Afişez elemetele după tag: perspective

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) devine CropLife România. Schimbarea de brand a fost anunțată în cadrul evenimentului „Cultivăm împreună viitorul”, organizat pe 3 noiembrie 2026, la București. Această transformare marchează alinierea identității asociației la brandul european CropLife Europe și consolidează legătura cu o rețea internațională dedicată inovației și dezvoltării unei agriculturi sustenabile.

Trecerea de la AIPROM la CropLife România reprezintă o evoluție firească a asociației, care își continuă activitatea sub o identitate aliniată celei europene, păstrându-și misiunea și angajamentele față de agricultura românească.

„AIPROM devine CropLife România, iar această schimbare reprezintă mai mult decât o nouă identitate. Este promisiunea noastră de a evolua, construind pe experiența și parteneriatele dezvoltate de-a lungul anilor. Prin alinierea la CropLife Europe, ne consolidăm legătura cu industria europeană și aducem inovația mai aproape de fermierii români. Credem că viitorul agriculturii se construiește prin echilibrul dintre știință, responsabilitate față de mediu și colaborare. Iar acest viitor îl putem cultiva doar împreună”, a declarat Vasile Iosif, președinte CropLife România.

Sub noul nume, asociația CropLife România va continua proiectele dezvoltate de-a lungul anilor, printre care SCAPA - programul de colectare a ambalajelor goale de produse de protecție a plantelor, SCUT - dedicat combaterii produselor contrafăcute, TOPPS - pentru protejarea resurselor de apă și AgriGuide - platforma digitală care facilitează accesul la informații privind utilizarea responsabilă a produselor fitosanitare.

„Sub noua identitate CropLife România, continuăm proiectele și inițiativele care au definit activitatea AIPROM. Rămânem dedicați promovării bunelor practici, utilizării responsabile a produselor de protecție a plantelor și dezvoltării unor soluții concrete pentru fermieri și mediu” , a subliniat Carmen Botez, director executiv CropLife România.

Prin transformarea în CropLife România, asociația își reafirmă angajamentul pentru o agricultură bazată pe știință, inovație și responsabilitate, continuând să susțină colaborarea dintre industrie, fermieri și autorități.

Referitor la evenimentul „Cultivăm împreună viitorul”, organizat de CropLife România, el a fost dedicat viticulturii, un sector cu o contribuție esențială la economia României, la dezvoltarea comunităților rurale și la păstrarea tradițiilor noastre.

„Viticultura - importanță economică, provocări și perspective” a reunit reprezentanți ai industriei de protecție a plantelor, specialiști și producători din sectorul vitivinicol. Discuțiile au abordat provocările fitosanitare, schimbările legislative, utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, tehnologiile digitale și competitivitatea viticulturii românești.

„Într-un context în care întreaga agricultură se confruntă cu provocări tot mai complexe, dialogul, schimbul de experiență și colaborarea dintre toți cei implicați în acest domeniu sunt mai importante ca oricând. Viitorul viticulturii depinde de capacitatea noastră de a înțelege schimbările, de a identifica soluții și de a construi împreună direcții de dezvoltare sustenabile și responsabile”, a transmis CropLife România.

Evenimentul dedicat sectorului vitivinicol a reprezentat o oportunitate reală de dialog, de conectare și de conturare a unor perspective comune pentru viitorul viticulturii românești. Fiecare perspectivă contează, fiecare experiență poate aduce o contribuție valoroasă, iar implicarea principalilor actori din domeniu poate face diferența.

Temele abordate în cadrul evenimentului „Viticultura - importanță economică, provocări și perspective”:

• Cum influențează schimbările climatice viticultura;

• Situația fitosanitară a culturii de viță-de-vie la nivel european și național;

• Criterii pentru o plantație de viță-de-vie profitabilă;

• Competitivitatea vinului românesc pe piața internă și internațională;

• Viitorul culturii de viță-de-vie în România.

La final, așa cum e firesc la un eveniment dedicat sectoruluii vitivinicol, a avut loc o degustare de vinuri produse în cramele din țara noastră.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cu ocazia vizitei pe care a făcut-o în România luna trecută, comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş a prezentat elementele de noutate ale politicii bugetare a UE. “Agricultura se află pe prima poziţie în bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, cu o sumă de 386,9 miliarde euro, dintr-un total de 1.025 miliarde euro. Politica Agricolă Comună (PAC) rămâne o politică cu greutate în buget. Agricultura este de altfel singurul domeniu care are o politică şi un buget comun la nivelul statelor UE faţă de celelalte sectoare, care au politici naţionale”, a precizat Dacian Cioloş. El a adăugat că din bugetul total al UE doar 5% se foloseşte pentru cheltuielile administrative şi birocratice, 95% din fonduri întorcându-se în statele membre.

Bani pentru creativitate şi investiţii

Comisia Europeană a prezentat perspectiva bugetară pentru 2014-2020, care va fi discutată şi aprobată de către Parlamentul European şi Consiliul European. În realizarea acestui buget se ţine cont de condiţiile de austeritate, se pune accent pe creativitate şi investiţii, care să contribuie la relansarea economiei. Bugetul UE, proiectat pentru 7 ani, este complementar bugetelor naţionale şi e focalizat pe priorităţi comunitare. Fondurile alocate sunt de 1025 miliarde de euro, adică 1,05 % din PIB-ul european. Costul birocraţiei europene este de 5%, redusă de la 6%, iar 90% din buget se întoarce în ţările care l-au creat.

Strategia UE pentru perioada 2014-2020 are ca obiectiv principal relansarea economică, printr-o creştere inteligentă, care să pună la lucru cercetarea şi inovarea, o creştere durabilă, care se bazează pe investiţii în energiile regenerabile, agricultura ecologică, folosirea inteligentă a resurselor, o creştere economică pentru care sunt importante aspectele sociale, crearea locurilor de muncă. Spre deosebire de perioada actuală, există câteva principii-cheie ale acestui buget.

Rezultatele, preocuparea CE

Primul principiu şi principala preocupare a Comisiei Europene nu va mai fi simpla absorbţie cantitativă a fondurilor, ci obţinerea rezultatelor. În Pactul de Stabilitate şi Creştere la nivel european, s-au pus în aplicare instrumente de guvernanţă economică, cum e semestrul european. Înainte de stabilirea bugetelor naţionale, va fi un semestru în care se discută propunerile statelor membre privind bugetele naţionale, pentru a atinge anumite ţinte economice, de stabilitate fiscală. Prin bugetul UE, prin ceea ce va fi finanţat din acest buget, se va contribui la relansarea economică a statelor la scară europeană, se va folosi mai eficient potenţialul pieţei comune.

Contract de parteneriat

Al doilea principiu este cel al condiţionalităţii, adică alocarea financiară se va face pe baza unor angajamente din partea statelor membre pentru obţinerea unor rezultate stabilite. Pentru fondurile structurale vor exista nişte contracte de parteneriat între statele membre şi Comisia Europeană. În aceste contracte de parteneriat, în schimbul fondurilor alocate de la nivel european, statele membre se vor angaja să atingă anumite obiective, care vor ţine cont de specificitatea naţională, dar şi de obiectivele fixate la nivel european de strategia UE până în 2020.

Mai puţină birocraţie

Un al treilea principiu este cel al simplificării regulilor, astfel încât să nu se modifice gradul de utilizare a fondurilor. Vor fi reguli mai simple, mai clare, mai transparente. Se va reduce birocraţia cât se poate de mult, cu speranţa că statele membre nu vor adăuga mai multă birocraţie în normele de implementare a regulilor europene. Spre exemplu, pentru fermieri, plăţile pentru Pilonul I se vor face cu un minim control de la APIA.

Flexibilitate

Al patrulea principiu important este cel al flexibilităţii, o mişcare mai uşoară a fondurilor de la o linie bugetară la alta, în funcţie de priorităţi.
România va fi un beneficiar în creştere a fondurilor europene, în propunerile CE, faţă de alocarea financiară actuală, aşa că e important să dovedească faptul că are nevoie de aceste fonduri şi că poate să le folosească bine. Un exemplu de flexibilitate este plafonarea subvenţiilor pentru fermele mari, iar restul banilor bugetaţi va rămâne la statul respectiv, care-l va redistribui către investiţii. Fermele mari pot să acceseze proiecte de cercetare.

Agricultura e baza

Agricultura rămâne cel mai important domeniu bugetar, cu o alocare de 371,7 miliarde euro pentru PAC, care include plăţile directe şi politica de dezvoltare rurală. La aceasta se adaugă o disponibilitate financiară de 15,2 miliarde euro, finanţări din alte linii bugetare. De pildă, 4,5 miliarde euro vor fi alocate pentru cercetare şi inovare şi vor fi finanţate consorţii-asocieri între laboratoare şi institute de cercetare, producători agricoli şi organizaţii profesionale, structuri care se ocupă de formarea profesională, consultanţă, întreprinderi în sectorul agro-alimentar, pentru a orienta cercetarea către nevoile practice ale agricultorilor şi pentru a crea canale de comunicare, prin care fermierii să transmită către cercetare aceste nevoi.

3,5 miliarde euro, în medie 500 de milioane de euro pe an, vor fi alocate pentru situaţii de criză pe piaţa alimentară, datorate unor probleme sanitare, cum au fost gripa aviară, E-coli sau dioxina la porci, crize independente de voinţa agricultorilor, dar care au mare impact. Prin aceşti bani, vor putea fi susţinute veniturile fermierilor în astfel de momente. 2,5 miliarde de euro vor merge pentru sprijinirea agricultorilor în urma efectelor globalizării.
În toamnă, vor fi transmise pachetele legislative de reformă, în care se vor preciza şi cotele de cofinanţare.

Politica de coeziune

Uniunea Europeană va viza nu numai regiunile care au un PIB sub 75% din media comunitară, dar şi regiunile intermediare, care vor fi susţinute financiar mai puţin decât primele, dar vor primi şi ele bani pentru creşterea economică, respectând obligaţia de a atinge anumite obiective.
Se introduce un element nou - conectarea la infrastructura de la nivel european, pentru care se vor aloca 50 miliarde de euro, din care 10 miliarde vor veni din fondurile structurale. Se vor finanţa mari proiecte de infrastructură în domeniile transporturilor, energiei şi comunicării, pentru conectarea infrastructurilor naţionale ale statelor membre între ele sau cu ţările vecine UE. Se va întări piaţa comună în aceste domenii.

Bugetul pentru cercetare va fi în creştere în perioada următoare, adică în jur de 80 miliarde de euro, cu 30 miliarde mai mult decât în prezent şi e în completare la politica naţională pentru cercetare. Din aceşti bani, 3,5 miliarde euro vor fi alocate pentru cercetarea în agricultură.
Politica de vecinătate e un domeniu care va avea un buget în creştere, căci va include dezvoltarea socio-economică a ţărilor vecine UE, între care se află Republica Moldova şi Ucraina. Un domeniu vizat de acest buget este agricultura, pentru care vor fi proiecte similare SAPARD.

DANA MEDAR