Peripețiile prin care trece laptele românesc sunt mai mult decât hilare sau cel puțin bizare. Oare aflatoxina care se găsește în lapte poate provoca dezastrul cu care unii au dorit doar rating? Un dezastru este cert. Cel al crescătorilor de vaci. Vânzări scăzute cu 70%, produse retrase de la raft, pierderi care se întind pe o perioadă încă nedeterminată.
Pe scurt, vă propun să descifrăm ce-i cu aflatoxina și „dezastrul” asupra sănătății noastre.
Aflatoxina este o micotoxină produsă de ciuperci din genul Aspergillus, adică mucegaiuri.
Aspergillus flavus se dezvoltă pe furaje după o perioadă de umezeală îndelungată și în anumite condiții de temperatură. Din dezvoltarea ei pot rezulta următoarele aflatoxine: B1 (cea mai toxică), G1, și M.
După ce vacile consumă furaje în care se găsește aflatoxină, are loc transformarea automată a aflatoxinei B1 într-o formă hidroxilată numită aflatoxina M1sau M2. În lapte se găsesc doar aflatoxina M1 sau M2, care are o toxicitate mai mică.
Consumul de furaje mucegăite cu Aspergillus nu înseamnă obligatoriu că acesta ar conține aflatoxină.
Ce spune legislația europeană în privința limitelor maxime de aflatoxină din lapte? Regulamentul 165/2010 al Comisiei Europene stabilește o limită de 0,05 μg/kg de aflatoxină M1 pentru laptele brut, lapte tratat termic și lapte destinat fabricării de lactate și 0,025 μg/kg în preparate de lapte praf pentru sugarii mici și preparate de lapte praf pentru sugarii mari, incluzând lapte pentru sugarii mici și lapte pentru sugarii mari.
Dacă am compara cu limita maximă stabilită pentru B1 (cea mai toxică pentru ficat, fiind un precarcinogen) și pentru aflatoxinele totale (aflatoxine B 1 + G 1 + B 2 + G 2 ) de 2 μg/kg respectiv 4 μg/kg pentru alunele de pământ (arahide) și alte semințe și fructe oleaginoase și produse prelucrate din acestea, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produse alimentare, observăm că sunt mai mari cu 40 până la 80 de ori decât M1 din lapte.
Și diferențele cresc, se dublează și chiar triplează, dacă arahidele, fisticul și toate celelalte oleaginoase sunt tratate termic înainte de a fi date în consumul uman.
Mă întreb și vă întreb, de ce această tevatură atît de mediatizată? La ce folos această fugă după laptele contaminat, după carnea de cal, după puii cu hormoni ori urme de antibiotic? Credeți că acum am inventat roata?
Normele stabilite de Comisia Europeană se aplică doar în cazul aflatoxinei, dar în cel al antibioticelor și hormonilor nu? Cine are interesul ca întreg lanțul din industria alimentară a României să fie compromis pe baza unor „suspiciuni”?
Știam că întâi se verifică, se confirmă sau infirmă și apoi se face public. Dar, cui îi pasă!? Fermierilor și consumatorilor, cu siguranță!
ȘTEFAN RANCU
În scopul corectei informări a opiniei publice, venim în întâmpinarea consumatorilor români cu date privind siguranţa consumului de carne de pasăre şi ouă. Acestea vizează producătorii din România care lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice în conformitate cu legislaţia europeană, oferind produse de calitate superioară şi sigure pentru o alimentaţie sănătoasă.
Creşterea păsărilor în fermele autorizate sanitar veterinar se face după cele mai moderne tehnologii, iar supravegherea sanitară veterinară a păsărilor şi a reziduurilor din produsele avicole se face permanent prin programe de autocontrol şi control oficial în baza legislaţiei specifice.
Directiva 96/22, transpusă în legislaţia noastră prin Ordinul 199/2006 interzice comercializarea şi utilizarea hormonilor în creşterea pasărilor, astfel niciun crescător de păsări din România nu încalcă aceasta lege.
Depistarea reziduurilor de antibiotice, a substanţelor farmacologic active şi a altor reziduuri se face în baza Regulamentului 37/2010 şi a Ordinului 95/2007. Facem precizarea că antibioticele sunt permise în creşterea pasărilor doar pentru tratamente curative, la recomandarea şi sub semnătura medicului veterinar, cu respectarea timpului de aşteptare înainte de sacrificarea păsărilor. Drept urmare, antibioticele nu se utilizează în mod sistematic în creşterea pasărilor, ci ocazional, ca formă de tratament.
Mai mult decât atât, programul de control oficial pentru reziduuri este aprobat anual de către Comisia Europeană, aceasta stabilind numărul de probe pentru control în funcţie de numărul de păsări din ţară. Tot Comisia Europeană recomandă şi verifică anual metodele de analiză şi control utilizate în laboratoarele de stat, iar recoltarea probelor pentru analize se face inopinat de către ANSVSA care este auditată anual la capitolul reziduurri.
In baza datelor menţionate mai sus, vă aducem la cunoştinţă faptul că produsele comercializate din lanţul de producţie avicola sunt sănătoase şi sigure pentru consumul uman.
Sursa UCPR
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează că vineri, 22.03.2013, a început plata Schemei de plată unică regulară pe suprafaţă (S.A.P.S.) din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (F.E.G.A.). S-a efectuat plata SAPS pentru un număr de 226.884 fermieri, în valoare totală de 502,8 milioane lei (110,8 milioane euro).
Menţionăm faptul că plata SAPS se va efectua şi în săptămâna 25 – 29.03.2013, pentru un număr de 839.196 fermieri şi o valoare totală de 1,93 miliarde lei (425.03 milioane euro).
Pentru anul 2012, cuantumul alocat SAPS este de 119,66 euro/ha, la care se aplică coeficientul de reducere liniară, iar plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană, în data de 28 septembrie 2012, şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.294/01 din 29 septembrie 2012, respectiv 4,5383 lei pentru un euro.
Reamintim că în perioada octombrie-decembrie 2012, APIA a efectuat plăţi
reprezentând avansul aferent Schemei de plată unică regulară pe suprafaţă în valoare totală de 2,25 miliarde lei (496,23 milioane euro) pentru un număr de 1.043.172 fermieri.
În intervalul 18 - 19 martie a.c. a avut loc, la Bruxelles, cea de-a 3232-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene pe teme de Agricultură şi Pescuit. Delegaţia României a fost condusă de Achim Irimescu, secretar de stat în MADR. Scopul întâlnirii l-a constituit adoptarea mandatului Consiliului privind Pachetul legislativ pentru reforma PAC, în vederea demarării trialogului cu Parlamentul European şi Comisia Europeană în 11 aprilie. Consiliul a supus atenţiei miniştrilor acele elemente cu caracter politic, esenţiale în vederea atingerii unui acord între statele membre UE: sistemul de plată pe suprafaţă, flexibilitatea între piloni, schema de înverzire, schema pentru sprijin cuplat, cotele de zahăr.
Pentru România, au fost de maxim interes următoarele puncte: posibilitatea menţinerii SAPS ca plată tranzitorie premergător trecerii la SPS, o alocare mai importantă pentru sprijinul cuplat, posibilitatea revizuirii deciziei de transfer de fonduri între piloni, flexibilizarea şi o mai bună adaptare a cerinţelor de înverzire la specificul naţional, prelungirea regimului de cote la zahăr, mărirea sprijinului pentru infrastructura zonelor forestiere.
România a reuşit să obţină o prelungire a aplicării SAPS până în anul 2020, care se va acorda împreună cu celelalte scheme de plată propuse de noua reformă: înverzirea, tinerii fermieri, fermele micii şi sprijinul cuplat de producţie, de genul celui acordat în prezent la ovine.
Deşi negocierile s-au concretizat cu o creştere a sprijinului cuplat de la 10% la 12% din anvelopa financiară naţionala pentru plăţile directe, România va continua să-şi susţină poziţia iniţială, de extindere a procentului până la 15%, procent propus şi de către Parlamentul European.
O flexibilitate mai mare de revizuire a deciziei statului membru în ceea ce priveşte transferul dintre piloni reprezintă, de asemenea, un mare câştig al negocierilor.
La plata pentru înverzire - subiect cu pronunţat caracter politic, s-a reuşit reducerea procentului destinat zonelor de interes ecologic de la 7% la 5% şi, creşterea acestuia până la 7% abia în anul 2018, doar în urma unei evaluări a Comisiei, care să ia în considerare impactul asupra mediului, veniturile fermierilor şi producţia agricolă.
Poziţiile ferme ale statelor membre au determinat reducerea procentului sancţiunii pentru înverzire de la peste 100%, cum a fost propus iniţial de către Comisia Europeană, la 25% din plata efectuată. Prin excluderea criteriilor de înverzire din cerinţele de bază aferente unor măsuri de dezvoltare rurală cu plata pe suprafaţă, la calculul pierderii de venit nu se va deduce plata pentru înverzire.
Sistemul cotelor de zahăr a fost prelungit până în anul 2017.
Pentru infrastructura zonelor forestiere, s-a obţinut o creştere a intensităţii sprijinului de 25 puncte procentuale, de la 75% la 100%.
Cel mai important punct obţinut de către România îl reprezintă introducerea unei noi prevederi care să permită compensarea diferenţei nivelului de plăţi directe, în comparaţie cu statele membre aflate peste media UE. Propunerea aparţine României şi reprezintă o soluţie agreată de Consiliu şi de Comisie referitor atât la asigurarea unei convergenţe externe mai echitabile între statele membre UE, cât şi în vederea sprijinirii financiare a fermierilor, în mod proporţional condiţiilor noii reforme
În ultima vreme, au apărut foarte des probleme legate de alimente şi de siguranţa alimentară. “Nu e o pură coincidenţă, sunt mai multe lucruri adunate”, a afirmat prim-ministrul Victor Ponta. “În primul rând, a fost o problemă veche, a controlului. Mult timp, controlul se făcea doar formal, eventual pe prietenie, sau pe şpagă, evident. Al doilea lucru, a fost o atmosferă europeană. Totul a pornit de la scandalul cărnii de cal, în care produsele româneşti încep să facă competiţie pe piaţa internă, a importurilor”, a continuat el.
A fost şi propagandă externă. “Chiar a fost, nu ceva organizat, eu nu cad în teoria conspiraţiei, cum că guvernul britanic nu ştiu ce a vrut, sau guvernul francez, dar se creează aceste interese. Şi, în al treilea rând, şi acum, în ultimele zile, cu energie, ministrul Agriculturii şi noua conducere a ANSVSA încep să descopere că a fost şi o chestie care s-a mai practicat în România. Ţineţi minte problema cu gripa aviară? Inventăm o problemă, ca să vindem teste, să o rezolvăm,” a mai afirmat Victor Ponta.
Este evident că sunt probleme legate şi de modul în care se face controlul de către ANSVSA, care trebuie să fie mai eficient.
“E o problemă de competiţie, pentru că nimeni nu vrea ca producătorii români să fie prezenţi, în primul rând, pe piaţa internă. Sunt mari interese ale celor care importă alimente şi, după aceea, trebuie să fie competitivi pe piaţa europeană”, a concluzionat prim-ministrul Victor Ponta.
sursa: guv.ro
COD GALBEN: În Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei şi zona Munţilor Banatului şi a Carpaţilor Meridionali vor fi precipitaţii, predominant sub formã de ninsoare, ce vor cumula local 20 l/mp.
Vântul va avea intensificări de peste 55-60 km/h, viscolind ninsoarea.
În jumătatea de sud a ţării va ninge, iar vântul va avea intensificări, viscolind ninsoarea. În Lunca Dunării vor fi precipitaţii mixte şi se va forma polei.
COD PORTOCALIU: În intervalul menţionat, în judeţele Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Ilfov – inclusiv municipiul Bucureşti - precum şi în nordul judeţelor Olt, Teleorman şi Giurgiu, va ninge local abundent, viteza vântului va depăşi la rafalã 70 km/h, iar zăpada va fi puternic viscolită şi troienită.
În nordul şi centrul Moldovei, precum şi în Maramureş, va ninge liniştit, dar se va depune strat nou de zãpadã.
sursa: meteoromania.ro
Prim-ministrul Victor Ponta a afirmat că discuţiile despre reducerea TVA-ului la produsele alimentare a avansat la soluţia rambursării a 15% din cei 24%, pentru ca producătorii să folosească banii pentru dezvoltare.
Reducerea TVA se va face pe tot lanţul de producţie a pâinii, ceea ce va însemna reducerea evaziunii fiscale.
“TVA-ul la produsele agricole rămâne 24%, dar dacă producătorul - de ce e el, de cereale, de lapte, de ouă - emite factură, lucru pe care acum nu-l fac 85% dintre producători, pentru că nu rezistă cu 24% pe piaţă... Vin cei cu importuri şi îi scot din supermarketuri. Dacă producătorul emite factură, eu 15% îi rambursez producătorului, ca să-i folosească mai departe la dezvoltare”, a afirmat Victor Ponta.
Discuţiile cu FMI, care trebuie să fie de accord cu acest plan, au ajuns la stadiul de analizare a impactului financiar al măsurii. Guvernul României susţine că fiscalizarea pieţii negre va compensa pierderile prin scăderea TVA.
“Ne-am gândit, cu ministrul Agriculturii, la pâine, să facem acea reducere a TVA pe tot lanţul, pentru că nu avem voie să facem doar într-o parte a lanţului, ar fi considerat ajutor de stat, ci pe tot lanţul. Să vedem dacă, în cele şase luni, iulie-decembrie, teoria noastră că de fapt o să avem încasări mai mari cu un TVA mai scăzut, sau teoria FMI că o să avem o nouă gaură la buget, este cea reală. De aceea eu i-am cerut lui Daniel Constantin să facă un parteneriat cu producătorii, să le explice că, dacă avem success, trecem de la pâine şi la alte produse,” a spus prim-ministrul.
Valoarea financiară a acestei măsuri este de 250 milioane de lei, impact bugetar brut.
Sursa- www.guv.ro
Câteva produse ale companiei Makhteshim Agan şi-au extins omologările şi la alte culturi. E vorba despre fungicidele Zamir 40 EW, Bumper Super 490 EC şi Merpan 48 SC. Zamir 40 EW este un fungicid complex, care conţine două substanţe active (tebuconazolul şi imidazol), cu acţiune de contact, sistemică şi translaminară, având o acţiune preventivă, curativă şi eradicantă.
Zamir 40 EW era omologat pentru grâu, orz, rapiţă, iar de curând şi-a extins omologarea şi pentru cultura de floarea-soarelui, ajutând la combaterea unor boli, precum Alternaria helianthi, Phomopsis helianthi, Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea. Doza recomandată este de 1l/ha.
Bumper Super 490 EC se poate utiliza acum şi în cultura de floarea-soarelui, nu numai la grâu şi orz, şi combate, la floarea-soarelui, putregaiul alb, alternarioza, putregaiul cenuşiu şi frângerea tulpinilor, doza fiind de 0,8l/ha. Produsul se absoarbe şi se translocă rapid în plantă, ceea ce îi conferă rezistenţă la spălare.
În ceea ce priveşte Merpan 48 SC, care se utiliza la pomii fructiferi, precum mărul, părul şi prunul, acum se poate folosi şi la piersic şi nectarin, fiind util în combaterea bolii - basicarea frunzelor, în doză de 0,2%. Merpan 48 SC se aplică pe toată perioada de vegetaţie, la avertizare sau preventiv, la acoperire, în funcţie de presiunea de infecţie.
Consiliul Internaţional al Cerealelor (CIC) preconizează o creştere a producţiei mondiale de porumb, grâu şi orz în anul agricol 2013-2014.
CIC a publicat, în 21 martie, raportul lunar asupra pieţei, în care se estimează, în 2013, o producţie mondială de 656 milioane de tone de grâu şi 850 milioane tone de porumb. Producţia de soia va fi în usoară scădere, până la 266 milioane tone, faţă de 269 milioane tone, cât era prevăzut în februarie.
Pentru campania 2013-14, CIC a anticipat în raport o producţie mondială de grâu în creştere cu 4%, având în vedere creşterea suprafeţelor cultivate, în ultimii patru ani, şi de creşterea producţiei medii la hectar.
În ceea ce priveşte porumbul, CIC preconizează o creştere a producţiei mondiale cu 9%. Consumul de porumb va fi şi el în creştere, după o mică scădere în 2012. Reconstituirea stocurilor va fi semnificativă(+19 %), cu atât mai mult cu cât, în 2012, ajunseseră la cel mai mic nivel din ultimii 16 ani.
Producţia mondială de orz va avea o creştere de 6 % în 2013-14. O mare cerere de orz pentru alimentarea animalelor şi pentru întrebuinţare industrială va încuraja importurile.
Producţia braziliană de soia se estimează că va fi de 82,1 milioane tone, faţă de estimarea din februarie de 83,4 milioane tone, iar producţia din Argentina va fi de 48,5 milioane tone, faţă de estimarea din februarie de 50 milioane tone.
În 21 martie, prima dată când se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Pădurilor, FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite) a lansat proiectul “Zero Despăduriri Ilegale”, care se va desfăşura până în 2015.
“În multe tări, despăduririle ilegale degradează ecosistemul, diminuând capacitatea solului de a reţine apa şi limitând capacitatea de a avea lemn de foc. Toate acestea reduce securitatea alimentară, mai ales pentru oamenii săraci”, a spus Graziano da Silva, director general FAO. “Stoparea despăduririlor ilegale contribuie la eliminarea foamei, a sărăciei şi ar aduce echilibru”, a adăugat da Silva. “De aceea aş vrea să încurajez toate ţările să promoveze plantarea copacilor şi să considere proiectul “Zero Despăduriri Ilegale” un scop important până în 2015. Cele două direcţii sunt strâns legate. Putem avea rezultate dacă ţările, instituţiile financiare, Naţiunile Unite, societatea civilă şi sectorul privat îşi vor uni forţele pentru a împlini aceste ţeluri”, a conchis da Silva.
Ieri, pe ploaie, la Drajna, în judeţul Călăraşi, incinta sediului BISO România era plină de oameni, pentru că aici s-a organizat primul târg de utilaje agricole second hand din România. Unii au venit să vadă, alţii să cumpere.
“Am organizat acest târg pentru a avea o expunere mai mare a ofertei noastre şi aşteptăm rezultate în următoarele luni, în următorii ani. Suntem aici, în Drajna, de ceva timp şi vrem să rămânem, nu ne facem strategii pe termen scurt, ci pe termen lung”, ne-a spus Andreas Feichtlbauer,director executiv BISO România.
BISO România vinde utilaje noi, dar şi second hand, de mai mulţi ani. Numai în ultimii doi ani, BISO a vândut peste 100 de tractoare second hand. “Am organizat acest târg, care este primul din România pentru utilaje second hand, pentru că avem cerere din ce în ce mai mare şi vrem ca oamenii să vină la târg, să vadă şi să aleagă în cunoştinţă de cauză”, a spus Marian Martinescu, responsabil Divizia Second Hand.
Atât la utilajele noi, cât şi la cele second hand, compania oferă garanţie şi service.
“Fermierii ştiu deja că suntem un partener de încredere, au văzut cum funcţionează serviciile pe care le oferim, inclusiv cele financiare şi de service”, ne-a precizat Andreas Feichtlbauer,director executiv BISO România.
BISO România şi-a creat deja un renume pe piaţa de utilaje agricole, fiind o filială a grupului austriac BISO-Schrattenecker, care are drept profesiune de credinţă integritatea în afaceri.
“Fermierii vin să cumpere de la noi pentru că au încredere. Noi oferim pachetul complet, de la garanţie la service, la piese de schimb şi consultanţă tehnică”, a adăugat Marian Matinescu.
Finalizarea acţiunii de verificare a laptelui (7-15 martie)
În cadrul controalelor suplimentare pentru determinarea conţinutului în aflatoxină M1 din lapte au fost verificate de către medicii veterinari oficiali următoarele categorii de unităţi din sectorul laptelui: 785 ferme de vaci de lapte, 177 centre de colectare lapte, 134 automate pentru vânzarea directă a laptelui crud către consumatorul final, 239 unităţi de procesare a laptelui autorizate/înregistrate sanitar veterinar.
Cu ocazia acestor controale suplimentare au fost prelevate 1335 probe de lapte: 785 probe din ferme de vaci de lapte, 177 probe din centre de colectare lapt, 134 automate pentru vânzarea directă a laptelui crud, 239 unităţi de procesare a laptelui.
Toate cele 1335 probe de lapte prelevate au fost analizate în laboratoarele ANSVSA, autorizate sanitar veterinar şi acreditate RENAR, pentru determinarea conţinutului în aflatoxina M1.
Numărul total de probe neconforme la parametrul aflatoxina M1 a fost de 67, ceea ce reprezintă 5% din totalul probelor analizate: 34 probe neconforme în ferme de vaci de lapte, 5 probe neconforme de la centre de colectare lapte, 8 probe neconforme de la automate de lapte, 20 probe neconforme de la unităţi de procesare lapte.
Măsuri întreprinse:
1. Au fost retrase de la procesare/vânzarea directa catre consumatorul final, prin intermediul automatelor de lapte, 193 tone lapte, ceea ce reprezintă 0,03% din producţia lunară a României.
2.Au fost suspendate temporar 47 automate pentru vânzarea directă a laptelui către consumatorul final, pâna la remedierea situaţiei la nivelul fermelor furnizoare de lapte (în situaţiile în care s-au obţinut rezultate neconforme pentru aflatoxina M1 la probele de lapte recoltate din ferme). ANSVSA a dispus suspendarea temporară a activităţii tuturor automatelor de lapte deţinute de fermele respective.
3. A fost interzisă activitatea de livrare a laptelui la unităţile de procesare/vânzare directă prin intermediul automatelor în toate cele 34 ferme la care s-au obţinut rezultate neconforme, până la remedierea situaţiei.
4. A fost oprită temporar activitatea de colectare în toate cele 5 centre de colectare a laptelui la care s-au obţinut rezultate neconforme şi au fost intensificate controalele în scopul identificării producătorilor care au livrat lapte contaminat cu aflatoxina M1 la centrele de colectare.
Fermele sau producătorii mici de lapte vor putea să reia livrarea laptelui la unităţile de procesare sau la centrele de colectare, precum şi vânzarea directă a laptelui, prin intermediul automatelor, numai după ce vor face dovada -buletine de analiză, eliberate de laboratoare autorizate şi acreditate - că laptele pe care îl produc este conform.
Au fost distruse, conform legislaţiei în vigoare, 193 de tone lapte crud şi 104 tone de produse lactate.
Limita maximă admisă de legislaţia europeană pentru conţinutul de aflatoxină în lapte este de 0, 05 µg/kg, iar valorile medii înregistrate în urma acestei acţiuni au fost de 0, 15 µg/kg.
Suspiciune carne de curcan din România cu reziduuri de antibiotice
În data de 12.03.2013, Comisia Europeană notifica prin SRAAF o alertă privind nivel maxim admis depăşit, pentru un antibiotic de uz veterinar, în piept de curcan prăjit, cu origine România. După primirea acestei notificări, SRAAF România a informat structurile implicate, iniţiindu-se notificarea de alertă, etapele parcurse fiind următoarele:
- produsul suspicionat în notificarea europeană provenea de la o societate din judeţul Braşov
- au fost suspicionate 2 loturi
- produsul a fost distribuit, începând cu data de 26.06.2012, atât în România, cât şi în 3 state membre, însoţit de documentele uzuale de transport, precum şi de buletinele de analize efectuate în urma controlului oficial pentru determinarea respectivului antibiotic, neevidenţiindu-se nicio neconformitate
- în urma notificării de alertă la nivelul României, au fost demarate procedurile de reţinere oficială, precum şi de retragere a produselor din comerţ, în conformitate cu legislaţia în vigoare, sub supravegherea şi monitorizarea inspectorilor DSVSA de la nivelul judeţelor implicate în notificare, până la confirmarea sau infirmarea suspiciunii în urma analizei contraprobei în Laboratorul Naţional de Referinţă.
Având în vedere buletinul de analiză emis de Laboratorul Sanitar Veterinar acreditat, din care reiese că produsul este conform, măsura de sechestru sanitar veterinar aplicată în etapele anterioare alertei a fost ridicată, alerta fiind finalizată.
Suspiciune substituire de specie , carne de vită cu carne de cal în carne tocată de mici
În urma unui control oficial de piaţă, efectuat de inspectorii DSVSA Bucureşti la un operator economic, au fost prelevate probe din produsul “Mici extra”, probe trimise spre analiză la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, în vederea identificării speciei de provenienţă a cărnii. Probele au avut rezultat pozitiv pentru ADN specific cal.
Ca urmare, Punctul de contact al DSVSA Bucureşti notifică SRAAF, în data de 14 martie 2013, iniţiindu-se astfel o notificare de alertă.
Urmare a trasabilităţii iniţiale, efectuată de către inspectorii DSVSA şi transmisă prin SRAAF, s-au constatat următoarele:
- conform listei de distribuţie, sunt implicate 36 judeţe
- este incriminat un singur lot
- produsul provine de la societatea SC NICOLIN SRL, Ploieşti, Prahova
- la nivel naţional au fost iniţiate proceduri de reţinere oficială, precum şi de retragere a produselor din comerţ, în conformitate cu legislaţia în vigoare, sub supravegherea şi monitorizarea inspectorilor DSVSA de la nivelul judeţelor implicate în notificare.
În data de 18 martie, alertă a fost finalizată cu următoarele date: din 1.920 caserole a 800g, au fost vândute către consumatorul final un număr de 1.358 bucăţi, restul (562) fiind sechestrate şi distruse.
Suspiciune substituire de specie , carne de vita cu carne de cal în produse din carne (conserve)
În urma unui sistem de autocontrol al companiei, în data de 08.03.2013, au fost prelevate probe şi transmise la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară Bucureşti, care au confirmat prezenţa de ADN specific de cal în procent de 1%, în produsul „Conserve carne vită 300g”.
Conform prevederilor legislaţiei europene, aceasta înseamnă că a avut loc o contaminare pe parcursul lanţului de distribuţie a cărnii care a intrat în procesare şi se infirmă suspiciunea de fraudă.
APIA informează că cea de-a doua tranşă de plată a PNDC în sectorul zootehnic va fi efectuată după 2 aprilie 2013.
În perioada 12 - 14 martie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat prima tranşă a plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, aferente anului 2012, în valoare totală de 448,5 milioane lei: bovine - 316,2 milioane lei, pentru un număr de 103.477 fermieri; ovine - 117,8 milioane lei, pentru un număr de 14.402 fermieri; caprine - 14,5 milioane lei, pentru un număr de 5.254 fermieri.
Pentru anul 2012, cuantumul plăţilor pe cap de bovină este de 500 lei, iar pentru speciile ovine şi caprine cuantumul este de 40,8 lei.
În data de 11 martie 2013, APIA a efectuat plăţi din bugetul naţional în valoare totală de 756 milioane lei (166,5 milioane euro), reprezentând schema de plată naţională directă complementară, decuplată de producţie (PNDC1 vegetal) - Campania 2012, pentru un număr de 642.737 fermieri autorizaţi la plată.
În cursul lunii decembrie 2012, au mai fost efectuate plăţi pentru PNDC vegetal, în sumă de 166 milioane lei (36,5 milioane euro). Suma totală plătită până în acest moment este în valoare de 922 milioane lei (203,15 milioane euro), reprezentând un procent de 91,56% din suma alocată acestei scheme de plată pentru Campania 2012.
Având în vedere tendinţa de încălzire a vremii, fermierii au început să-şi procure materialele pentru înfiinţarea culturii de porumb. Echipa Alcedo recomandă atenţie la calitatea produselor de protecţie a culturii. Ţinând cont de gradul ridicat de îmburuienare al culturilor de porumb din ţară şi de pagubele mari pe care le pot produce buruienile, Alcedo vă recomandă câteva pachete, la preţuri economice, care vor asigura o foarte bună combatere a lor.
Pachetele SILVER Astral Acetogan sau SILVER Astral Guardian conţin erbicidele de care aveţi nevoie pentru o cultură curată de buruieni: Acetogan 900 EC sau Guardian, la care se adaugă Ceredin Super 40 SL şi Astral 40 SC. Acetogan 900 EC sau Guardian-ul sunt 2 erbicide graminicide, peliculare, nevolatile, cu aceeaşi substanţă activă, ce acţionează asupra buruienilor monocotiledonate în procesul de germinare a acestora. Ambele au acelaşi spectru, combătând buruienile graminee anuale şi unele perene din cultura de porumb. Ambele se aplică în doză de 2 l/ha, imediat după semănat. Ceredin Super 40 SL este un erbicid sistemic selectiv, cu spectru larg de acţiune în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Se aplică în doză de 1 l/ha, când porumbul are 4-6 frunze, buruienile au 2-4 frunze, iar pălămida este sub 10 cm înălţime. Astral 40 SC este un erbicid graminicid sistemic, care este distribuit rapid în plante. Creşterea buruienilor încetează într-un interval scurt de la aplicare, de numai 6 ore. Cele două produse postemergente se pot aplica în amestec, când porumbul este în faza de 4-6 frunze.