Afişez elemetele după tag: proteic

În cadrul Romanian Agriculture Leadership Forum (RALF) de la București, Vylor, compania specializată în semințe și genetică avansată, devenită companie independentă listată la bursă în urma separării de Corteva la 1 octombrie 2026, a evidențiat modul în care culturile intermediare pot contribui la creșterea disponibilității de materii prime pentru combustibilul sustenabil destinat aviației (SAF), la consolidarea securității energetice a Europei și la crearea de noi oportunități pentru fermieri.

SAF este un combustibil compatibil cu aeronavele și infrastructura existente, putând fi utilizat fără modificări tehnice. Pe măsură ce Europa urmărește reducerea dependenței de combustibilii fosili și atingerea obiectivelor stabilite prin inițiativa ReFuelEU Aviation, asigurarea unei surse fiabile de materii prime sustenabile devine esențială. Agricultura poate contribui la acest obiectiv fără a concura cu producția alimentară, prin înființarea culturilor intermediare. Acestea sunt culturi cu ciclu scurt de vegetație, semănate între două culturi principale pe terenuri care altfel ar rămâne necultivate.

Hibrizii de floarea-soarelui cu perioadă scurtă de vegetație se integrează foarte bine în acest sistem. Ei furnizează suplimentar materie primă bogată în ulei pentru producția de SAF, contribuie la sănătatea solului și generează șrot proteic ca produs secundar, fără a afecta suprafețele sau productivitatea culturilor alimentare principale.

În intervenția sa din cadrul sesiunii plenare „Agricultura ca strategie pe termen lung”, de la RALF, Maria Cîrjă, Marketing and Commercial Effectiveness Manager în România și Republica Moldova la Vylor, a explicat că România poate avea un rol important în dezvoltarea acestui nou lanț de aprovizionare datorită suprafețelor extinse cultivate cu floarea-soarelui, experienței fermierilor și accesului direct la infrastructura europeană de procesare și rafinare. Cu toate acestea, extinderea la scară largă este încă limitată de lipsa unei recunoașteri clare la nivel de politici publice, a angajamentelor comerciale pe termen lung, a unor lanțuri valorice bine conectate și a stimulentelor pentru fermieri.

„Întrebarea nu mai este dacă Europa are nevoie de mai multe materii prime sustenabile. Întrebarea este dacă politicile noastre vor permite apariția acestei oferte. Prin recunoașterea clară a culturilor intermediare și prin colaborări care conectează tehnologia semințelor cu procesarea și valorificarea producției, precum joint-venture-ul Etlas dintre Vylor și bp, fermierii pot transforma acest potențial într-o sursă reală de materii prime suplimentare pentru SAF, menținând în același timp productivitatea culturilor destinate consumului”, a subliniat Maria Cîrjă.

Prin sprijinirea fermierilor din România și Europa cu soluții avansate de semințe, recomandări agronomice și parteneriate de-a lungul întregului lanț valoric, Vylor își propune să contribuie la dezvoltarea unei baze de aprovizionare cu materii prime mai reziliente și mai competitive pentru combustibilii sustenabili destinați aviației.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare anunță că a reușit să obțină pentru fermieri derogările solicitate pe strategiile Green Deal, cât și sprijin european pentru conturarea unei strategii privind independența proteică a Europei.

Cu urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Copa-Cogeca și autoritățile naționale pentru obținerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia Europeană a anunțat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al  Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022.

Cele mai importante pentru fermierii noștri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permițând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în  scop de producție.

De asemnea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2), primul  paragraf, litera (a), din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în scop de producție sau au fost cultivate.

Se va aplică factorul de ponderare stabilit pentru terenurile aflate în pârloagă în anexa X la Regulamentul (UE) 1307/2013.

La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, derogare care permite utilizarea de produse de protecție a plantelor în acele zone destinate pășunării sau recoltate în scopuri de producție.

Cu privire la un alt obiectiv al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind o strategie pentru creșterea producției de proteaginoase la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliului AGRI-FISH din 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul Verde European”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul a alte 19 state membre, printre care și România.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a susținut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că UE este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.

În urma dezbaterilor, președinția franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine ​​vegetale și a surselor alternative de proteine ​​animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziție a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine ​​vegetale pentru alimente și hrană pentru animale în UE, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html