.
"Înainte, procentul de grăsime din lapte era de 3,8. În prezent, acesta nu ne scade sub 4,1" spune Gabriel Manea. Acest lucru a însemnat o creștere a prețului oferit de procesator. "Datorită sporului de grăsime oferit de DEL-CA-MAG am ajuns să obținem un preț de 1,46 RON/litru", mai spune Gabriel Manea. Pe lângă acest avantaj, utilizând DEL-CA-MAG, cantitatea de lapte a crescut cu 10-15 procente pe cap de vacă. De asemenea, bunăstarea animalelor este mult îmbunătățită și dispar problemele la fătare. Nu în ultimul rând, costurile de achiziție ale produsului sunt mult mai mici decât calciul. "La viței, se observă o stare foarte bună a animalului. Vițeii mănâncă mai bine, sunt mult mai sănătoși, iar creșterea în greutate se observă cu ochiul liber.
Rentabilitatea fermei: plus 20%
Avantajele pe care DEL-CA-MAG le oferă animalelor se traduc și în economia fermei. Gabriel Manea spune că din punct de vedere economic, pentru cele 160 de capete din fermă, s-a obținut o scădere la jumătate a sumei investite lunar în medicamente și care însemna în trecut 3.500 RON. În cazul tăurașilor de carne, aceștia ajungeau, în medie, la 400 de kilograme la vârsta de un an și două luni. Folosind DEL-CA-MAG, aceștia ajung la această greutate cu trei săptămâni mai devreme. Gabriel Manea mai adaugă faptul că și cantitatea de furaje se reduce cu 10 la sută. "Însumând toate beneficiile aduse pot spune că rentabilitatea fermei a crescut cu 20 la sută", declară directorul fermei.
Părerea procesatorului
Andrișca Ioan Domițian, director general Primalact, companie ce produce și distribuie produse lactate spune că nu a știut inițial că ferma Managra a început folosirea DEL-CA-MAG, însă rezultatele analizelor făcute zilnic la lapte au arătat o îmbunătățire periodică a acestuia. "În prezent, datorită calității speciale la care a ajuns laptele de la ferma Managra, îl folosim pentru realizarea produselor mai pretențioase", declară directorul Primalact.
Fiind o fabrică de procesare a laptelui și de producție de brânzeturi, aceasta are nevoie în producție de substanță uscată, iar calciul este principalul element ce aduce un aport în realizarea substanței.
Acest efect benefic al calciului se realizează datorită magneziului pe care DEL-CA-MAG îl conține, acesta din urmă contribuind la asimilarea calciului în organismul animalului. "Ca fabrică de procesare a laptelui, politica noastră este de a avansa calitativ, iar în condițiile în care DEL-CA-MAG are aceste efecte benefice asupra laptelui, cred că nu mai este niciun dubiu din partea fermierilor dacă este bine sau nu să îl utilizeze ca supliment în hrana animalelor", declară Andrișca Ioan Domițian. "Eu cred că toți fermierii trebuie să se orienteze pe viitor spre acest supliment natural.
Strategia ANSVSA pentru 2012, în dezbatere
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a organizat, în 16 ianuarie, o întâlnire de lucru cu instituţiile publice din subordinea sa, cu membri ai Comisiei pentru agricultură din Senat şi Camera Deputaţilor, cu reprezentanţi ai Colegiului şi Patronatului medicilor veterinari, dar şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor de crescători de animale şi din industria alimentară.
Creşterea efectivului de animale, scopul strategiei ANSVSA
Tema întâlnirii a fost prezentarea strategiei ANSVSA pentru 2012. Prezentarea a durat puţin timp, ea fiind elaborată în conformitate cu strategia europeană, aşa cum ne-a declarat preşedintele ANSVSA, Radu Roatiş Cheţan. „Strategia noastră pentru 2012 este în acord cu reglementările europene, iar scopul principal este creşterea efectivului de animale, indiferent dacă suntem fermieri, medici veterinari sau consumatori. Am invitat mulţi parteneri de activitate la acestă dezbatere, reprezentanţi ai patronatelor din industria cărnii de porc, de pasăre, de bovine, oameni din industria de procesare, de la Romalimenta sau Rompan, avem un spectru foarte larg de participanţi la dialog. Vrem să avem o dezbatere aplicată, să ne însuşim obiectivele, să plecăm la drum împreună. Strategia este o propunere pe care le-o facem, se bazează pe un plan naţional şi european. O discutăm aici şi, în funcţie de problemele fiecăruia, vom îngloba propunerile. Discutăm şi probleme de percepţie, de aplicare uniformă, de comunicare”, a spus Radu Roatiş Cheţan.
Foarte mulţi dintre cei prezenţi au luat cuvântul, pentru că fiecare îşi cunoaşte problemele şi vrea să le rezolve, iar comunicarea este cea mai bună cale.
ARC cere susţinerea producătorilor români
Radu Timiş, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) a susţinut ideea realizării unui parteneriat real între industria cărnii şi autoritatea sanitară veterinară pentru depăşirea dificultăţilor din ţara noastră legate de evaziunea fiscală, concurenţa neloială, scăderea consumului şi a puterii de cumpărare. „Vrem să ajutăm la crearea unui parteneriat normal, concurenţial şi corect pentru a depăşi dificultăţile reale care apar nu numai în România, ci peste tot în lume. Fără un parteneriat între Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, ANSVSA şi industrie niciun domeniu nu poate funcţiona în direcţia bună”, a spus Radu Timiş. El a specificat că cele mai mari probleme ale industriei cărnii sunt legate de scăderea consumului pe fondul majorării TVA, a preţului cărnii, a scăderii puterii de cumpărare, dar şi din cauza evaziunii fiscale crescute în sector. „Din păcate, cei care au făcut investiţii şi respectă regulamentele sunt concuraţi de cei care nu plătesc TVA şi niciun fel de impozite la stat. Din studiile noastre, circa 60 - 70 % din carnea care provine din import intră fără TVA.
Autoritatea sanitară veterinară transmite consumatorilor un mesaj deformat când efectuează controale în unităţile din industria alimentară”, a punctat şeful ARC. Radu Timiş afirmă că dintre cele 1700 de probleme depistate la controalele efectuate în 2011, 70% erau la comercianţi, nu la producători. El a insistat ca ANSVSA să transmită aceste rezultate către consumatori, pentru a susţine poziţia producătorilor români. Preşedintele ARC susţine că sunt prea puţine abatoarele care respectă reglementările europene, ceea ce îi determină pe producători să importe unele produse din alte ţări, pentru a-şi onora contractele cu comercianţii. Timiş a făcut referire şi la informaţiile care vin din partea unui „guru în alimentaţie”, conform căruia mezelurile sunt toxice şi sunt un dezastru pentru consumatori. „Din păcate, nu am auzit nicio reacţie din partea sectorului sanitar veterinar la aceste aspecte, în care să se prezinte informaţia reală, că mezelurile nu fac rău mai mult decât Coca-Cola.”
În final, Radu Timiş a cerut ANSVSA ca toate standardele din sector să fie respectate întocmai, nu doar de industrie, ci şi de cei care activează în sectorul produselor tradiţionale.
Piaţă haotică şi legislaţie necorespunzătoare
Sorin Minea, preşedintele Patronatului Romalimenta, a afirmat că multe probleme apar din cauza legislaţiei, că piaţa este haotică, iar derogările contravin legislaţiei europene. De asemenea, Minea a făcut referire la protocolul dintre Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii şi ANSVSA, care nu este respectat, ceea ce impune o împărţire clară a atribuţiilor.
Preşedintele Romalimenta Sorin Minea afirmă că sunt multe aşa-zise produse tradiţionale şi târguri în care acestea sunt comercializate şi care sunt în ilegalitate, nu funcţionează conform reglementărilor impuse magazinelor.
UCPR: îmbunătăţirea comunicării şi aplicarea unitară a legii
Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), a arătat că, pe piaţa românească 90% dintre produse sunt autohtone, iar în 2011 exportul a fost mai mare decât importul. Tot în anul trecut, mortalitatea la păsări a fost de doar 4%. Preţurile de valorificare la poarta fermelor avicole sunt nemodificate de trei ani, deşi preţul cerealelor s-a dublat.
Uniunea Crescătorilor de Păsări din România a făcut un parteneriat cu ANSVSA pentru prevenirea gripei aviare şi pentru implementarea obligaţiei de a asigura cuştile standard, concluzionând că mai sunt şi controale excesive, că e nevoie de o aplicare unitară a legislaţiei.
Ilie Van a mai afirmat că e nevoie de o îmbunătăţire a comunicării şi a insistat pe faptul că ANSVSA trebuie să-i apere pe producători, cu atât mai mult cu cât industria asigură 25.000 de locuri de muncă directe şi 100.000 de locuri de muncă în ramuri conexe.
Banul public trebuie să treacă prin licitaţii
Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR), care este şi medic veterinar, a vorbit despre relaţia dintre crescătorii de animale şi medicii veterinari, despre care spune că sunt prestatori de servicii pentru ferme. „Există acum două categorii de medici veterinari - medicii privaţi de liberă practică şi medicii care au concesionat acţiunile obligatorii de la stat. Aceştia din urmă impun anumite lucruri crescătorilor de animale. Veterinarii care şi-au făcut cabinete în zona unde “domnesc” medicii concesionari nu pot să participe la programe şi licitaţii, care sunt rezervate medicilor împuterniciţi. Orice ban pubic trebuie să treacă prin licitaţii, organizate la nivelul ANSVSA. Cine e îndreptăţit să primească servicii gratuite sau contra cost? E o chestiune care trebuie urgent lămurită. Am avut o întâlnire cu Autoritatea, cu Patronatul şi Colegiul medicilor veterinari şi am stabilit anumite reguli şi vrem să vedem câte se vor materializa în poziţia ANSVSA privind strategia pentru 2012.
După Adunarea generală a FCBR, la începutul lunii februarie, vrem să luăm decizii pentru a ne impune punctul de vedere în relaţia cu Ministerul Agriculturii, astfel încât, în luna aprilie, toată legislaţia necesară ajutoarelor de stat pentru bovine să fie publicată în Monitorul Oficial. Nu e normal să fim duşi cu vorba până în decembrie şi să acceptăm orice de la Ministerul Agriculturii. În 2011 toată lumea a fost păcălită. Nu putem să mai acceptăm aşa ceva, pentru că ne închidem fermele. Colegii noştri din UE vin cu alt sistem de susţinere, iar concurenţa dintre noi este neloială”, ne-a declarat Claudiu Frânc.
Reglementările pentru identificarea animalelor au dus la scăderea efectivelor
Viorel Andronie, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari (CMVR), a accentuat că sunt patru probleme importante pentru domeniu, din punctul lui de vedere. Prima este realizarea unei stabilităţi instituţionale structurate, iar a doua este promovarea oamenilor cu mare competenţă profesională. A treia problemă ar fi perfecţionarea profesională continuă şi susţinută. În 2011, Colegiul a organizat cursuri pe bani europeni, dar au fost direcţii judeţene sanitare veterinare care s-au opus participării medicilor veterinari, fără a avea o justificare serioasă. De asemenea, preşedintele CMVR a vorbit despre necesitatea unui parteneriat în susţinerea unor priorităţi, cum ar fi legislaţia, combaterea bolilor şi sănătatea publică.
În ce priveşte legislaţia, Viorel Andronie a susţinut că trebuie rezolvate problemele legate de identificarea animalelor, pentru că, după ce costurile au trecut la proprietar, au scăzut efectivele, nu mai există interes şi se pierd multe programe europene. Competenţele trebuie clar delimitate, pentru a elimina interpretările şi scuzele.
Monitorizarea circulaţiei medicamentelor şi a animalelor
Vicepreşedintele Patronatului Medicilor Veterinari Privaţi din România Fănică Lefter a susţinut cauza breslei sale, afirmând că trebuie să se ia măsuri pentru monitorizarea circulaţiei medicamentelor de uz veterinar şi a mişcării animalelor, toate fiind integrate într-o strategie nouă pentru combaterea unor boli. “E nevoie de o strategie nouă, dar şi de implementarea ei bună în teritoriu”, a afirmat Fănică Lefter. El a insistat şi pe simplificarea raportărilor lunare pe care le fac medicii, adică o micşorare a birocraţiei. Tot el a susţinut că e nevoie de o finanţare a activităţii sanitar-veterinare pentru fermierii persoane fizice, care, de multe ori, renunţă la controale şi tratamente din lipsa banilor.
Subvenţii doar pentru animalele cu acţiunile sanitare veterinare la zi
Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Marius Florin Faur a vorbit despre relaţia foarte bună dintre instituţia pe care o conduce şi ANSVSA, despre scopuri şi strategii comune. Una dintre priorităţi este verificarea efectivelor de animale, acţiune esenţială pentru buna desfăşurare a oricăror programe europene.
Concluzionând, preşedintele ANSVSA Radu Roatiş Cheţan a afirmat că autoritatea pe care o conduce, Ministerul Agriculturii şi APIA au decis că subvenţiile se vor da pentru animalele cu care fermierii se prezintă la acţiunile sanitar-veterinare şi că este necesară o bună comunicare între instituţii pentru realizarea bazelor corecte şi complete de date.
De altfel, preşedintele ANSVSA s-a arătat încrezător în rezultatele demersului făcut de a dezbate, împreună cu toţi factorii implicaţi şi interesaţi, strategia ANSVSA pentru 2012.
Un nou regal al vinului la Timişoara
În perioada 6-8 aprilie 2012, Timişoara va găzdui cea de-a 9-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST. „Timp de trei zile, timişorenii, turiştii, dar şi o mulţime de invitaţi din toate colţurile ţării vor trece pragul Centrului Regional de Afaceri Timişoara pentru a testa cele mai bune vinuri româneşti şi internaţionale”, a declarat Lucia Pîrvu, degustător expert, director VINVEST.
Tradiţionalul Salon de Vinuri VINVEST a reuşit să se poziţioneze pe piaţa românească drept un reper în promovarea industriei vinului. Cu fiecare ediţie, VINVEST a devenit mai important. Numărul expozanţilor, al vizitatorilor, al evenimentelor, al partenerilor a fost în continuă creştere.
Lucia Pîrvu spune că anul 2012 va avea un statut special, fiind ediţia care pregăteşte aniversarea de 10 ani a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST 2013.
„Programat într-o perioadă propice, 6-8 aprilie 2012, cu o săptămână înainte de Sărbătorile de Paşti, când, din punct de vedere psihologic, oamenii manifestă o predispoziţie comportamentală orientată spre consum, Salonul VINVEST reprezintă o excelentă oportunitate pentru industria vinului”, precizează Lucia Pîrvu.
Înaintea Salonului VINVEST vor fi organizate două evenimente de anvergură, în cadrul cărora vor fi implicate importante resurse umane şi financiare. Primul este o degustare de vinuri în compania şefilor oficiilor consulare, al managerilor de top şi middle management al companiilor mari şi foarte mari din judeţul Timiş. Al doilea eveniment este o vizită de lucru a unui grup reprezentativ de jurnalişti din turism din România. Programul jurnaliştilor cuprinde vizite la cramele din vestul ţării, participarea la o conferinţă de presă specială şi la Salon în cele trei zile de desfăşurare. Evenimentele reunesc oameni importanţi din diferite domenii de activitate, reprezentând un public important pentru expozanţi.
Publicitate
Revista
