Premieră: Cris-Tim elimină caragenanul din toată gama de produse
Din septembrie 2017, producătorul român de mezeluri Cris-Tim a eliminat caragenanul din întreaga sa gamă de produse, marcând astfel o premieră în industria alimentară din România. De acum, pe lângă beneficiile oferite de „Eticheta Curată” - produse fără gluten, amidon, MDM, soia, arome artificiale, monoglutamat de sodiu, produsele Cris-Tim sunt și fără caragenan.
Realizarea Cris-Tim, în premieră pentru industria alimentară românească, de producere a mezelurilor fără caragenan vine ca urmare a promisiunii companiei de a investi continuu în procesele de îmbunătățire a rețetelor și de a susține eforturile echipelor de cercetare și producție ale Cris-Tim, pentru a oferi clienților cele mai bune produse.
Caragenanul este un aditiv alimentar a cărui utilizare în industria alimentară este permisă de legislația Uniunii Europene. Este frecvent întâlnit în numeroase categorii de alimente, de la deserturi, lactate, produse din carne, pește, sosuri, sucuri, până la bere sau produse făinoase. Caragenanul provine din alge și are rol de gelifiere, de îngroșare a produselor. Înainte, pentru a asigura textura, în produsele Cris-Tim caragenanul se regăsea în cantități infime, de 0,2% - 0,4% din rețetă, ceea ce însemna mai puțin decât greutatea unei picături de rouă. „Prin eliminarea caragenanului din rețete, Cris-Tim transformă întreaga piață alimentară și demonstrează că putem să ne bucurăm cu adevărat de mezeluri gustoase și sănătoase”, a declarat președintele companiei, Radu Timiș. El a adăugat că, deși caragenanul e permis și frecvent folosit în industria alimentară, Cris-Tim a găsit o soluție de a-l elimina, din dorința de a-și îmbunătăți și mai mult produsele, conform promisiunii făcute încă de la începutul anului, când a anunțat investiții majore în acest sens. „Eliminarea caragenanului din mezeluri reprezintă un pas în plus în demersul Cris-Tim de îmbunătățire a produselor. Continuăm investițiile în dezvoltarea de noi soluții pentru a oferi mai departe românilor produse cât mai bune, pentru un viitor mai sănătos”, a punctat Radu Timiș.
„Eticheta Curată” a dat startul producției de mezeluri sănătoase și gustoase
Procesul de îmbunătățire a produselor, cu investiții majore, a pornit în această primăvară, când Cris-Tim a reușit să aducă în magazine pentru prima dată în România produsele cu „Eticheta Curată”, adică fără gluten, amidon, MDM, soia, arome artificiale, monoglutamat de sodiu, coloranți sintetici, iar de acum și fără caragenan. „Produsele cu Eticheta Curată sunt rezultatul unor eforturi imense de cercetare și investiție în procesul de producție și la nivel de rețetă – și care reprezintă la ora actuală cea mai modernă tehnologie din România pentru a obține cele mai bune mezeluri. Crezul meu este că fiecare român care cumpără produse Cris-Tim este precum un invitat la masă alături de mine și familia mea. De aceea, promisiunea mea și a întregii echipe din spatele Cris-Tim este să continuăm să căutăm cele mai noi soluții, pentru a pune pe masă românilor mezeluri nu doar gustoase, ci și sănătoase. Pentru asta, am investit foarte mult, iar eforturile noastre nu se opresc aici”, a precizat președintele companiei - Radu Timiș.
Datorită investițiilor în tehnologie și îmbunătățirii la nivel de rețetă conform celor mai noi tendințe alimentare la nivel local și global, produsele cu „Eticheta Curată” conțin mai multă carne, mai mulți aminoacizi esențiali și prezintă o siguranță alimentară sporită. Eticheta Curată este semnalizată clar atât la raft, cât și pe produs.
Toate produsele Cris-Tim cu „Eticheta Curată” au primit certificarea Marca Încrederii din partea Asociației pentru Protecția Consumatorilor InfoCons – distincție acordată în semn de protejare și susținere a calității acestora.
La raft, Eticheta Curată este pe produsele Cris-Tim: Matache Măcelaru’, Bunea Haiducul, Gostat, Salam Săsesc și gama pentru copii - Obrăjori.
Cu o istorie de peste 24 de ani, Cris-Tim este liderul pieţei româneşti de mezeluri, oferind produse realizate cu ajutorul celor mai moderne tehnologii de procesare și certificate prin sistemele de management a siguranţei alimentului (FSSC 22000; ISO 22000:2005), a protecţiei mediului (ISO 14001: 2004) și a sănătății și securității ocupaționale (ISO 18001:2007).
Cris-Tim a primit titlul de Trusted Brands în categoria produse din carne, în urma celui mai important studiu de piaţă asupra consumatorului în Europa, realizat de revista Reader’s Digest în 15 ţări, printre care şi România. Acest titlu a fost acordat pentru a șaptea oară consecutiv în 2015.
De asemenea, Cris-Tim este brandul de mezeluri cu cea mai mare notorietate în piaţă, conform ultimului studiu U&A realizat împreună cu Mercury Research.
Advanta Seeds se alătură Alianței Industriei Semințelor
Compania Advanta Seeds a devenit, din 11 septembrie 2017, Membru Asociat al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).
Advanta Seeds este parte a grupului agrochimic UPL (United Phosphorus Limited), originar din India, cu sediul central la Hyderabad. Cifra de afaceri a grupului UPL la finele anului 2016 a fost de 2,5 miliarde USD. Grupul agrochimic UPL este listat la Bursa din Bombay/India (BSE).
Compania Advanta Seeds are ca principal obiect de activitatate cercetarea-dezvoltarea, producerea și procesarea semințelor, la principalele culturi de câmp: floarea-soarelui, sorg pentru boabe și de furaj, rapiță, plante furajere, porumb și legume. În Europa, compania are două stații de ameliorare pentru floarea-soarelui, una în sudul Franței (Savenes) și alta în Ucraina. Are reprezentanțe comerciale în 40 de țări și este prezentă în România din anul 2014, cu activități de cercetare-dezvoltare, producere și procesare de semințe la floarea-soarelui, dar și ca reprezentanță comercială pentru zona Europei Centrale și de Est.
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.
Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 80% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.
Alianța Industriei Semințelor din România are ca membri onorifici Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, Institutul de Fitotehnie Porumbeni-Republica Modova și Procera.
360 de milioane de euro, timp de trei ani, sub formă de ajutoare de stat pentru investiții în locuri de cazare în ferme de reproducție a porcilor. Condiție: obligativitatea continuării activității încă 10 ani
În data de 6 septembrie 2017, biroul permanent al Camerei Deputaților primea de la senatoarea PSD Doina Silistru și de la deputatul PSD Ioan Munteanu inițiativa legislativă privind aprobarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, valoarea totală a propunerii de ajutor de stat reglementată prin intermediul acesteia fiind de 360 de milioane de euro, unul care ar urma se fie susținută din bugetul național.
Potrivit proiectului de act normativ – BP343/2017 – una dintre condițiile primordiale pentru încasarea sumelor disponibile este ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției.
Conform expunerii de motive a propunerii legislative, prin acordarea ajutoarelor de stat pentru investiții în locuri de cazare în ferme de reproducție, inclusiv pentru prima populare, se urmărește eficientizarea activității acestui sector și implementarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și de sustenabilitate al fermelor de creștere și exploatare a suinelor, prin îmbunătățirea producției.
Totodată, precizează semnatarii inițiativei, prin intermediul programului amintit se urmărește atât menținerea efectivelor de porci, cât și eficientizarea sectorului de creștere a porcilor, care reprezintă consumatorii principali de cereale, respectiv porumb și orz, precum și de oleaginoase, acestea determinând creșterea producției și valorificarea superioară a materiilor prime.
Nu în ultimul rând, acordarea acestor ajutoare va duce la îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea importului pentru produsul carne de porc, se vor asigura produse din producția internă, în același timp sporind interesul producătorilor agricoli în dezvoltarea exploatațiilor agricole.
„Prezentul act normativ reglementează: - beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, intensitatea ajutorului de stat; - definirea costului standard pentru locul nou de cazare pentru reproducție, precum și cel în ferme aflate în conservare, calculat de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a prezentei legi; - nivelul ajutorului de stat, care este cuprins între 40% și 90% din costul standard/loc cazare al investiției; - modalitatea de accesare a programului care cuprinde etapele de înscriere în program, de acordare a unui avans per loc de cazare, a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a prezentei legi, finanțarea cheltuielilor prin decontarea facturilor, recepția investiției; - termenul maxim de realizare a investițiilor de un an și șase luni de la încasarea avansului, cu posibilitatea de prelungire a acestuia la solicitarea beneficiarului, cu maxim șase luni; - condiția ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției; - valoarea totală a ajutorului de stat de 360 de milioane de euro, care se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație; - durata programului, 2017-2020; - efectuarea controalelor anuale; - derularea programului prin direcțiile județene pentru agricultură”, se menționează în propunerea legislativă.
Ajutoarele de stat ar urma să fie acordate pentru realizarea a maximum 4.000 de noi locuri de cazare pentru reproducție sau pentru investiții în maximum 4.000 de cazare existente pentru reproducție, pentru un beneficiar, în baza programului guvernamental.
Important de menționat este că ajutorul de stat ar urma să se acorde o singură dată pentru investițiile aferente unui loc de cazare pentru reproducție dezvoltat prin program, beneficiarii acestuia neputând accesa simultan sprijin și prin PNDR 2020 pentru aceleași măsuri reglementate de lege.
În momentul în care proiectul de lege va veadea lumina tiparului Monitorului Oficial (să intre în vigoare), cei interesați vor putea depune cererea de înscriere în „Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție” la Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) sau la cea a Municipiului București, după caz, pe a cărei rază teritorială se înființează/află fermele, respectiv capacitățile de reproducție. Ulterior, DAJ-urile, respectiv cea a Municipiului București, înregistrează cererile de înscriere și le verifică administrativ împreună cu documentele anexate. Gestionarea schemei de stat prevăzută de proiectul de lege ar urma să fie asigurată de către funcționari din cadrul DAJ-urilor județene, respectiv ai celei Municipiului București. După verificare, DAJ-urile în cauză urmează să aprobe suma necesară realizării investiției și acordarea unui avans per loc de cazare, a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a proiectului de act normativ, pentru numărul de locuri de cazare aprobate prin cererea de finanțare.
Baza legislativă europeană care stă la baza acestui demers este Partea a II-a, Capitolul 1, Secțiunea 1.1.1.1. „Ajutoare pentru investiții în active corporale și necorporale în exploatații agricole care au legătură cu producția agricolă primară din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 204 din1 iulie 2014, denumite în continuare Orientările UE.
Într-una din intervențiile sale televizate de la începutul anului, ministrul de resort, Petre Daea, justifica investițiile viitoare în sectorul creșterii porcilor, reglementate prin viitoare acte normative, cum este și cel în cauză: „Rezolv problemele României, rezolv problema porumbului din România prin acest program. Aduc carne pe masa românilor din producţie proprie, îi ajut pe fermierii români care cresc porci, îi aduc într-o situaţie favorabilă din punct de vedere economic. Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară, pentru crescători, şi pentru consumatorii români”.
Tot atunci, despre programul pentru susţinea crescătorilor de porci, Daea susţinea că este „excepţional”.
„Efectivele de porci sunt undeva la 5,5 milioane de capete. Acest efectiv nu asigură consumul populaţiei, motiv pentru care se importă şi, mai mult decât de atât, acest efectiv nu poate consuma cel mai bun furaj pe care îl produce România”, explica ministrul Agriculturii, care a mai precizat că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la cultura de porumb.
Potrivit lui Daea, România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb, care pleacă la export, neavând efective în zootehnie.
„Este singura ţara care are un porc pe hectar. România cultivă 5- 5,5 milioane de hectare de porumb”, preciza Daea.
În privinţa importurilor, cele mai noi date ale MADR arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă în perioada ianuarie-mai 2017 la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone.
Faţă de primele cinci luni din 2016, în aceeași perioadă anului în curs, exporturile au crescut, în principal, la seminţe de floarea-soarelui (+59,7 milioane de euro), porumb (+21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+16,1 milioane de euro), boabe de soia (+12,0 milioane de euro) și orz (+10,9 milioane de euro).
Guvernul Tudose a spus DA cuantumurilor plăților directe în sectorul vegetal, ANT și SCZ la bovine, ovine și caprine. APIA poate acorda sume în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți
Executivul de la București a aprobat în ședința săptămânală de miercuri, 27 septembrie 2017, cuantumuri ale plăților pentru ajutoare în agricultură în valoare totală de circa 1,8 miliarde euro și a consfințit posibilitatea ca APIA să poată achita în avans sume în cadrul tuturor schemelor specifice.
Mai exact, este vorba de plățile directe în sectorul vegetal care se acordă pentru anul de cerere 2017, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic și schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.
„Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură poate acorda plăți în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plățile corespunzătoare diferenței între cuantumul calculat și acordat în avans și plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate”, anunță în mod oficial Guvernul Tudose. „Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018 și se vor face în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017”.
Potrivit unui comunicat de presă remis de Guvern, schemă de plată unică pe suprafață este în cuantum minim de 97,2452 euro/ha, plată redistributivă de 5 euro/ha pentru primul interval - 1-5 ha inclusiv și de 48,3251 euro/ha pentru al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv, în timp ce plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, denumită și plată pentru înverzire va fi de 57,1745 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri – 24,3113 euro/ha.
„Suma totală necesară aplicării schemelor de plăți directe în sectorul vegetal este de 1,574 miliarde euro, din care 919,14 milioane euro pentru schema de plată unică pe suprafață, 97,07 milioane euro pentru plata redistributivă, 540,4 milioane euro pentru plata pentru înverzire și 18,01 milioane euro pentru tinerii fermieri”, anunță Executivul Tudose.
De asemenea, guvernul a aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic și a stabilit cuantumul acestora pentru anul de plată 2017. Concret, vor fi alocate 24,08 milioane euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, 101,2 milioane euro pentru sectorul carne, specia bovine, respectiv 50,78 milioane euro pentru speciile ovine/caprine.
„Cuantumul acestor ajutoare se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile”, conform documentului de presă de la Guvern.
Nu în ultimul rând, Guvernul României a aprobat plafonul de 48,5 milioane euro, aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.
„Cuantumul pentru această schemă se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile”, se mai precizează în finalul comunicatului.
Măsurile de sprijin auu fost confirmate oficial încă din seara zilei de marți, 26 septembrie 2017, cu ocazia sărbătoririi a 17 ani de activitate a AFIR. În alocuțiunea de deschidere, șeful MADR, Petre Daea, preciza că, cităm: „Pe data de 16 octombrie 2017 toate măsurile sunt asigurate, inclusiv actul normativ care mâine (n.r. - miercuri, 27 septembrie 2017) va lua drumul Guvernului pentru a intra în dispozitivul juridic, organizatoric, în așa fel încât în ziua de 16 octombrie să fie prima zi de acordare a subvențiilor, în așa fel încât cu dumneavoastră să vă faceți datoria (n.r. - fermieri, reprezentanți ai instituțiilor statului implicate în proces etc.)”.
APIA a fost lăudat de ministrul Daea, în condițiile în care potrivit raportului pe care l-a primit de la Comisia Europeană (CE), agenția a ajuns la un procent de accesare a plăților pe FEGA de 99,04 la sută.
Liviu Bălănici a însămânțat rapița „în praf”. Jumătate din suprafață, deja compromisă. El negociază cu Rota Guido pentru achiziția unui adăpost pentru vaci
Din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță „în praf” în sezonul 2017-2018 de către fermierul ieșean Liviu Bălănici, circa 300 de hectare sunt deja compromise pe fondul deficitului de apă, dar asta nu-l împiedică să-și ducă la bun sfârșit planul investițional pentru acest an, el negociind în prezent cu o firmă de renume achiziția unui adăpost pentru vaci cu lapte.
El îl laudă pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, pentru demersurile sale legislative, în special pentru cel de susținere a irigațiilor și, chiar dacă o consideră o măsură puțin tardivă, Bălănici beneficiază din plin de apa gratuită adusă până la stația de punere sub presiune și irigă lucerna, fiind parte din OUAI „Aqua” Solente Nord Bivolari.
Liviu Bălănici este și unul dintre cei mai puternici fermieri din Moldova și lucrează în prezent între 3.500 și 4.000 ha. Din această suprafață, în jur de 900 de hectare sunt irigate, dintre care 700 de hectare primesc apă cu pivoți și 200 de hectare sunt cu tamburi.
Ferma Panifcom Iași este una dintre cele mai performante ferme Holstein din țară, având ca obiective de selecție producția de lapte, ameliorarea sănătății ugerului, fertilitate, viață productivă și caracterele de conformație ale ugerului și membrelor.
Revista Fermierului: Ați însămânțat rapiță în această toamnă? Ați semănat „în praf”, așa cum spun colegii dumneavoastră sau ați avut parte de precipitații?
Liviu Bălănici: O parte din rapița semănată „în praf” a răsărit, iar cealaltă parte a murit. Spun de însămânțatul „în praf” în condițiile în care nu am avut parte decât de doar 16 litri de apă. Cultura nou înființată nu a avut putere, a germinat și a murit. Probleme am avut pe 300 de hectare din cele aproape 750 ha cultivate cu rapiță.
R.F.: Ce părere aveți de activitatea ministrului Agriculturii, Petre Daea? Se justifică tot efortul acesta al său de a fi prezent peste tot, în vizite? S-a simțit ceva, inclusiv la dumneavoastră în zonă, sau vi se pare că este totul doar un heirupism?
L.B.: La irigații a făcut un lucru bun. Trebuie remarcat. Avem apa gratuită până la stația de punere sub presiune. Am apelat și noi la acest serviciu. Din păcate, măsura a intrat cam târziu în vigoare, la sfârșitul lui iunie, dar este foarte bună. Irigăm în continuare să facem răsărire, irigăm lucernă. Suntem parte din OUAI „Aqua” Solente Nord Bivolari.
R.F.: Ce producție ați obținut la porumb, dat fiind faptul că vă bucurați de o spectaculoasă fermă de creștere a bovinelor și de faptul că integrați producția obținută în exploatația destinată culturii mari?
L.B.: La producția de porumb stăm foarte slab. Cred că dacă vom contabiliza șapte tone porumb boabe, putem considera că suntem foarte buni. Stăm mai rău decât anul trecut, cu toate că am irigat mai bine și mai devreme, cred că de la arșiță ni se va trage. Anul acesta, am făcut însă ceva crimping, porumb boabe, umed, măcinat. Am calculat umiditatea (30 la sută) și cred că suntem la 10,5 - 11 tone porumb măcinat pentru însilozat.
R.F.: În anul agricol 2016-2017, pe zona de panificație, cum stați cu grâul?
L.B.: Ne situăm la 6.200 de kilograme grâu randament mediu, recoltat de pe o suprafață de circa 600 ha. O parte din această cantitate a fost păstrată pentru sămânță, iar cealaltă, transformată în făină. Deocamdată, la grâul obținut în ferma noastră nu am efectuat toate analizele pentru a stabili nivelul calității pentru panificație.
R.F.: Care este situația șeptelului bovin din ferma zootehnică? Ați achiziționat tineret, nu ați mai investit în genetică nouă?
L.B.: Avem tineret destul în fermă. Nu e nevoie să mai introducem animale noi în exploatația noastră. Am avut inclusiv un program de vaccinare, astfel că, în prezent, pot spune că animalele sunt libere de IBV, IBR, BVB ș.a.m.d.
R.F.: Din punct de vedere investițional, vă mai gândiți la ceva? Știm că la începutul anului vă gândeați să achiziționați un sistem de irigare prin picurare...
L.B.: În momentul de față,suntem în discuții pentru achiziția unui grajd pentru vaci, avându-i ca furnizori pe cei de la Rota Guido. Așteptăm din partea lor o analiză să vedem care sunt costurile. Vorbim doar de apăpost, deoarece restul necesarului este deja în posesia noastră... sală de muls etc.
R.F.: Câte capete bovine aveți în momentul de față în fermă?
L.B.: Sunt 1.400 de capete în total, din care la muls 600 de capete, cu o producție medie pe cap de vacă furajată de 37-38 de litri de lapte.
R.F.: Testări genomice prin Holstein.RO ați mai efectuat?
L.B.: Efectuăm în continuare astfel de testări la un preț de 50-55 de euro pentru fiecare probă (animal), sume investite pe cont propriu. Facem asta pentru a selecta cele mai bune animale.
R.F.: V-ați gândit și la procesarea laptelui?
L.B.: Deocamdată, nu. Lucrăm cu Lactalis.
R.F.: Fermierii se plâng în mod constant de prețul laptelui. Realitatea este că, la poarta fermei, litrul de lapte este uneori mai ieftin decât un litru de apă îmbuteliată. Care este explicația?
L.B.: Este vorba de contextul european, nu este vorba de țara noastră. Au mai urcat puțin prețurile la lapte.
R.F.: Avem sau nu surplus de lapte pe piață?
L.B.: Nu cred că avem surplus de lapte. E o politică comercială.
R.F.: În momentul de față, laptele cu cât l-ați dat? Cel mai bun preț? Știm că acum trei ani obțineați și 1,87 lei pe litru...
L.B.: Țin să fie confidențial prețul pe care îl primesc pe litrul de lapte, cel puțin până se așază lucrurile.
R.F.: Să înțelegem că este un preț bun...
L.B.: Este un preț normal.
R.F.: Care ar fi media prețului pe litrul de lapte în zona dumneavoastră?
L.B.: Am înțeles că ar fi 1,55 – 1,65 lei, undeva pe acolo.
R.F.: Asta ar însemna un preț bunicel în condițiile date?
L.B.: Se poate și mai bine. Cu banii aceștia, sunt acoperite cheltuielile de producție și mai rămâne o marjă mică.
Avem cu aproape 69.000 de bovine în minus și cu peste 33.000 mai puține capete efectiv-matcă
Șeptelul bovin a scăzut cu 3,3% per total şi cu 2,5% la efectivul matcă la 1 iunie 2017, faţă de aceeaşi dată a anului 2016, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS) remis redacției vineri, 22 septembrie 2017.
Practic, efectivele de bovine însumau peste 2,01 milioane, fiind în scădere cu 68.949, iar efectivul matcă era de 1,28 milioane, în diminuare cu 33.267.
„Analizând distribuţia efectivelor de bovine la 1 iunie 2017 pe regiuni de dezvoltare, comparativ cu 1 iunie 2016, se constată că ponderea acestora s-a menţinut aproximativ constantă, cu uşoare creşteri în regiunile Nord-Vest (+0,4 puncte procentuale), Vest (+0,4 pp) şi Centru (+0,1 pp) şi uşoare scăderi în regiunile Nord-Est (-0,3 pp), Sud-Est (-0,2 pp), Sud-Muntenia (-0,2 pp) şi Sud-Vest Oltenia (-0,2 pp)”, anunță INS.
Bovinele reprezintă totalitatea animalelor din speciile Bos taurus şi Bubalus bubalis, precum şi hibrizi ca Beefalo, de reproducţie, de muncă şi din îngrăşătorii, indiferent de sex, vârstă şi destinaţia economică, iar efectivul matcă - totalitatea femelelor pentru reproducţie (vaci pentru lapte, bivoliţe şi juninci pentru reproducţie).
IPSO Agricultură a deschis sediul cu numărul 18, la Vaslui
Compania IPSO Agricultură continuă procesul de dezvoltare și de consolidare a poziției în teritoriu, prin deschiderea, în această toamnă, a unui nou sediu, la Vaslui. „Această nouă locație oferă suportul necesar fermierilor care își desfășoară activitatea în județul Vaslui, pentru aprovizionare cu piese de schimb în perioada campaniei de recoltat, dar și în extrasezon, pentru a limita la minimum timpul în care utilajul staționează din cauza problemelor tehnice”, a declarat directorul general IPSO Agricultură – Arnaud Van Strien.
La început de toamnă, la Vaslui, alături de fermieri, specialiștii IPSO Agricultură au sărbătorit deschiderea punctului de lucru cu numărul 18, „o cifră care arată angajamentul pe termen lung asumat de către companie, acela de a furniza utilaje de cea mai bună calitate și servicii post-vânzare la cele mai înalte standarde”, a punctat directorul general Arnaud Van Strien.
Cel mai nou sediu IPSO Agricultură deservește toți fermierii din județul Vaslui și din împrejurimi. „Această locație asigură, în principal, necesarul de piese de schimb, practic, un serviciu post-vânzare pentru clienții noștri din zonă. Necesitatea deschiderii punctului de lucru de la Vaslui a apărut în mod firesc, tocmai pentru că această zonă a Moldovei nu era suficient de bine acoperită de către IPSO Agricultură. Având în vedere dificultățile pe care le înregistram la soluționarea problemelor fermierilor, în special din cauza timpului pe care îl pierdeam pe drum, era nevoie să venim noi mai aproape de clienții noștri. Am luat decizia să deschidem acest sediu chiar în Vaslui pentru a putea acoperi cât mai bine zona. Suntem mai aproape de fermieri în ceea ce privește distribuirea pieselor de schimb, mai ales pe perioada campaniei când timpul de intervenție asupra utilajului este unul foarte scurt, atunci, în mod evident piesele de schimb trebuie să fie aproape de ei. Pentru piesele de schimb, fermierii fie vin personal la sediu, fie fac o comandă telefonică și ulterior vin și ridică piesele. Am deschis locația cu numărul 18 tocmai ca urmare a solicitărilor venite din teren și a fost și o promisiune făcută față de clienții din această zonă”, a declarat Vasile Nica, manager regional IPSO Agricultură - Roman.
Inaugurarea sediului de la Vaslui a avut loc într-o atmosferă relaxată, alături de partenerii IPSO Agricultură care au dat curs invitației pentru a fi alături de specialiștii companiei într-un moment de sărbătoare. Primul client care a trecut pragul sediului cu numărul 18 al IPSO Agricultură a fost premiat cu o machetă a unui tractor John Deere.
Sediul de la Vaslui, aflat pe strada Ștefan cel Mare nr.16 A și inaugurat în data de 14 septembrie 2017, include un showroom, birouri comerciale, o magazie de piese de schimb, o magazie de piese mari și uleiuri, un oficiu și o curte exterioară cu parcare și loc pentru depozitarea utilajelor mici și medii, cu o suprafață de 80 de metri pătrați. „Producătorii agricoli au la dispoziție numere de telefon atât pentru partea de piese de schimb, cât și pentru service, astfel încât angajații IPSO să răspundă într-un timp cât mai scurt solicitărilor acestora”, a specificat Vasile Nica.
Contacte sediu IPSO Agricultură Vaslui: 0374 826 074/075; 0741 296 108 (service); 0753 045 567 (piese); 0374 826 076.
Sitaru - Pachetul 7 (terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu), o măsură „tembelă”. În replică, Daea spune că există și condiții care contravin interesului legitim al fermierului
Prezent fiind miercuri, 20 septembrie 2017, la conferința anuală a Wildlife Estates Label (WE) și întrebat de jurnaliști cum comentează cu privire la nemulțumirile unor producători agricoli (printre care și la cea a lui Nicolae Sitaru din luna martie a acestui an) potrivit cărora Pachetul 7 din sprijinul pentru agromediu și climă ar fi o măsură, cităm: „tembelă”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a replicat că, uneori, sunt și condiții care vin în contradicție cu interesul legitim al fermierului.
În opinia vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, exprimată la finele lunii martie, a.c., o regulă pe care LAPAR ar fi vrut-o s-o discute cu echipa lui Petre Daea încă de la începutul mandatului său este și cea catalogată drept „idioată”, și anume subvenția pentru gâsca cu gât roșu. Măsura, spunea pe atunci Sitaru, creează numai pagube producătorilor și beneficii hoților.
Pe atunci, existau discuții aprinse vizavi de grupul tehnic de lucru constituit la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin care România se alătura demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a defini prioritățile de viitor după 2020.
„Reglementarea prevede că cel puțin cinci la sută din suprafața cultivată cu porumb să-l lași în picioare pe câmp. N-am văzut până acum, de când umblu pe câmp, vreun stol de gâște aterizat pe un lan de porumb în picioare. (...) Vorbim de ea de niște ani de zile. Continuă să fie o măsură tembelă. Cocenii aceia rămân în picioare, fără porumb, că sunt culeși de te miri cine; «binevoitori». Cine încasează bani pe măsură, ia destul de mulți încât să lase porumb pe tarla. Stai și păzești și noaptea porumbul acela? Apoi, rămâne porumbul în picioare pe tarla și iarna adună toată zăpada. Când se desprimăvărează, abia atunci poți umbla și toca cocenii. Uneori, este prea târziu. Se intră târziu în primăvară cu terenul nelucrat”, mărturisea Nicolae Sitaru pentru Revista Fermierului în urmă cu câteva luni.
Cum evenimentul care s-a vrut un „un forum pentru proprietarii de terenuri, managerii de terenuri, ONG-uri, precum și autoritățile naționale și regionale, pentru a-și împărtăși experiențele legate de conservarea naturii și gestionarea terenurilor” reprezenta un moment oportun pentru jurnaliștii prezenți să-l întrebe pe ministrul de resort cum vede el subiectul biodiversității în contextul demersului de simplificare și modernizare a PAC, acesta a răspuns sec: „Biodiversitatea înseamnă să păstrăm și una, și cealaltă, și dorința, și acuzele fermierilor. (...) Sunt contradicții și sunt întrebări mai tot timpul și e bine să fie, iată, și diversitatea în opinie. Dacă fermierul nu are o opreliște anume, vizavi de condițiile pe care le punem pentru păstrarea diversității... da. Sunt condiții care, uneori, vin în contradicție cu interesul legitim pe care îl are fermierul. Tocmai de aceea, noi suntem obligați să găsim instrumentele necesare pentru păstrarea României între interesul fermierului, pur și simplu, și biodiversitatea luată ca element existențial într-un areal pe care fermierul îl patronează cu interes și cu dorință de câștig”.
Șeful MADR consideră totodată că, prin dorința de a conserva ceea ce România deține, este indicat ca specialiștii din sector să identifice soluții practice și pentru orizontul 2020, în viziunea noii Politici Agricole Comună (PAC). Mai exact, să existe posibilitatea de a fi păstrate „prin efort” subvențiile specifice, în așa fel încât echilibrul biodiversității să se păstreze.
Cum exemplele plastice nu lipsesc din bagajul comunicațional al lui Daea, și de această dată, în contextul nevoilor fermierilor care, uneori, nu coincid cu cerințele de agromediu, ministrul de resort a vorbit de urs și de capra neagră ca embleme notorii ale țării, unele care însă „înțeapă” interesul producătorilor agricoli de face business. Astfel, pentru a menține echilibrată situația, oficialul guvernamental spune că este necesară o susținere financiară acordată ca despăgubiri.
„Am o imagine aici: - în stânga ursul și în dreapta (...) capra neagră, mai bine, mai valoros, mai impresionant – o laudă a țării, un peisaj mirific, o zonă de respect față de natură a omului. Însă, uneori, ea «înțeapă» interesul existențial al fermierilor. Când mulți producători agricoli vin la Ministerul Agriculturii și îmi spun că au pierdut suprafețe întregi din cauza faptul că mistreții le-au golit terenul de sămânță, iar când cultura «a legat», animalele i-au lăsat fără știuleți, călcând în picioare suprafețe imense, răspunsurile, uneori, nu vin, pentru că este greu să cântărești un răspuns direct când dorești să-ți păstrezi biodiversitatea însă, în același timp, să nu afectezi și interesul cetățeanului”, a mărturisit Petre Daea. „De aceea, tocmai pentru a le împlini bine și a le echilibra cum se cuvine, trebuie să le susținem prin sume pe care trebuie să le dăm celor care sunt afectați. Din acest punct de vedere avem multe de făcut. Altminteri, omul nu se lasă învins nici de mistreț, nici de urs și caută soluții ca să supraviețuiască și, atunci, lucrurile se cântăresc în altă balanță (...) și vor putea avea influențe pe care nu le dorim”.
Tot plastică a fost și descrierea analizei instituționale cu privire la biodiversitate. Același Petre Daea a recunoscut că „îi patinează mintea” atunci când încearcă să facă o legătură între înțelegerea acestui concept și legătura sa cu fenomenele naturale extreme.
„România este în același timp și Elveția, Belgia, Franța, Italia, Spania, Austria la un loc. Spun acest lucru tocmai că vorbim despre biodiversitate și ne creează, pe de-o parte, imaginea, pur și simplu, dar ne incită la analiza profundă a acestei teme extrem de importante ale zilei de azi”, a explicat ministrul preferat al șefului PSD, Liviu Dragnea. „Mergând de la Ministerul Agriculturii până la această locație (n.r. - Hotel Intercontinental), pe jos, mă gândeam dacă pot, în mintea mea, astăzi, să despic firul acestui concept, gândindu-mă dacă pot să văd o similitudine, o asemănare sau nu, între fenomenele naturale extreme și înțelegerea conceptului de biodiversitate. E greu de făcut; patinează mintea. Atunci, în locul acesta de dezbatere trebuie să fim de acord că biodiversitatea nu este numai un concept, ci este o realitate. Dacă este o realitate, evident că începe în analiza instituțională și nu numai, cum această realitate o putem păstra, ce putem face din punct de vedere al politicilor în domeniu, până unde ne ducem cu acestea în așa fel încât această biodiversitate să se păstreze, să aibă conturul realității și, mai ales, permanența pentru viitor. Spuneam că România este, deopotrivă, Austria, Spania, Italia și alte țări la un loc pentru că se bucură din punct de vedere natural de o diversitate care merită, pe de-o parte, să fie văzută, pe de altă parte înțeleasă, nu în ultimul rând conservată și predată generațiilor viitoare în așa fel încât ereditatea ei să rămână”.
Un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol. Baciu, LAPAR
Prezent și el la eveniment, șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, a vorbit și el de importanța biodiversității, în contextul respectării dreptului fermierilor de a presta activități agricole aducătoare de profit. În acest sens, el a confirmat că în zilele următoare va fi dat publicității noul ghid al bunelor practici în sectorul agricol.
„Cei mai interesați de sănătatea pământului sunt tocmai cei care îl exploatează. În sensul acesta, și cu aportul Ministerului Agriculturii, în zilele următoare va ieși un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol, practici care să dea posibilitatea atât fermierilor să-și desfășoare activitatea într-un mod rațional, normal, cât și să reglementeze respectarea normelor pentru păstrarea biodiversității”, a anunțat fermierul băcăuan. „În ghidul care s-a elaborat, se acordă o atenție deosebită în ceea ce înseamnă aplicarea îngrășămintelor chimice, perioada în care se administrează, dozele de erbicide care se administrează pentru a nu crea probleme. Și la nivel european, mondial, în ultima vreme au fost preocupări de a găsi soluții în ceea ce înseamnă pesticidele, de a fi un grad mai scăzut de toxicitate și acolo unde sunt folosite rațional, nu e nicio problemă cum, de altfel, știm prea bine că majoritatea pesticidelor care circulă acum, în producție, au un grad foarte mare de autodistrugere”.
El s-a plâns pe de altă parte că, de multe ori, fermierii sunt puși într-o „lumină proastă”, „nereală”, de persoane cu interese proprii, obscure, pe zona de fond cinegetic sau forestier care folosesc pe fond de perdea de fum biodiversitatea.
Și totuși, acest concept devine „crucial” pentru fermieri în orizontul 2020
Nu în ultimul rând, secretarul general al ELO, Thierry de l'Escaille (organizație care o are membră și pe LAPAR), a menționt că rolul producătorilor agricoli din blocul comunitar este și acela de a gestiona eficient biodiversitatea, ca urmare a prezenței tot mai mari a acestui concept în ceea ce înseamnă viitorul PAC.
„Cred că biodiversitatea devine crucială pentru fermieri. Este rolul producătorilor agricoli și al proprietarilor de teren să gestioneze biodiversitatea. Ei trebuie s-o dovedească – este o discuție despre viitorul înverzirii – în condițiile în care acest element își face loc din ce în ce mai mult în Politica Agricolă Comună (PAC). Primul pas a fost întreprins acum trei ani de zile, iar biodiversitatea va avea un rol din ce în ce mai important în perioada următoare, astfel încât plățile directe să fie în favoarea fermierilor”, a menționat oficialul ELO.
Fermierii care depun cererea unică de plată trebuie să aibă în vedere și secțiunea privind măsurile compensatorii de care pot beneficia prin intermediul APIA. Un sprijin important pentru producătorii agricoli rămâne măsura de agromediu și climă prin care aceștia pot încasa bani europeni dacă respectă anumite condiții de mediu și fac angajamente pentru acestea pe o durată de cinci ani.
Plăţile compensatorii se acordă în cadrul PNDR 2020 în urma încheierii unor angajamente voluntare anuale/multianuale, utilizatorilor de terenuri agricole situate în zonele definite ca eligibile pentru pachetele de agromediu și climă, agricultură ecologică și în zonele cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, stabilite în PNDR la nivel de UAT LAU2 (comune, oraşe sau municipii) şi vizează compensarea incusiv a costurilor suplimentare şi pierderilor de venituri rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor şi a solului).
Eticheta Wildlife Estates Label a fost dezvoltată ca un mijloc de a recunoaște administrarea exemplară a proprietarilor de terenuri și a administratorilor de teritorii din Europa și de a-i face mai vizibili societății ca păzitori puternici ai naturii. Această inițiativă se bazează pe o abordare voluntară pentru a evidenția rolul-cheie al managerilor de teren în protejarea biodiversității.
Astăzi, rețeaua Wildlife Estates cuprinde peste 270 de proprietăți, cu aproape 1,5 milioane de hectare care au primit eticheta, iar proiectul este în continuă creștere.
Eticheta WE acreditează proprietarii de pământ ca un front-runner pentru cele mai bune practici de gestionare, conservare și respectarea celor două Directive privind Păsările și Habitatele. Oferă o rețea de comunicare pentru a dezvolta și implementa în continuare tehnici de management noi și inovatoare prin împărtășirea ideilor, strategiilor de gestionare și oferă informații relevante despre evenimentele viitoare și despre schimbările eco-politice la nivelul UE.
Anunț de interes public: Cod galben de inundații în 12 județe ale țării!!! Valabilitatea codului galben: 20.09.2017 ora 18:00 – 21.09.2017 ora 24:00. Arafat se teme de inundațiile rapide
Potrivit INHGA, dată fiind situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE, după cum urmează:
COD GALBEN
În intervalul 20.09.2017 ora 18:00 – 21.09.2017 ora 24:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Lӑpuş (judeţul Maramureş), Tur (judeţul Satu Mare), Someşul Mare - bazin superior şi afluenţi (judeţul Bistriţa Năsăud), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu (judeţele Sӑlaj, Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu (judeţul Bihor), Ialomiţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu, (judeţele Dâmboviţa şi Prahova), Prahova – bazin superior şi afluenţi (judeţul Prahova), Buzău – afluenţi bazin mijlociu (judeţele Buzӑu și Prahova).
Fenomenele se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele Dâmboviţa, Prahova şi Maramureş.
Harta cu codurile și semnificația acestora se anexează.
Se menționează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenți de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă.
În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.
Se impune urmărirea evoluției situației hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgenta generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”.
Într-o intervenție televizată, Raed Arafat a menționat că, în prezent, el se teme de așa numitele-flash floods. O inundație rapidă este o inundare rapidă a zonelor geomorfice de joasă înălțime: râuri, lacuri uscate și bazine. Ea poate fi provocată de ploi abundente asociate cu o furtună puternică, uragan, furtună tropicală sau apă topită din gheață sau zăpadă care curge peste foi de gheață sau zăpadă.
AFIR a lansat în dezbatere publică Ghidul Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere finanțate prin PNDR 2020
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Dezbatere Publică”, versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere din cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
„După modelul Bazei de date cu prețuri de referință pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate, pe care AFIR a implementat-o încă din 2014, am decis să realizăm un instrument de lucru similar și pentru silozuri, grajduri și sere. Astfel, elementele care se vor regăsi în această Bază de date vor putea fi achiziționate de către beneficiarii PNDR, în mod direct, fără a mai parcurge vreio altă procedură de achiziție. Mai mult, beneficiarii PNDR vor avea la îndemână soluții la cheie pentru realizarea unui sistem integral de depozitare a cerealelor. De asemenea, atrag atenția asupra faptului că în Baza de date se vor introduce prețurile de vânzare către beneficiarii PNDR, nu prețurile recomandate de producători”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.
Elementele din categoriile menționate (silozuri, grajduri și sere) se vor introduce în Baza de date sub forma unor proiecte tip, funcționale, de către producător sau de către un singur importator/ dealer al acestuia. Producătorul sau importatorul care înscrie elemente are posibilitatea de a încărca maximum 20 de proiecte-tip pentru fiecare marcă din categoriile menționate. Precizăm că prețurile din baza de date vor fi exprimate în euro și nu vor include TVA (preț CIP la beneficiar).
Actualizarea prețurilor se va realiza o dată pe an pentru fiecare marcă per trader, cu aprobarea conducerii AFIR, și se va face la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris marca respectivă în Baza de date în urma analizării acesteia de către experţii AFIR.
Versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere este publicată pe portalul AFIR la secțiunea „Dezbatere Publică”, rubrica „Documente în dezbatere”. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 18 septembrie 2017.
Citeşte mai mult ...
Din acest an, 10 la sută din producția de miere românească, în valoare de circa 17 milioane de lei, va fi direcționată către școli. Lunar, elevii vor primi un borcan de 350 de grame cu miere
Proiectul de modificare a Legii 509/2007 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevi a fost introdus în Parlamentul României, astfel încât aceștia să primească, lunar, un borcan de 350 de grame cu miere polifloră de producție autohtonă, a anunțat secretarul de stat MADR, Daniel Botănoiu, vineri, 15 septembrie 2017, în deschiderea Târgului Național al Mierii din București.
Circa 1,5 milioane de copii ar urma să primească o cantitate de 250 de mililitri de miere (cam 10 la sută din producția totată a României), ambalată într-un borcan din sticlă incoloră, cu un capac roșu, în așa fel încât să se facă o diferență față de produsul din comerț. Botănoiu a mărturisit că borcanul va putea fi luat acasă de către fiecare copil, astfel încât să fie evitate situații de genul risipei, generate de ambalajele tip căpăcele, familia beneficiarilor putând avea acces și ea la conținutul acelui recipient.
„Referitor la programele pe care vrem să le implementăm, unul dintre ele este legat de programul în școli, diferit față de ceea ce știți până acum. Am avut o lege care nu a funcționat de foarte mult timp. Anul acesta, o punem în aplicare și se referă la alocarea copiilor preșcolari, școlari, grădinițe, circa 1,5 milioane de copii care vor beneficia de un borcan cu miere polifloră de 350 de grame, din producție românească, începând cu acest an. Am alocat resursele financiare – este vorba de 16,8 milioane de lei, buget estimat, astfel încât să putem obișnui copiii cu produse sănătoase”, a afirmat oficialul ministerului Agriculturii. „Programul cu mierea este lege – 509/2007 – care nu a funcționat în trecut. La acea vreme, era vorba de alocări la consiliile județene. Noi am spus clar nu, facem acest program prin intermediul direcțiilor agricole. Proiectul de modificare a legii este introdus în Parlament. Sperăm că va trece rapid. (...) Programul spune așa: lunar, un borcan de 350 de grame (250 de mililitri) ajunge la copiii de peste șase ani, pentru că nu vrem să se întâmple vreun eveniment legat de alergii. Borcanul va fi incolor, cu un capac roșu, astfel încât să fie evidențiat față de ceea ce este în comerț la ora actuală. Se va preciza pe el că este sprijin din partea Guvernului României”.
Botănoiu a mai afirmat că, pe de-o parte, prin intermediul acestui nou act normativ, Executivul de la București țintește să stimuleze vânzările, pentru că sunt aproape 10 procente din producția națională de miere care se va duce către acest program, iar pe de altă parte, copiii din România să fie obișnuiți cu mierea polifloră, cu mierea de calitate din stupinele românești.
Mai departe, el a explicat și care este motivația care stă în spatele alegerii tipului de ambalaj din sticlă, menționând că suma de aproape 17 milioane de lei pentru acest an este prevăzută deja în bugetul MADR: „În momentul în care legea apare, apar normele. La norme invităm organizațiile profesionale, apicultorii, să fie alături de noi, plus ANSVSA. Astfel, ne asigurăm că nu aducem miere din alte locuri, ambalată nu știu cum, introdusă cine știe cum. Dacă am fi mers pe acel dozaj de 60 de grame zilnic, atunci se considera că dai numai unuia singur sau către două companii care pot face astfel de procesări. Am zis atunci că piața este deschisă, dar este pentru apicultorul român, pentru marfa de calitate din România, asta țintim noi”, a conchis el.
Potrivit afirmațiilor lui Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA), în anii trecuți, intrau în România între 3.000 și 4.500 de tone de miere, în condițiile în care țara noastră consumă sub 10.000 de tone.
„Aproape 45 la sută din consumul de miere din România se face din importuri, la un preț de dumping. Așa cum spuneam, vine din Ucraina miere la 8 lei și nu putem concura pentru că mierea noastră este de calitate, noi facem deplasări, facem cheltuieli și nu ne putem înscrie undeva sub 10 lei, ca să fie și o rentabilitate pentru apicultor”, preciza Fetea într-un interviu acordat ediției tipărite a Revistei Fermierului la ediția de primăvară a Târgului Național al Mierii.
În conformitate cu proiectul de hotărâre pentru aprobarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 şi pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul şcolar 2017-2018, preşcolarii şi elevii pot degusta o cantitate de 1-3 grame de miere pe kg/corp. Mierea nu trebuie să provină de la albine care au fost hrănite cu zahăr sau siropuri artificiale în perioada recoltării nectarului şi trebuie însoţită de certificate de calitate.
Comunicat - eforturile și contribuția fermierilor români pentru agricultura noastră vor fi recunoscute în cadrul Galei PRIA Romanian Farmers în 28 septembrie 2017
PRIAevents organizează conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Romanian Farmers în cadrul căreia fermierii români vor fi premiați și anul acesta, la București, în 28 septembrie 2017, la București.
Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al toamnei pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.
Gala PRIA este dedicată fermierilor români ce au investit resurse financiare, foarte multă muncă și experiența lor de-a lungul timpului și astfel au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.
În cadrul acestei gale vor fi recunoscute eforturile și contribuția fermierilor români care au investit capital românesc, timp, muncă, cunoștințe și energie pentru agricultura noastră.
Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.
Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem de important, însă există încă loc de creștere, potențialul României în sectorul agricol fiind foarte mare. În cadrul conferinței vom vorbi despre anumite probleme cu care ne confruntăm, dar vom afla și soluțiile sau sugestiile pentru o creștere esențială a agriculturii în România.
„Conferința PRIA Agriculture reprezintă cel mai important eveniment din această toamnă pentru agricultură și reunește reprezentanți ai autorităților, asociații, fermieri și companii care activează în agricultură. În cadrul Galei PRIA Romanian Farmers - ne vom concentra pe recunoașterea eforturilor îndelungate ale fermierilor români si vom afla poveștile lor de succes, dar și ce provocări au avut de-a lungul timpului”, declară Raluca Voivozeanu, organizatoarea PRIA Agriculture și a Galei PRIA Romanian Farmers.
Lectori invitați sunt: Petre DAEA - Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Grațiela GAVRILESCU - Ministrul Mediului; Elena Oana IACOB – Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor Publice; Laurențiu BACIU – Președinte, Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Emil DUMITRU– Președinte, CN ProAgro; Daniel CONSTANTIN – Fost ministru al Agriculturii si al Mediului; Valeriu TABĂRĂ – Fost Ministru al Agriculturii; Adrian PINTEA - Director General, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA); Radu Codruț ȘTEFĂNESCU – Președinte Director General, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI); Tudorel ANDREI - Preşedinte, Institutul Național de Statistică, precum și un reprezentant din partea CEC BANK.
Printre temele abordate în cadrul conferinței se vor regăsi: prioritățile Guvernului în ceea ce privește agricultura României; aplicarea prevederilor Politicii Agricole Comune (PAC) și ale Politicii Comune de Pescuit; seceta și sistemul de irigații în România; cumpărarea și vânzarea terenurilor agricole, cadastrarea; contractele futures în agricultură; fonduri europene și simplificarea procedurilor, subvenții și situația plăților; crearea fondului mutual – de când ar putea intra în vigoare și ce riscuri va acoperi; camerele agricole – cum se pot organiza acestea; măsuri fiscale pentru agricultură – spre ex. compensarea datoriilor cu subvențiile, obligațiile privind TVA-ul; schema de minimis pentru energia necesară agricultorilor; legea51 și relația fermier – retailer; rolul Ministerului Mediului pentru agricultură; bilanțul anului 2017, precum și soluții pentru a avea un 2018 agricol mai bun.
Conferinţele PRIA aduc în atenție cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu și reunesc un numar mare de participanți, dar și mass - media. Cu o experienţă de peste 12 ani echipa PRIAevents este recunscută pentru organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector al economiei.
PRIA Agriculture se va desfășura cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Franceză, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Olandeză, BEROBA, Camerei de Comerț și Industrie România-Israel, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Britanică, Camerei de Comerț și Industrie a României, Camerei de Comerț și Industrie România-Elveția și a Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București.
Parteneri ai evenimentului sunt CEC Bank, New Holland, Agro Concept, LAPAR, AISR, Fresh din mere de Itești, Confederația Națională ProAgro, BRISE, APIMAR, Econet România, Trofee de cristal, IA Românească, Micri Gold, Sir Ludovic și NISSA.
Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe http://priaevents.ro/conferinta-pria-agriculture-si-gala-pria-romanian-farmers-2017/
Fermierii români care au fost premiați în cadrul Galei PRIA Romanian Farmers 2016, au fost: Laurentiu BACIU, Presedinte LAPAR; Nicolae SITARU; Constantin BAZON; Gheorghe ALBU; Ilie POPESCU; ȘERBAN LUCIAN; Emil DUMITRU - Presedintele Federației Naționale PRO AGRO; Dimitrie MUSCĂ; Dr. Ing. Marian VERZEA, iar Casa de Avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații și CEC Bank au primit premii pentru preocuparea față de problemele agriculturii din țara noastră.
Mai multe detalii despre conferința PRIA Agriculture si Gala PRIA Romanian Farmers de anul trecut, precum și premiile acordate fermierilor români puteți gasi aici și aici.
PRIA Agriculture reunește peste 200 participanți – fermieri, reprezentanți ai autorităților, companii care activează in agricultură și în domenii conexe.
Festivalul „Țurcana, regina munților” - ambiția personală a șefului Asociației Crescătorilor de Ovine „Dacia” - a luat o amploare națională. „Este sută la sută pentru crescători”, Andreșoi
Anul acesta, cea de-a XIII-a ediție a sărbătorii destinate crescătorilor de ovine „Țurcana – Regina Munților” (o ambiție personală a șefului Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia”, Dumitru Andreșoi) va avea loc pe data de 24 septembrie, în județul Hunedoara, la Costești, comuna Orăștioara de Sus.
De 13 ani deja, Andreșoi finanțează întregul eveniment, cu scopul declarat de a promova rasa Țurcană.
„E festivalul pe care l-am început în urmă cu 13 ani, o ambiție personală, am vrut s-o fac pentru zonă, și mă bucur din suflet că s-a dezvoltat foarte mult și a luat o amploare națională, fiindcă fermieri din toată țara vin, schimbă păreri și discută cu crescătorii din județul Hunedoara. E un festival cu care noi, cei din județul Hunedoara, ne mândrim”, a afirmat liderul asociației „Dacia” într-un interviu acordat ediției tipărite a Revistei Fermierului.
Evenimentul are loc, în mod constant, în ultima duminică din septembrie - chiar dacă, an de an, din punct de vedere calendaristic, ziua se schimbă – în 2017 este programat în data de 24 septembrie 2017, în condițiile în care crescătorii sunt ocupați, de obicei, în timpul săptămânii.
„Am avut «reclamații» de la fermieri că schimbăm data. Nu schimbăm data, e ultima duminică din septembrie. N-o putem face în cursul săptămânii, pentru că fermierii, după cum bine știți, nu pot să-și lase animalele în zilele lucrătoare. Noi nu avem 1 mai, nu avem 1 iunie, noi avem sărbătorile creștine și duminica, acestea sunt sărbătorile pe care le ținem cu sfințenie. Și atunci, ultima duminică din septembrie, în fiecare an, în județul Hunedoara, în localitatea Costești, comuna Orăștioara de Sus, marcăm sărbătoarea «Țurcana, regina munților»”, a mărturisit Andreșoi.
El a ținut să menționeze că acest eveniment este dedicat sută la sută crescătorilor de ovine și că se bucură de amploarea pe care a luat-o.
„Nu vaci, nu politic, nu nimic. E susținută de mine, personal, și, cum v-am spus, a fost o ambiție”, a adăugat crescătorul de animale.
Potrivit organizatorului, ca și în cazul ediției anterioare, și în 2017 vor fi pregătite 160-170 de boxe pentru animale, pentru că spațiul nu permite mai mult. Andreșoi este de părere că rolul cel mai important al evenimentului este acela că fermierii interacționează, schimbă păreri și fac tranzacții cu ovine.
„Distracția e pe locul doi. Mai clar, pentru asta am și creat-o. Am început cu 37 de boxe, pentru a arăta specificul zonei noastre. Am început cu Bucălaia de Luncani, care e chiar de acolo, din zonă. Pe urmă s-a extins, și acum avem toate eco-tipurile la noi, acolo, pentru că în județul Hunedoara sunt fermieri care provin din zona Sibiului, care au eco-tipul Bala, Oacheșa, sunt colegii din partea Hațegului, Petroșaniului, de unde se trage Breaza, deci avem toate eco-tipurile de Țurcană la noi, în expoziție. Nu am vrut, și nu vreau cât o să trăiesc, să fie alte rase, metise sau așa ceva. Nu, deci e făcută pentru rasa Țurcană”, a punctat în plus șeful Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia”, Dumitru Andreșoi.
Nu în ultimul rând, crescătorul își dorește să-i invite la festival pe toți oierii din România care sunt interesați de rasa Țurcană, astfel încât aceștia să poată vedea munca pe care el și colegii lui au depus-o în cursul anilor pentru a ridica standardul rasei.
„Le promit că n-or să regrete ce o să vadă, și în standuri, și în afara standurilor, ca program artistic și ca produse tradiționale, pe care fermierii vin să și le vândă acolo”, a conchis Dumitru Andreșoi.
Asociația pe care Andreșoi o conduce efectuează control oficial al producțiilor din 2008, iar din 2015 deține și Cartea de Rasă (Registrul Genealogic), la Țurcană. Conform propriilor spuse, tot ceea ce și-au propus cei de la Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine „Dacia” în programul de ameliorare au și dus la îndeplinire, și chiar au depășit așteptările.
Concret, începând de anul acesta, cei din forma asociativă amintită anterior au la animale calculată valoarea de ameliorare, astfel că, din 2018, aceștia vor avea și loturi de testare a descendenților la berbeci.
Ion Roșu spune că existența „băieților deștepți ai cărților de rasă” este în realitate doar o polemică și un lucru greșit înțeles. Cum rămâne însă cu schema desenată?
Oficial, directorul general-adjunct al Direcției generale politici de piață din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ion Roșu, este de părere că existența „băieților deștepți ai cărților de rasă” este în realitate doar o polemică și un lucru greșit înțeles, însă off the record, informațiile pe care le-am obținut, schematic, ce-i drept, indică în mod clar cine stă în spatele recentului scandal mediatic creat și care sunt resorturile ascunse.
Scandalurile care gravitează în jurul subiectului Registrului Genealogic al rasei și al Controlului Oficial al Producției (COP) suscită interes încă de la decizia țării noastre de a investi în păstrarea cărților de rasă și în testările calitative ale materiilor prime. Subiectul acestui interviu nu a fost însă nici pe departe de a aduce lămuriri într-un scandal iscat de o parte a presei agricole. Că există sau nu „băieții deștepți ai cărților de rasă”, noi nu ne putem pronunța, atâta vreme cât oficialitățile statului nu devoalează informațiile pe care le dețin; și le dețin!
De asemenea, că există interese din partea unor „crescători de animale”... fără animale, astfel încât să-și încaseze „și ei dreptul lor” sau din partea altora care vor mai mulți bani pentru că au abordat o anumită modalitate de analiză genomică specializată, despre asta... autoritățile vorbesc „off the record”, pe scheme hipersintetizate (o astfel de schemă se află și în posesia noastră).
Când am plănuit realizarea acestui interviu, ne gândeam că aceia care au prerogative în a prezenta publicului rezultatele preliminare sau finale ale supracontroalelor (constante) care vizează Registrele Genealogice ale raselor și Controlul Oficial al Producției (COP) vor devoala situația reală din acest domeniu de interes. Este bine-cunoscut faptul că se efectuează verificări asupra modului în care sunt ținute registrele genealogice și dacă sunt îndeplinite condițiile de acreditare. Așa, și? Autoritățile tac în realitate și spun doar ce se vrea să se audă.
În cadrul interviului de față, directorul general-adjunct al Direcției generale politici de piață din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ion Roșu, afirmă că beneficiarul final al ajutorului financiar pentru ameliorarea animalelor este însuși fermierul și că ideea de „băieți deștepți ai cărților de rasă” (parafrazându-i pe colegii noștri de presă) nu este altceva decât „o polemică”, „un lucru greșit înțeles”.
Promitem că la următorul interviu insistăm să aflăm de la Ion Roșu detaliile schemei desenate, off the record, rămasă în posesia noastră, informații pe care noi le considerăm „incendiare” și care indică în mod clar cine stă în spatele scandalului mediatic creat și care sunt resorturile ascunse ale acestuia.
Mulțumim și de această dată Surse și Resurse (http://sursesiresurse.weebly.com).
Revista Fermierului: Să explicăm mai clar cititorilor noștri ce înseamnă acest proces de „ținere” a unui Registru Genealogic de rasă.
Ion Roșu: Aș porni în primul rând de la ceea ce înseamnă Registrul Genealogic și de ce este bine ca acest registru să fie condus. În vederea ameliorării unei rase de animale, aceasta trebuie neapărat să fie izolată reproductiv, să i se cunoască performanțele, precum și ascendenții și descendenții. De asemenea, Registrul Genealogic al rasei este instrumentul de izolare reproductivă.
Pentru a conduce un Registru Genealogic, este neapărat nevoie să cunoaștem performanțele productive ale animalelor, iar acest lucru se face prin controlul acestora. Dacă discutăm de taurine, în momentul de față există mai multe asociații acreditate pentru conducerea Registrului Genealogic al rasei. Sigur, aceste asociații au fost acreditate după o procedură specializată. Au depus un dosar de acreditare la Agenția Națională pentru Zootehnie, autoritatea competentă în domeniu. Dosarul acesta a fost evaluat și au primit acreditarea pentru conducerea Registrului Genealogic de diferite rase.
Din punctul meu de vedere, da, la acreditare, toate aceste asociații care astăzi sunt acreditate în vederea conducerii Registrului Genealogic al rasei au îndeplinit condițiile necesare în acest sens. Pentru fiecare rasă, sunt acreditate mai multe asociații. Într-un județ, pot fi acreditate chiar și două asociații pentru efectuarea controlului oficial al producției.
R.F.: Ce înseamnă efectuarea acestui control oficial al producției?
I.R.: Lună de lună, un controlor al unei asociații acreditate merge în ferme și prelevează probe de lapte după o anumită tehnică de la toate vacile care sunt în lactație în momentul acela. Ulterior, acele probe de lapte sunt trimise la un laborator, unde se realizează mai multe analize fizico-chimice. Cantitatea de lapte, împreună cu rezultatul analizelor de laborator, datele de producție, însămânțări, fătări și toate celelalte, intră într-o bază de date care se găsește și care este gestionată de către Registrul Genealogic al rasei.
R.F.: Să vorbim și de acest Control Oficial al Producției (COP). Care este rolul său, până la urmă?
I.R.: Rolul COP este acela de a cunoaște performanța exactă a fiecărui animal. Sigur, acest control de producție are și un rol în managementul fermei. Este bine ca toți crescătorii să cunoască animalele, performanța acestora și, de ce nu, dacă vorbim la vacă, de numărul de celule somatice, să cunoască și să poată acționa din timp și asupra stării de sănătate a animalului.
R.F.: Că România a decis să finanțeze Cartea de Rasă este bine-cunoscut acest fapt. Care sunt beneficiile pentru fermieri, până la urmă, ca urmare a existenței COP și a Registrului Genealogic? Ce câștigă crescătorul de animale de pe urma acestor acțiuni de verificare?
I.R.: Nu este adevărat că toți banii aceștia nu se dau pentru fermieri, că tot se vorbea de polemica „băieților deștepți ai cărților de rasă”. Beneficiarul final al acestui ajutor financiar pentru ameliorarea animalelor este fermierul. Chiar dacă, astăzi, acesta nu beneficiază de bani, el va avea parte în viitorul foarte apropiat de animale cu o productivitate mult mai mare, cu o calitate genetică evidentă. Astfel, de la o zi la alta, crescătorul va avea animale mult mai productive.
R.F.: Există sume care ajung direct la fermier pentru a-l sprijini sau asociațiile primesc acești bani în vederea derulării procedurilor menționate anterior?
I.R.: Așa cum actul normativ stipulează, beneficiarul final al acestui sprijin financiar este crescătorul de animale, dar banii aceștia nu ajung la crescătorul de animale. Sumele în cauză ajung la asociația care efectuează aceste servicii către crescător, indiferent că ele sunt serviciile de efectuare a COP sau servicii de menținere și de conducere a Registrului Genealogic.
R.F.: Care sunt cele mai performante asociații pe sectorul bovin? Întrebăm asta pentru că aici este interesul foarte mare. Presupunem că sunt anumite statistici efectuate cu privire la cheltuirea banului public.
I.R.: Nu putem discuta de asociații mai performante și de altele mai puțin. Pentru Bălțata Românească, astăzi, este acreditată pentru conducerea Registrului Genealogic al rasei o singură entitate – Asociația Crescătorilor de Animale Bălțata Românească de tip Simmental de la Brașov. Eu vă pot spune că această asociație își desfășoară activitatea în condiții foarte bune, iar programul de ameliorare al acesteia este în desfășurare.
Pentru rasa Bălțată cu Negru Românească de tip Holstein Friză sunt acreditate două asociații, și anume Asociația Holstein RO și Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România. Și trebuie explicat și contextul: datorită specificității exploatațiilor, a fost aleasă această cale a împărțirii direcțiilor. Mai exact, la asociația Ho-RO sunt afiliați fermierii foarte mari, fermierii cu animale de valoare genetică foarte bună. În schimb, AGCT, care are filiale în întreaga țară, reunește sub cupola sa și exploatațiile crescătorilor de taurine cu capacități mai mici. Și la una, și la cealaltă, programele de ameliorare sunt în derulare.
R.F.: Cota de lapte a dispărut de ceva vreme. Consumatorul final așteaptă în continuare calitate din partea producătorilor. De la introducerea COP, nivelul calității laptelui autohton a crescut sau a rămas la fel, față de anii anteriori?
I.R.: Cu siguranță, calitatea laptelui a crescut din momentul în care s-a introdus COP. Și nu numai calitatea. Și aici mă bazez pe două argumente: marea majoritate a crescătorilor cu mai puține capete, care până la începutul COP mulgeau manual, au fost obligați să-și achiziționeze aparate de muls. În plus, vorbeam mai devreme de efectuarea unor teste calitative cu privire la producția de lapte; se determină inclusiv celulele somatice. Sigur, fermierul, având aceste rezultate ale analizelor de laborator, poate acționa, mergând până la scoaterea din efectiv a animalelor cu număr de celule somatice foarte mare.
R.F.: Continuă discuția cu privire la valoarea genetică a bovinelor de lapte, precum și la numărul acestora, mult mai mic față de primul deceniu de după Revoluție. Pe partea aceasta de Registru Genealogic al rasei s-a îmbunătățit ceva? Avem o filiație mai bună? O calitate mai ridicată a materialului seminal utilizat? Banii aceștia pe care Guvernul îi dă asociațiilor se justifică?
I.R.: Cu siguranță, investiția se justifică. În ameliorare nu ne putem aștepta la rezultate spectaculoase de la un an la altul. Progresul genetic nu se observă an de an. Știința ameliorării ne spune că progresul genetic este în „dinți de fierăstrău”. Acesta este de foarte multe ori mascat de variațiile mediului general și de ale celui special. Cu siguranță însă, observăm că, urmare a implementării COP, de la un an la altul (uneori mai sunt și sincope), performanța medie a efectivului de animale aflate în controlul oficial se îmbunătățește.
Să nu mergem doar la această producție de lapte, ci să ne uităm și la animalele pe care le obținem. Dacă în multe din fermele mai ales din zona colinară și din fermele mici, până la intrarea în COP, se efectuau monte cu tauri neautorizați, acestea au trecut la însămânțarea artificială. Astfel, produșii pe care îi obțin, cu siguranță, vor fi net superiori generației actuale. Ne putem aștepta – și cu siguranță așa va fi – ca în generația următoare să avem animale mult mai valoroase și mult mai productive decât este generația parentală.
R.F.: Am înțeles că, în momentul de față, sunt verificări asupra modului în care sunt ținute aceste Registre Genealogice de rasă și dacă sunt îndeplinite condițiile de acreditare. Ce a determinat statul să întreprindă aceste controale?
I.R.: Controalele acestea sunt efectuate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este normal ca aceste controale să se desfășoare din timp în timp.
R.F.: Și care ar fi timpul determinat pentru aceste controale? Dacă tot am intrat pe această zonă...
I.R.: ANZ efectuează inspecția modului în care se efectuează controlul oficial, într-un procent de 5-10 la sută din controalele efectuate conform legislației în vigoare. În momentul de față, MADR nu caută ceva anume, ci dorește să se asigure că se fac lucrările din punct de vedere tehnic, corect.
R.F.: Ce înseamnă corect? Procedural vorbind...
I.R.: Se efectuează controalele, sunt emise datele către Registrul Genealogic al rasei, iar la sfârșitul fiecărui an, RG realizează o ierarhizare a animalelor în funcție de valoarea de ameliorare a acestora.
R.F.: RG de cine este ținut în momentul de față?
I.R.: Registrul Genealogic al rasei este ținut de către asociațiile de crescători de animale și care sunt acreditate în vederea conducerii acestuia.
R.F.: În baza unor programe de calculator?
I.R.: În baza unei documentații de acreditare pe care au depus-o la autoritatea competentă și au fost acreditați. Sigur că una dintre condițiile de acreditare era și existența unui soft pentru acest lucru sau contractul cu cineva care deține un asemenea soft.
R.F.: Mai departe, aceste pachete de date unde ajung?
I.R.: Mai departe, aceste date vin către ANZ și către MADR sub forma unor buletine statistice în care, an de an, sunt trecute toate exploatațiile care sunt afiliate RG, cu vacile care au încheiat producția, cu producția acestora.
Din aceste grupe sunt alese cele mai bune exemplare bovine – așa-numitele vaci-mame de tauri – care, în urma împerecherilor nominalizate, vor da acei tăurași foarte buni din punct de vedere genetic, care sunt crescuți în România și care nu vor avea așa-numita criză de aclimatizare. Sunt unele exemplare de tauri de import care au această problemă. De foarte multe ori, chiar dacă, spre exemplu, aceștia se află în Germania pe locul I, acest lucru nu este valabil și la noi. Exemplarul în cauză, cât și urmașii săi nu vor ocupa același loc, tocmai ca urmare a condițiilor de mediu de diferite.
R.F.: Tineretul taurin este, mai nou, orientat către zona de lapte sau către cea de carne? Se tot discută susținerea ultimei direcții...
I.R.: În direcția dezvoltării creșterii taurinelor pentru producția de carne s-au întâmplat lucruri frumoase. Din datele pe care le deținem la ora actuală de la APIA, pe sprijinul voluntar cuplat, în sectorul taurinelor de carne sunt cereri depuse pentru un număr de aproximativ 20.000 de capete. Lucrul îmbucurător este că din acestea, mare parte sunt animale de reproducție de rasă pură și care aparțin raselor specializate (Aberdeen Angus, Limousine și Charolaise).
R.F.: Exportăm animale de carne? Animale vii?
I.R.: Se exportă animale vii din România, dar nu neapărat exemplare de rasă pură de carne, ci animale metise.
R.F.: În final, credeți că există sau nu „băieții deștepți ai cărților de rasă”?
I.R.: În opinia mea, totul este o polemică și este un lucru greșit înțeles.
Publicitate
Revista
