Deși premisele pentru un an agricol bun la cultura rapiței sunt actualmente pesimiste, un bun gospodar își programează activitățile din timp, având în vedere experiența proprie și gradul de succes al acțiunilor întreprinse în anul anterior.
În ultimii 7 ani, rapița a fost una dintre cele mai profitabile culturi, practic reușind să asigure rentabilitatea culturii de la producții care depășesc 1300 – 1500 kg/ha, producții care se pot realiza relativ ușor în condițiile respectării unei tehnologii modeste.

Tratarea semințelor de rapiță este obligatorie având în vedere presiunea din ce în ce mai mare a bolilor și dăunătorilor specifici acestei culturi. Într-un context de agricultură modernă și durabilă nici nu se ia în considerarare faptul de a semăna semințe netratate, acest fapt dovedindu-se total neeconomic, practic după cum spune un bun prieten al meu, „este cea mai proastă economie pe care o poate face un fermier”.

Tratamentul trebuie sa fie insecto-fungicid

Tratamentul semințelor de rapiță în cele mai multe cazuri trebuie făcut atât cu produse fungicide cât și cu produse insecticide. Majoritatea companiilor comercializează semințele de rapiță tratate numai cu produse fungicide.

Pentru un control eficient în primele etape de vegetație este necesară tratarea semințelor de rapiță cu insecticide sistemice omologate pentru semințele de rapiță. Tratamentele cu produse insecticide trebuie realizate în unități specializate, atunci cand fermierul optează pentru efectuarea tratamentului suplimentar, pentru a asigura un tratament de calitate omogen asupra masei de semințe și de asemenea, foarte bine dozat.

Cea mai sigură variantă este însă, procurarea de semințe tratate insecto-fungicid de către producător, acest tratament fiind realizat cu aparate speciale cu grad mare de precizie și dozare corespunzatoare. Compania Procera Agrochemicals România SRL, comercializează întreaga gamă de semințe de rapiță tratate insecto-fungicid, cu produse de ultimă generație pe bază de imidacloprid (SENTINEL SYN).

Produsele insecticide pe bază de imidacloprid, sunt cele mai utilizate în tratamentul semințelor de rapiță, având un efect sigur, rapid și de durată asupra dăunătorilor specifici perioadei de la germinat la intrarea în iarnă. Utilizarea la semănat a semințelor tratate cu insecticid permite controlul dăunătorilor specifici care pot influența negativ startul culturii prin infestarea prematură a culturii de rapiță cu Phoma.

Tratamentul semințelor permite controlul în toamnă a următorilor dăunători: Viespea rapiței (Athalia rosae), Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp), insecte polifage, etc

Rolul tratamentului semințelor de rapiță:

• Previne și combate instalarea agenților patogeni care se găsesc atât în sol cât și pe semințe
• Protejează semințele și ulterior plantele în primele stadii de dezvoltare împotriva bolilor și dăunătorilor specifici
• Generează premise favorabile unei germinații foarte bune a semințelor
• Îmbunătățește proprietățile fizice ale semințelor pentru efectuarea unui semănat de bună calitate și uniform totodată
• Conferă condițiile unui avantaj competițional planta de cultură – agent dăunător
• Stimulează reacțiile fiziologice în procesul de germinare

Atenție!

Tratamentul semințelor cu produse insecticide controlează insectele în primele faze de vegetație. Pentru infestări puternice cu dăunatori și în fazele de după 4 frunze adevarate, pentru un control eficient al dăunătorilor, nu mai este suficientă acțiunea tratamentului efectuat la sămânță și trebuie intervenit cu tratamente în vegetație cu produse de contact sau sistemice omologate pentru cultura rapiței și care controlează dăunătorii prezenți.

Ministrul agriculturii Daniel Constantin a prezentat întro conferinţă de presă mai multe teme aflate pe agenda domniei sale şi care sunt considerate prioritare, cum ar fi: situţia recoltării cerealelor păioase, raportul privind controlul la Agenţia Domeniilor Statului, plăţile în avans către fermieri şi modificarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în vederea redistribuirii de sume către măsuri cu impact social şi economic mare.

În 2012 - 1 milion de tone de grâu mai puţin

1 milion de tone de grâu mai puţin, de la 5.792.822 de tone la 4.751.147 tone când se recoltaseră 98% din suprafaţă, nu este o cifră care să-l alarmeze pe ministrul agriculturii. Daniel Constantin  argumentează că producţia realizată este suficientă pentru a asigura necesarul de hrană şi că cifrele „nu sunt menite de a alarma populaţia că nu vom avea ce mânca în acest an sau că vom intra într-o perioadă destul de dificilă care va duce la o creştere explozivă a preţurilor”.

Un alt argument al domnului ministru că necesarul pe piaţa românească nu va fi afectat sub nicio formă, ar fi acela că, atât în interiorul UE cât şi pe pieţele externe, în acest an exporturile sunt la o capacitate şi la un procent mai mic decât în anul 2011.

Cât priveşte producţia la hectar şi aici sunt diferenţe semnificative producţia anului 2012 se estimează a fi în jur de 2,6 tone pe hectar, în imp ce anul trecut era de 3,5 tone la hectar. „Acestea sunt diferenţele, după cum vedeţi, o producţie la grâu undeva mai mică cu 15 la sută faţă de anul trecut, iar acest lucru a fost generat de o perioadă mai puţin fastă pe care am traversat-o în toamna anului 2011 atunci când seceta a afectat suprafeţe foarte mari, dar sigur că a afectat densitatea pe care am obţinut-o pe hectar la fiecare cultură. Mai mult decât atât, aş vrea să merg la perioada de secetă pe care o traversăm acum, care riscă să afecteze două culturi extrem de importante, cultura de porumb şi cea de floarea soarelui. Aici nu putem vorbi neapărat de faptul că nu a fost apă suficientă, cantităţile de apă din lunile aprilie şi mai,  poate că au fost suficiente în sol, însă faptul că am avut 28 – 29 de zile în care temperaturile nu au scăzut sub 33 C, a făcut ca plantele să fie pur şi simplu copleşite şi să fie afectate într-o proporţie, credem noi, mai mare decât a fost afectată cultura de grâu” a afirmat ministrul Daniel Constantin.

Compensaţii pentru pierderile de venit

Fără a face estimări în privinţa pierderilor care se vor înregistra, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, afirmă că se lucrează la o la elaborarea unei Hotărâri de Guvern care să compenseze pierderile pe care fermierii le vor înregistra după ce perioada de recoltat se va încheia.

IMM-urile care vor avea pierderi de venit în 2012, faţă de media ultimilor trei ani, prin această HG, vor avea compensaţii de la bugetul de stat care cuprind 80 la sută din pierderile pe care le-au avut, din diferenţa de pierdere faţă de ultimii trei ani.

Fermierii mici ale căror culturi de porumb şi de floarea soarelui vor fi afectate, vor putea beneficia de ajutorul de minimis, care vizează un sprijin de 7.500 de euro pe agricultor. „Condiţia, la prima măsură, este ca o suprafaţă mai mare, sau o cantitate mai mare de 30 la sută să fie afectată de aceste calamităţi naturale”,  a argumentat ministrul.

50% din SAPS, în avans din 16 octombrie

Întro situaţie excepţională, ca cea pe care o traversează fermierii români în urma pierderilor de producţie şi venit cauzate de secetă, ministerul agriculturii a solicitat Comisiei Europene şi a fost aprobată, să se efectueze plata în avans, din 16 octombrie, în ceea ce priveşte Plăţile Directe pe Suprafaţă către fermieri. Sprijinul este evaluat la aproximativ 55 Euro/ha.

La nivelul total al sprijinului din partea Comisiei Europene, de 120 de euro, pe care îl va primi fermierul la hectar, începând cu 01 decembrie,  se adaugă contribuţia bugetului de stat. Aceasta poate atinge nivelul maxim de 50 euro/ha, fermierii ajungând să primească, în total, 170 euro/ha.

Pentru fermierii care vor să primească finanţare prin credit de la bănci, ministrul a declarat că  ”Am avut discuţii cu băncile şi, dacă acum două zile o singură bancă elibera credite pe baza adeverinţei de la APIA pe care o prezenta fermierul, vreau să vă spun că astăzi avem 11 bănci care au semnat convenţia tripartită cu APIA şi cu fondurile de garantare, astfel încât, încă de astăzi, încă de luni, de când vor, fermierii pot merge la bănci şi pot solicita un credit punte până la 16 octombrie sau 01 decembrie când vor începe plăţile către ei, credit care va fi garantat doar cu adeverinţa pe care ei o primesc deja de la APIA.”

Redistribuiri de fonduri în PNDR

Pentru a putea asigura fondurile necesare anumitor măsuri  prioritare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, ministerul intenţionează ca sume importante din PNDR să fie „disponibilizate”.

”Intenţionăm să modificăm PNDR şi să acordăm aceste sume către trei direcţii importante: în primul rând, renovarea satelor şi vom vedea în ce măsură putem să realizăm cât mai rapid acest lucru, pe de altă parte pentru investiţii şi poate cea mai importantă măsură vizată poate fi Măsura 121 şi, în al treilea rând, plăţile pe Agromediu pe care le acordăm în momentul de faţă. Aceasta este solicitarea şi sunt discuţii în momentul de faţă cu reprezentanţii Comisiei Europene să găsim formula cea mai bună pentru a redistribui aceste sume şi să stabilim un calendar, de comun acord, pentru a putea face transferul acestor sume şi, eventualele sesiuni de depuneri de proiecte”, a menţionat Daniel Constantin.

ADS, creanţe de 541 milioane de lei

Raportul Corpului de control al Primului Ministru la Agenţiei Domeniilor Statului( ADS) în perioada 2009-2012, pe lângă faptul că are 78 de pagini aduce la lumină creanţe de 541 milioane de lei şi aproximativ 40.000 de ha libere de contract, statul pierzând anual 10 mil. de lei din arendarea acestora.

În ceea ce priveşte concluziile Raportului acestea au fost sintetizate de ministrul Daniel Constantin astfel:

„Prima dintre ele sintetizează că fapte reprezentanţilor Agenţiei Domeniilor Statului în perioada 2009-2012 pot întruni elemente constitutive ale infracţiunii de neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Cea de-a doua concluzie este de asemenea, o sinteză – fapta preşedintelui, a directorului Direcţiei Executări Contracte şi a directorului Direcţiei Juridice, care în exerciţiul atribuţiilor de serviciu nu au luat măsuri pentru recuperarea unor creanţe pot întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice conformă calificată. Ca urmare acestor concluzii, Corpul de Control a transmis o copie a raportului către Ministerul Agriculturii, o copie a raportului către Agenţia Domeniilor Statului şi o altă copie către Direcţia Naţională Anticorupţie.”

Reporter: Am dori, chiar de la început să informaţi cititorii revistei noastre, care sunt priorităţile imediate ale Ministerului acum când seceta se manifestă cu o tărie fără precedent în România? Luăm în considerare că până în prezent s-a reuşit doar în mică măsură, rezolvarea apei pentru irigaţii, printr-un nivel accesibil al costurilor energetice.

Daniel Botănoiu: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis Ordinul 147 din 12 iulie a.c. prin care, împreună cu Ministerul Economiei, am reuşit să diminuăm în mare măsură costul energiei electrice pentru mia de metri cubi de apă pompată de la 250 lei la 200 lei ceea ce înseamnă o reducere a costurilor cu 20% pentru apa consumată la irigaţii. Am reluat în discuţie acel proiect mult discutat pentru finalizarea canalului Siret – Bărăgan şi mai ales să eficientizam investiţiile făcute cu Banca Mondială. Am luat în consideraţie faptul că există în prezent amenajarea sistemului de irigaţii Sadova – Corabia care nu-şi găseşte utilizatorii.

Reporter: Pare ciudat, mai ales că a fost chiar modernizat recent tot cu bani de la acelaşi creditor, creditor caree a stat la baza investiţiei şi înainte de 1989.

Daniel Botănoiu: Corect! Pentru acest canal de irigaţii s-au cheltuit milioane bune şi noi avem acum obligaţia să-l eficientizam.

Reporter: Sunteţi un fel de mână care scoate castanele puse pe foc de alţii.

Daniel Botănoiu: Astăzi când discutăm, din cele 247.000 de hectare contractate, datorită Ordinului amintit suprafaţa udată a crescut de la 120.000 de ha la 200.000 de ha. În acelaşi timp am avut discuţii ample şi concrete cu distribuitorii de energie.Pe noi ne interesează momentul actual dar şi anul care urmează pentru ca utilizatorii de energie electrică necesară irigaţiilor să aibă costuri cât mai suportabile. Socotim că este cazul să facem o comandă de energie electrică în mod centralizat pentru a o plăti cât mai ieftin, faţă de preţuirile actuale.

Reporter: Ce alte priorităţi mai aveţi?

Daniel Botănoiu: Avem, pe masa de lucru alte proiecte prioritare: În luna septembrie se va deschide o sesiune de 25 de milioane de euro pentru toate organizaţiile de udători în ideea modernizării acestor sisteme de irigaţii în aşa fel ca în final să realizăm costuri mult mai ieftine pe unitatea de suprafaţă la udare. Tot la categoria priorităţi am încadrat măsurile luate în vederea diminuării pierderilor suportate de fermieri din cauza calamitaţilor naturale şi acordarea unei părţi din prima de asigurare în condiţiile care fermierii şi-au asigurat culturile înfiinţate în toamna şi în primăvară.

Reporter: Să revenim la sistemul de irigaţii prin Canalul Siret Bărăgan. Mai concret în acest moment ce se poate face.

Daniel Botănoiu: Aici sunt două lucruri distincte şi pentru aceasta vom apela la specialişti, pentru că numai ei ne vor spune cum să procedăm.

Reporter: Adică?...

Daniel Botănoiu: Este vorba despre finalizarea construcţiei propriu-zise şi realizarea infrastructurii pentru irigat. Aceste două elemente nu depind numai de Ministrul Agriculturii. Canalul în sine are ca manager de proiect Ministerul Transporturilor, apa aparţine de Ministerul Mediului, de abia infrastructura pentru irigat vă aparţine Ministerului Agriculturii. În acest, sens, noi suntem obligaţi să găsim acele fonduri structurale de la nivelul Comisiei Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în aşa fel încât să putem realiza infrastructura necesară irigării pentru cel puţin 500.000 de ha. Nu ne-am limitat doar la bani europeni, suntem în discuţii pentru stabilirea unor parteneriate publice – private şi cu investitori din afara spaţiului comunitar, tocmai pentru a găsi cât mai repede acele resurse necesare finalizării acestui obiectiv capabil să asigure în final alături de alte obiective şi securitatea alimentară a României, a românilor.

Reporter: Până în prezent şi mă gândesc la faptul că nu aveţi mult timp de la investirea noii conducerii a ministerului, ce aţi realizat?

Daniel Botănoiu: Zilele trecute am participat la deschiderea unei aducţiuni de apă a unei Federaţii a Udătorilor din Câmpia Covurluiului unde se utilizează apa sub forma gravitaţională pentru irigarea a peste 10.000 de hectare. Trebuie să fim conştienţi de riscurile climatice şi în acest sens avem o strategie pe care o s-o prezentăm Parlamentului sub forma unui act normativ care pentru viitor să devină lege şi indiferent cine va fi la conducerea acestui minister să o respecte şi să o aplice în mod constant în practică. Am avut în vedere acest act normativ tocmai pentru a preveni rezolvarea unor grave probleme în mod pompieristic.

Reporter: Este mai bine sa previi decât să vindeci!

Daniel Botănoiu: Corect! Şi tocmai asta dorim să prevenim în organizarea agriculturii din ţara noastră. Trecutul nu prea îndepărtat ne-a dovedit că lipsa unor măsuri ferme a dus, spre exemplu la distrugerea sistemului de irigaţii. Invesţiile s-au făcut anapoda fără a se ţine cont de necesarul pentru viitor. Eu şi nu numai eu, consideram ca prioritare, în primul rând securitatea alimentară a României. O agricultură dezvoltată duce, aşa cum a fost în anul 2011, la creşterea Produsului Intern Brut.

Reporter: Am dori, d-le Secretar de stat câteva referiri şi mai concrete la despăgubirile pe care le veţi acorda fermierilor...

Daniel Botănoiu: Discutăm de un act normative care este în vigoare care se referă la pierderile de venit datorită calamitaţilor EXTINSE. Acestea se vor lua în consideraţie după recoltare şi vor fi comparate cu media producţiei pe ultimii trei ani. Acestea fiind ajutoare de stat trebuie să le notificăm la Comisia Europeană. Fermierii trebuiesc ajutaţi pentru reluarea producţiei din anul agricol 2012 – 2013. Suntem surprinşi neplăcut că vechea conducere a ministerului nu a luat nici-o măsură pentru a diminua efectele secetei. Spun aceasta că a avut din timp toate informaţiile necesare cu privire la temperaturile extrem de ridicate din această vară. La nivelul instituţiilor statului vin mult mai repede informaţiile meteorologice şi mai ales avertismentele privind schimbările climatice. Noi, investiţi de curând la conducerea ministerului, am fost nevoiti să luăm măsuri pompieristice de avarie.

Reporter: Această măsură de avarie trebuia aplicată încă de la începutul anului 2010.

Daniel Botănoiu: Măsura în cauză trebuia să fie notificată la Comisia Europeană şi nu a fost. Aceasta este o neglijenţă extrem, extrem de gravă. Dacă s-ar fi realizat acest demers acum am fi fost în postura de a repartiza fondurile necesare pentru despăgubirile datorate calamitaţilor.

Reporter: Există cumva constrângeri din parte Comisiei Europene cu privire la aceste despăgubiri?

Daniel Botănoiu: Da! Există o constrângere care se referă la media recoltelor pe ultimi trei ani care se va compara cu recolta realizată în anul cu calamităţi. Această măsură la nivel European are în vedere asigurarea venitului producătorului agricol şi reluarea producţiei în anul agricol următor. Vom fi atenţi în continuare cu privire la modul cum se fac asigurările. Ele nu trebuie să aibă un caracter facultativ ci trebuie să aibă referiri concrete la clauzele asigurate pentru a nu da prilej de interpretare din partea asiguratorului. Va trebui, ca împreună cu toţi agricultorii să creăm acel fond de garantare, acel fond de risc existent şi în statele UE. Noi dăm tot concursul legislativ dar din punct de vedere financiar trebuie să existe acea contribuţie necesară la care, însă vine cu o contribuţie şi UE. Dacă ne vom organiza vom putea beneficia de această contribuţie începând din anul 2014. Dacă nu vom avea legislaţia necesară iar vom privi la arşiţa soarelui la inundaţii la calamitaţi provocate de boli şi dăunători si nu vom putea ajuta fermierii.

La păsări dejecţiile se prezintă sub forma unei mase brune, cu o parte mai lichidă şi albicioasă de uraţi de calciu. Pasărea are diaree, atunci când aceste dejecţii sunt lichide şi dese, de culoare variabilă de la maro la orange sau galben.

Cauze

Diareea este favorizată de numeroşi  factori, dintre care cei mai importanţi sunt: factorii alimentari, agenţii infecţioşi şi parazitari.

Factorii nutriţionali care antrenează un supraconsum de apă, favorizează formarea dejecţiilor lichide. Dezechilibrul în anumite minerale, vitamine, proteine, excesul în glucide, lipide şi proteine, dar şi consumul de furaje mucegăite, contribuie la apariţia diareei.

Anumiţi factori infecţioşi precum Escherichia coli, Campylobacter jejuni, salmonelele, pot să producă diareea la păsările în creştere. De asemenea, anumite virusuri (reovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri) care acţionează prin asociere cu una sau mai multe bacterii pot provoca enterite şi diaree. Aceşti agenţi infecţioşi pot să ducă la fenomenul de malabsorbţie, caracterizat prin aspect zburlit al penajului (alură de elicopter a puiului), dificultăţi în locomoţie şi diaree, care duce la o diminuare a utilizării digestive a nutrienţilor, în special a vitaminelor şi oligoelementelor.

Tubul digestiv al păsărilor poate fi sediul mai multor specii parazitare, care, în cazuri de infestaţii puternice, determină îmbolnăviri digestive manifestate prin diaree, uneori cu sânge. Eimeriile (coccidiile) sunt cele mai frecvente, acestea pătrund în profunzimea mucoasei intestinale provocînd modificări anatomice la acest nivel şi ca o consecinţă, modificări ale absorbţiei intestinale. În tubul digestiv, în afara eimeriilor mai sunt şi alţi paraziţi care afectează păsările: viermii rotunzi, tenii, trematode şi histomone. Cauzele care determină diareile se stabilesc ţinînd cont de ancheta epizootologică sau prin examene de laborator prin care se evită confuziile între bolile păsărilor ce au ca semn clinic comun diareea: diferite parazitoze (coccidioză, spirochetoză, ascaridoze), carenţe, toxiinfecţii alimentare etc.

Consecinţe

Diareea contribuie la creşterea umidităţii aşternutului, care se accentuează când în mediul ambiant temperatura este scăzută şi umiditatea crescută. Astfel, condiţiile de microclimat favorizează apariţia în exces a amoniacului în adăpost care, în absenţa unei ventilaţii adecvate, are efecte negative asupra aparatului respirator al păsărilor. Un aşternut prea umed favorizează ulceraţii la nivelul picioarelor (cruste plantare) şi provoacă dermatite mai ales la nivelul pieptului. De asemenea, umiditatea din adăpost este factor favorizant pentru unele boli parazitare (coccidioză, histomonoză).

Efectele produse de diaree nu conduc neapărat la moartea păsărilor, ci duc la deshidratarea lor, scăderea greutăţii la păsările adulte şi a vitezei de creştere la pui; ca urmare, creşte indicele de consum al furajelor, fiind afectate performanţele zootehnice.

Profilaxie

Constă în asigurarea unui microclimat corespunzător şi măsuri de igienă: dezinfecţii cu Decontaminol, Catiorom, Pursept; deparazitarea internă, periodică, a păsărilor cu Rombendazol F, deparazitarea cu insecticide, atât a păsărilor, cât şi a adăposturilor, cuibarelor sau a locurilor din apropierea acestora cu: Romparatox P, Romparasect 5%, Romparasect Forte. Este necesară asigurarea unor raţii alimentare echilibrate în proteine, vitamine şi minerale, prin suplimentarea furajelor cu premixuri: Romstarter 9+1 A, Ovoplus, Romzeofort, Cavitrom.

Tratamentul diareei

Se face în funcţie de agentul cauzal, cu medicamente antiinfecţioase cum ar fi Eritrom, Oxirom, Enrofloxarom, Galiprotect C, Romigal; cu medicamente anticoccidiene Sulfacoccirom C; cu medicamente antiparazitare interne şi externe, fiind necesară corectarea alimentaţiei şi a factorilor de microclimat.

Dr. Viorica Chiurciu, doctor în medicină veterinară