Viticultura noastră are una dintre cele mai vechi tradiții din Europa, România fiind un actor relevant pe piața europeană a vinului cu aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie și producții de 4,1 milioane de hectolitri de vin în 2025, conform datelor Eurostat. Dincolo de aceste cifre, sectorul este puternic influențat de variabilitatea climatică, care exercită presiune tot mai mare asupra potențialului de producție.

În ultimii ani, viticultura s-a desfășurat într-un climat din ce în ce mai instabil, caracterizat de fluctuații de temperatură, perioade de umiditate ridicată și fenomene meteorologice extreme, care amplifică presiunea bolilor fungice. Făinarea rămâne una dintre cele mai persistente amenințări pentru vița-de-vie, afectând direct fotosinteza, dezvoltarea ciorchinelui și calitatea finală a vinului. În aceste condiții, protecția fitosanitară devine un element critic pentru stabilitatea producției și profitabilitatea exploatațiilor viticole.

Integrarea Talendo^® în programul de protecție a culturilor

În Dobrogea, comuna Cobadin – județul Constanța, se află Crama Viișoara cu aproximativ 450 ha de viță-de-vie, suprafață pe care sunt atât soiuri autohtone de struguri, cât și internaționale. Producția de vin este direcționată către piețele urbane din București și Constanța, precum și către vânzări directe din cramă.

Într-o exploatație de această dimensiune, gestionarea presiunii bolilor rămâne o parte constantă și esențială a fiecărui sezon de vegetație. „Când apare făinarea, o vezi imediat pentru că frunzele capătă acel aspect specific și nu își mai îndeplinesc funcția, iar strugurii pur și simplu nu se dezvoltă corespunzător. Boabele rămân mici, coaja devine groasă, crapă și nu mai acumulează zahăr corespunzător. Într-un an dificil, vezi cum cultura are de suferit zi de zi, știind că vinul nu va avea aceleași arome. Pentru a gestiona acest risc, am integrat fungicidul Talendo^®, bazat pe molecula de proquinazid, în strategia mea de protecție a culturii și am observat încă de la prima aplicare cum combate făinarea de pe frunze și împiedică reapariția acesteia”, ne-a zis ing. Daniel Marinescu, managerul plantației viticole de la Crama Viișoara.

Proquinazidul, dezvoltat de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, acționează preventiv prin inhibarea etapelor timpurii de dezvoltare ale agentului patogen, întrerupând ciclul infecției înainte să afecteze țesuturile plantei. În plus, proprietatea sa de redistribuire în fază de vapori permite o protecție extinsă, aspect esențial în viile cu densitate mare și creștere activă.

Inginerul Daniel Marinescu evidențiază utilizarea constantă și încrederea pe termen lung în produsul pe bază de proquinazid: „Îl folosim în plantații de cel puțin 12 ani, pe întreaga suprafață. Talendo^® este unul dintre cele mai bune produse pe care le-am folosit, deoarece controlează excelent făinarea. Are atât efect preventiv, cât și curativ și funcționează 100%. Aș spune că, mai ales pe partea curativă, există foarte puține soluții pe piață care sunt cu adevărat eficiente, dar acesta performează foarte bine, chiar peste așteptări”.

Un alt avantaj important este performanța Talendo^® în condiții meteorologice dificile, unde stabilitatea tratamentului devine critică. „Este rezistent la spălare și rămâne eficient în condiții variabile”, a adăugat Daniel Marinescu. Această caracteristică este deosebit de relevantă într-un climat în care precipitațiile și umiditatea ridicată pot compromite rapid eficiența soluțiilor de protecție.

Prin integrarea Talendo^® în programul său de protecție a culturilor, Crama Viișoara menține un control constant asupra făinării pe întreaga suprafață cultivată, protejând atât potențialul producției, cât și calitatea strugurilor. Într-un sector tot mai influențat de incertitudini climatice și decizii tehnice complexe, acest nivel de stabilitate reprezintă un avantaj competitiv.

Crama Viișoara oferă un exemplu pentru modul în care viticultura românească evoluează la intersecția dintre tradiție și inovație. În acest echilibru, experiența din teren și soluții precum molecula proquinazid contribuie împreună la susținerea competitivității unui sector cu un potențial puternic pe piața europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 28 mai 2026, în prima zi a expoziției AgriPlanta – RomAgroTec, IPSO a organizat o conferință de presă în care și-a prezentat noutățile, tema evenimentului fiind „Sprijin complet pentru fermieri: soluții integrate IPSO pentru ferma viitorului”. În esență, este vorba despre sprijin, despre soluții, despre ceea ce contează cu adevărat în fermă. 2026 este anul în care IPSO împlinește trei decenii de existență, compania celebrând momentul printr-un un nou logo și un nou producător de mașini agricole în portofoliu.

IPSO a prezentat, în cadrul AgriPlanta-RomAgroTec 2026, modul în care sprijinul său complet pentru fermieri, bazat pe soluții integrate, reprezintă un diferențiator clar pe piața agricolă din România și un răspuns concret la provocările actuale din agricultură.

Fondată în 1996, cu scopul de a distribui mărci importante de utilaje agricole pe piața locală, IPSO a evoluat constant, transformându-se dintr-un distribuitor de echipamente în cel mai mare furnizor de soluții integrate pentru fermierii din țara noastră.

Astăzi, compania oferă nu doar utilaje agricole, ci un ecosistem complet care include service și piese, agricultură de precizie, irigații și soluții de finanțare, gândite să susțină performanța și continuitatea activității din fermă.

„Astăzi, agricultura nu mai înseamnă doar producție, ci control, continuitate și decizii bazate pe date. Rolul nostru este să fim alături de fermieri cu soluții integrate, care funcționează împreună și care, prin agricultură de precizie, service și suport conectat, îi ajută să ia decizii mai clare, cu mai puține blocaje și mai mult control asupra fermei”, a declarat Arnaud Van Strien, CEO IPSO.

La nivel național, IPSO are o rețea de 20 de puncte de lucru, cu peste 500 de angajați, dintre care 200 de specialiști de service care asigură intervenții rapide și suport constant în teren.

„Un element-cheie al diferențierii IPSO este amprenta puternică a serviciilor de post-vânzare. Livrarea pieselor de schimb în 24 - 48 de ore, procesele de service bine structurate și investițiile continue în oameni și formare permit reducerea timpilor de nefuncționare și creșterea gradului de predictibilitate în ferme”, a subliniat Gabriel Petrișor, Chief Operations Officer IPSO.

IPSO este un deschizător de drumuri în implementarea agriculturii de precizie în România. Peste 5.000 de utilaje sunt conectate în John Deere Operations Center, platforma digitală care permite monitorizarea în timp real a performanțelor, optimizarea lucrărilor agricole și luarea deciziilor bazate pe date. Din perspectiva fermierului, sprijinul complet oferit de IPSO se concretizează pe de o parte prin prevenirea problemelor tehnice grație unui service conectat și inteligent și pe de altă parte prin agricultura de precizie care ajută fermierii să lucreze mai eficient, cu costuri reduse și o productivitate crescută în fermă.

Pe parcursul celor 30 de ani de activitate, IPSO a depășit granițele României și a devenit un jucător de anvergură europeană în agribusiness, prin prezența în Croația începând cu 2014, în Turcia din 2020 și în Germania de la începutul acestui an.

„Prin poziționarea sa ca furnizor de soluții integrate, IPSO oferă fermierilor un singur punct de contact pentru toate nevoile fermei, de la utilaje și tehnologie, la service, piese și finanțare. Această abordare integrată contribuie direct la creșterea eficienței, reducerea riscurilor și îmbunătățirea profitabilității fermelor din România, dat fiind ca răspunde rapid atât nevoilor imediate din fermă, cât și obiectivelor de dezvoltare pe termen lung”, a conchis Arnaud Van Strien.

Noul logo al companiei a fost prezentat în detaliu de Dan Gîdea, director de marketing IPSO.

Semănătorile Claydon, în portofoliul IPSO

În conferința de presă organizată la AgriPlanta-RomAgroTec, IPSO a anunțat parteneriatul cu producătorul din Marea Britanie, Claydon, renumit pe plan mondial pentru semănătorile directe strip-till, o metodă de cultivare conservativă care maximizează producția și minimizează impactul asupra mediului.

Claydon este o familie de fermieri din Suffolk, așezare din estul Angliei, astăzi aflându-se la a treia generație de fermieri, care lucrează 400 de hectare. Utilajele Claydon sunt dezvoltate în ferma familiei, de către fermieri pentru fermieri, fiind testate în condiții agricole reale, într-un mediu agricol real, înainte de a fi lansate pe piață. Din 2003, Claydon a devenit liderul pieței europene în semănatul direct.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Brusc, toată lumea s-a trezit la realitate. Se numără insolvențele, falimentele, concordatele. Și toți își pun mâinile în cap: vai, vai, vai...

Însă nimic nu se întâmplă peste noapte, totul este un șir lung de factori ce conduc către acest destin, astăzi implacabil.

Pentru că avem pe de o parte conducătorii pe care-i merităm și-i acceptăm, iar pe de altă parte o mulțime divizată de interese personale.

Egocentrismul este placa turnantă a dezastrului înregistrat astăzi la nivel național.

Undeva în țară plouă, iar în ploaia asta mohorâtă rezidă singura speranță, culturile de pe câmp. Să ai ce vinde, să ai cu ce să acoperi scadențele la credite, să ai cu ce să acoperi datoriile la distribuitori, să speri că o brumă de bani îți va rămâne ca să poți plăti angajații din fermă.

Sunt voci, destule, care spun că fermierii sunt bogați, că și-au luat combine și tractoare din bani europeni și mașini scumpe pentru câmp. Mă cuprinde lehamitea față de aceste voci, de cei neștiutori și judecători fără balanță.

Luptătorii de pe rețelele sociale, cei fără ocupație și frustrați, preferă să emită judecata lor proprie când nu au cunoștințele necesare.

Cam asta este diferența și între taberele divizate de astăzi.

Angajatul știe că are parte de un salariu la finalul lunii, că are confortul de a lâncezi în dizgrație față de responsabilitatea zilnică. Travaliul zilnic al angajatului înseamnă pauze de cafea, țigară, bârfe și relaxarea indusă de ziua de salariu ce va veni.

Antreprenorul are stres în fiecare moment, deoarece are responsabilitatea gurilor pe care trebuie să le hrănească, a angajaților ce trebuie plătiți, a afacerii care trebuie împinsă să rămână pe drumul plin de bolovani capcană puși de legislativ. Antreprenorul e cel care stă și așteaptă un telefon de la un angajat din grupul de mai sus, telefon care nu mai vine, pentru că există nepăsare și lipsă de înțelegere. Pentru că unul e confortabil instalat, iar antreprenorul are presiunea responsabilității, a lipsei de timp și a mijloacelor de negociere.

De aceea am ajuns azi aici, mai ales că cei șase factori de stres, pe care-i arăt mai jos, au lucrat întruna, au surpat platforma agriculturii românești. Desigur, în frunte cu politicul.

Așadar, în câteva cuvinte, agricultura 2020–2026 și cei șase factori de stres:

• Stresul hidric, din secetă și arșiță – 2020, 2022, 2023, 2024 și parțial 2025, pierderi de volume în producția României;

• Stresul energetic din cele două conflicte – Ucraina și Iran, combustibil și îngrășăminte scumpe, piață locală inexistentă - costuri de producție ridicate;

• Stresul comercial: distorsiunea produsă de marfa ce a ieșit în panica din Ucraina și volumele globale de grâu și porumb în 2025 - prețuri reduse pentru materia primă;

• Stresul logistic. Logistica capturată de mărfurile ucrainene tranzitate și comercializate prin România, portul Constanța captiv, prețuri crescute la combustibil astăzi. Logistică scumpă în timpul crizei Ucraina și cu +65%;

• Stresul financiar. Sistemul bancar nu are apetit de risc în agricultură, după ce de doi ani încoace sistemul de comercianți locali a colapsat pe propria mână și gândire. Au creat prejudicii financiare la ambele capete, fermieri și exportatori. Astfel că, băncile s-au retras;

• Stresul politic. Acordul Mercosur și lipsa clarității în ceea ce privește clauzele de salvgardare și control. Orbește mergem înainte, la fel semnăm memorandumul, în ciuda avizelor negative date de Ministerul Agriculturii.

Cât poate rezista agricultura la astfel de șocuri brutale?

Observ coruri de bocitoare pe la toate posturile TV. „Brusc, subit și dintr-odată”, toți sunt focusați pe fermieri și exploatează drama agriculturii românești. Marketing și rating.

Dar… nimeni nu face nimic. Populism și publicitate. Atât.

Editorial de: CEZAR GHEORGHE, fondator AGRIColumn

Agricultura românească traversează un moment de bifurcație, astfel că fie adoptă instrumentele cunoașterii și ale tehnologiei, fie continuă să exporte materie primă și să importe valoare adăugată. AgriVision Forum 2026 a demonstrat că există expertiza, partenerii și voința necesare pentru a schimba această ecuație.

Pe 11 și 12 mai 2026, Clubul Fermierilor Români a organizat la București AgriVision Forum 2026, prima conferință internațională a sectorului agricol românesc desfășurată în parteneriat cu New Club of Paris (NCP) și World Capital Institute (WCI). New Club of Paris este o rețea internațională de cercetători și practicieni specializați în economia cunoașterii și capitalul intelectual, cu membri activi din Europa și Japonia. World Capital Institute este o organizație globală recunoscută în mediul academic internațional pentru activitatea sa în domeniul capitalului intelectual și al dezvoltării durabile. Reuniunea de la București marchează prima colaborare formală a celor două organizații cu o instituție din sectorul agricol românesc.

AgriVision Forum 2026 a reunit peste 40 de experți, fermieri, cercetători și reprezentanți ai politicii publice agricole din zece țări, în contextul celei mai profunde restructurări a politicii agricole europene din ultimele trei decenii.

Conferința s-a desfășurat pe parcursul a două zile, sesiunile din 11 mai având loc la Centrul de Formare și Inovare al Clubului Fermierilor Români, iar sesiunea din 12 mai fiind găzduită de Aula Magna «Petre S. Aurelian» a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

„Cunoașterea a devenit cel mai competitiv input agricol. Costul fertilizanților nu scade, pesticidele sunt tot mai restricționate, dobânzile rămân ridicate. Singura variabilă pe care o poate controla un fermier român este eficiența, iar aceasta vine din adoptarea instrumentelor digitale și din transferul de cunoaștere. AgriVision Forum a construit primul pod real între fermierii noștri și cercetătorii care redefinesc economia cunoașterii la nivel european”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

AgriVision Forum 2026 a avut loc la intersecția a trei presiuni structurale care redefinesc agricultura europeană. Bugetul PAC post-2027 propus de Comisia Europeană în iulie 2025 reprezintă, în termeni reali, o reducere de 20–30% față de ciclul actual, de la 386,6 miliarde de euro la aproximativ 300 de miliarde. Principalele organizații ale fermierilor europeni au calificat anunțul drept «miercurea neagră a agriculturii europene».

Al cincilea an al războiului din Ucraina menține perturbările pe piețele de cereale, cu efecte directe asupra fermierilor din România, singura țară din regiune care nu a restricționat importurile ucrainene de cereale. Criza generațională adâncește aceste vulnerabilități: 52% din fermierii europeni au 55 de ani sau mai mult, iar în România 21% din forța de muncă lucrează în agricultură, cel mai ridicat procent din UE, cu 85% din ferme sub 5 hectare, la nivel de subzistență.

România deține 13,5 milioane de hectare de teren agricol și o poziție de exportator net de cereale în Uniunea Europeană, active strategice într-un context geopolitic în care securitatea alimentară a redevenit prioritate de stat. Cu toate acestea, potențialul rămâne insuficient valorificat: numai unul din patru fermieri utilizează instrumente digitale, 37% din cifra de afaceri a sectorului provine din fonduri publice, iar România primește 5 euro pe cap de locuitor din fondurile europene pentru cercetare agricolă, față de 100 - 500 de euro în statele occidentale.

Conferința a abordat trei axe tematice principale: managementul cunoașterii și transferul de know-how în agricultură, capitalul natural și cadrele de măsurare a sustenabilității, și digitalizarea agricolă, cu o dezbatere aprofundată pe tema adoptării dronelor în fermele românești. Masa rotundă din ziua a doua, cu participare exclusivă a partenerilor Clubului Fermierilor Români, a produs o analiză directă a crizei de lichiditate din agribusiness, a mecanismelor de finanțare a fermelor și a direcțiilor de politică agricolă pentru perioada post-PAC.

„Fermierul inteligent va găsi întotdeauna valoare adăugată, mai ales că avem nevoie de hrană în fiecare zi. Problema nu este dacă va supraviețui agricultura, ci cu ce costuri sociale vor dispărea micii fermieri dacă nu intervenim acum cu instrumentele potrivite”, a subliniat Achim Irimescu, ambasadorul României pentru agricultură la Uniunea Europeană.

Conferința a produs rezultate concrete care depășesc cadrul unui eveniment academic. Primul studiu național cu reprezentativitate statistică privind adoptarea tehnologiei digitale în fermele românești, realizat în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români, cu model econometric PLS-SEM, va fi publicat pe 30 iunie 2026. Studiul arată că fermierii români nu resping tehnologia, însă cer ca aceasta să fie ușor de utilizat, să demonstreze valoare clară și să fie susținută de un cadru de sprijin guvernamental coerent.

Conferința a activat totodată o rețea de colaborare internațională în domeniul agriculturii de precizie, conectând fermieri și start-up-uri românești cu experți din Spania, Franța, Elveția și Japonia. Programul „Informatica Agricolă”, anunțat în cadrul conferinței de Universitatea Politehnică din București, urmează să formeze 1.000 de persoane în competențe digitale agricole în perioada imediat următoare.

Clubul Fermierilor Români identifică digitalizarea drept singura cale viabilă de creștere a competitivității în contextul actual. Adoptarea agriculturii de precizie poate reduce costurile de protecție a culturilor cu 20% și costurile de fertilizare cu 15%. Dronele agricole, subiectul celei mai aprinse dezbateri din cadrul mesei rotunde, reduc consumul de apă cu până la 90% și permit tratamentul culturilor la înălțimi imposibil de atins cu echipamentele terestre clasice. În același timp, Clubul subliniază că adoptarea rapidă a acestor tehnologii necesită un cadru legislativ clar, elaborat cu participarea tuturor actorilor din sector.

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților publice și instituțiilor europene:

• Accelerarea acreditării produselor fitosanitare pentru aplicare aeriană cu drone, concomitent cu adoptarea unor standarde de siguranță clare;

• Crearea unui program național de acces colectiv la date agricole interpretate, cu participarea universităților și a sectorului privat;

• Reorientarea fondurilor de subscriere PAC spre fermele viabile economic, cu scheme sociale transparente pentru sectorul de subzistență;

• Implementarea unui sistem de formare profesională continuă pentru fermieri, inclusiv la nivelul liceelor agricole, conform modelului francez;

• Includerea documentului strategic „Politica Agricolă Integrată” elaborat de Clubul Fermierilor Români în consultările pentru strategia națională agricolă 2026 - 2030.

Clubul Fermierilor Români invită reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, autorităților de reglementare și mediului academic la Forumul Național AgriFuture, programat pe 4 iunie 2026 la Crown Plaza București, un eveniment de sinteză care va produce recomandări concrete de politică agricolă pentru perioada post-PAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic și de cercetare, precum și ai sectorului privat, un total de vreo 400 de persoane, se vor reuni pe 12 februarie 2026, la București, pentru a discuta deschis despre direcțiile care vor modela agricultura românească și europeană în anii următori.

Forumul APPR se pregătește pentru o nouă ediție a Congresului Anual „De la Fermieri pentru Fermieri^®”, despre care organizatorii spun că este un eveniment care a ajuns reper al dialogului agricol din România și un spațiu în care ideile, experiența din teren și politicile publice se întâlnesc firesc.

Ediția a XI-a marchează un moment de maturitate pentru Congres, care își consolidează rolul de platformă de dialog la nivel european, sub conceptul „Punctul Zero al Dialogului Agricol European”.

„Ediția 2026 a Congresului aduce în prim-plan intersecția dintre performanță și cercetare, dintre inovație și politici europene, dintre nevoile reale din fermă și deciziile care se conturează la nivel național și european. Subiectele aflate pe agenda evenimentului reflectă atât provocările momentului, cât și nevoia tot mai clară de coerență, predictibilitate și dialog real între toți actorii implicați”, subliniază Alina Crețu, director executiv FAPPR.

Un punct central al evenimentului îl reprezintă Conferința AgroPolicy, o rundă de discuții care pornește de la politicile agricole europene și naționale și le pune în legătură directă cu teme precum digitalizarea, inovarea și adaptarea sectorului agroalimentar la noile realități economice și climatice. Conferința va reuni experți în domeniu, reprezentanți ai mediului universitar și specialiști din sectorul privat, cu obiectivul de a construi, împreună, o viziune aplicată asupra drumului către o agricultură competitivă și rezilientă.

În cadrul Congresului va fi marcat și un moment dedicat think tank-ului Farm România, inițiativă a Forumului APPR, gândită ca spațiu de analiză și reflecție strategică asupra direcțiilor care influențează agricultura românească și europeană.

„Deschiderea Congresului va introduce participanții în contextul actual al agriculturii românești și europene, prin intervenții ale reprezentanților autorităților naționale, ai misiunilor diplomatice și ai partenerilor instituționali europeni, oferind reperele necesare pentru înțelegerea temelor care vor fi aprofundate pe parcursul evenimentului. De aici, discuțiile vor continua într-o succesiune firească, construind un parcurs coerent de la context și politici publice către analize aplicate, soluții concrete și concluzii relevante pentru sector”, arată Alina Crețu.

În cadrul Congresului „De la fermieri pentru fermieri” va avea loc decernarea premiilor „Porumbul de Aur” și „Spicul de Aur”, competiții care recunosc performanța în agricultura românească. Concursul „Spicul de Aur”, lansat în 2025, va avea în 2026 prima ediție de premiere, marcând un moment important în consolidarea acestei inițiative dedicate excelenței și rezultatelor concrete din fermă.

„Prin această ediție din 2026, Forumul APPR își reafirmă misiunea de a crea un cadru autentic de dialog – un „Punct Zero al Dialogului Agricol European” – în care vocile fermierilor, ale cercetării și ale decidenților se întâlnesc pentru a construi împreună viitorul agriculturii”, transmite Alina Crețu.

Congresul anual organizat de Forumul APPR are loc în București, începând cu ora 13 la Hotel Novotel, pe 12 februarie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin intermediul unei scrisori deschise, Sindicatul Fermierilor Patrioți solicită autorităților noastre excluderea sectorului agricol din iTA - acordul comercial interimar.

„Vă adresăm această scrisoare deschisă în contextul deciziilor europene privind acordul UE - Mercosur și, în mod particular, al posibilității aplicării sale provizorii prin acordul comercial interimar (Interim Trade Agreement – iTA). Obiectul solicitării noastre este unul precis și limitat: excluderea sectorului agricol din acordul comercial interimar și din orice formă de aplicare provizorie a acordului UE – Mercosur”, precizează Sindicatul Fermierilor Patrioți, care-și argumentează solicitările după cum veți vedea mai jos.

Aplicarea provizorie este o opțiune politică, nu este o obligație juridică. „În dreptul Uniunii Europene, aplicarea provizorie a acordurilor comerciale este o decizie discreționară a Consiliului, limitată la domeniile aflate în competența exclusivă a UE. Tratatele nu impun aplicarea automată și integrală a tuturor capitolelor eligibile. Prin urmare, Consiliul poate decide în mod legitim ca anumite sectoare să fie excluse din aplicarea provizorie, atunci când acestea prezintă: riscuri economice disproporționate; impact social major; sensibilitate politică ridicată. Agricultura îndeplinește cumulativ toate aceste criterii.”

Agricultura produce efecte structurale, ireversibile în faza provizorie. Spre deosebire de alte sectoare economice, agricultura nu dispune de mecanisme rapide de ajustare. Aplicarea provizorie a concesiilor agricole generează: presiune imediată asupra prețurilor la poarta fermei; pierdere accelerată a cotei de piață pentru producătorii locali; falimente și efecte sociale în mediul rural. „Aceste efecte apar înainte ca statele membre să fi ratificat acordul și sunt dificil sau imposibil de corectat ulterior, chiar dacă acordul final ar fi modificat sau respins”, se menționează în scrisoarea deschisă a Sindicatului Fermierilor Patrioți.  

Precedentul CETA demonstrează riscul „provizoriului prelungit”. Experiența acordului UE - Canada (CETA) arată că aplicarea provizorie poate dura ani de zile. În acest interval, efectele comerciale sunt depline, iar marja de intervenție politică a statelor membre este minimă. „Repetarea acestui model în cazul Mercosur, într-un sector mult mai sensibil precum agricultura, ar amplifica riscurile economice și sociale.”

Contextul juridic impune prudență. „Decizia Parlamentului European de a solicita un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea acordului UE -Mercosur cu tratatele UE indică existența unor îndoieli juridice serioase. Aplicarea provizorie a capitolelor agricole înainte de clarificarea acestui cadru subminează principiul cooperării loiale între instituțiile UE; reduce legitimitatea democratică a acordului și, totodată expune statele membre la efecte ireversibile în lipsa certitudinii juridice.”

Mecanismele de salvgardare nu oferă protecție efectivă în faza provizorie. Instrumentele de salvgardare prevăzute în acorduri comerciale sunt reactive, nu preventive; lente în raport cu dinamica pieței agricole și dificil de activat politic în faza de aplicare provizorie. „Protecția reală a fermierilor nu poate fi construită pe mecanisme post-impact, ci pe prevenirea expunerii premature.”

Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Fermierilor Patrioți, subliniază: „Solicitarea noastră este proporțională și temporară. Nu solicităm excluderea definitivă a agriculturii din acordul UE – Mercosur, ci solicităm excluderea sectorului agricol din iTA și din aplicarea provizorie, menținerea agriculturii pentru faza de ratificare completă, precum și includerea ulterioară doar în condițiile unor garanții funcționale și verificabile. Această abordare este proporțională, reversibilă și compatibilă cu dreptul UE și cu practica instituțională”.

Florin Platon, vicepreședintele Sindicatului Fermierilor, conchide: „Solicităm autorităților să susțină oficial, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, excluderea sectorului agricol din acordul comercial interimar (iTA) și să comunice public această poziție. Considerăm că protejarea agriculturii în faza provizorie este o condiție esențială pentru stabilitatea economică, socială și politică a României și pentru legitimitatea pe termen lung a oricărui acord comercial”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează sesiunea de depunere on-line a proiectelor pentru intervenția DR-16 Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Astfel, sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară în perioada 19 ianuarie – 20 martie 2026. Alocarea financiară stabilită pentru această sesiune este de 151.383.529 euro, împărțită astfel: 70.383.529 euro pentru sectorul legume (ferme individuale), 51.000.000 euro pentru sectorul cultura cartofului și 30.000.000 euro pentru sectorul forme asociative – sector legume.

Valoarea sprijinului public este de maximum 3 milioane de euro/proiect pentru formele asociative din sectorul legume, respectiv, 2.000.000 euro/proiect, cu excepția acelor proiecte care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole a căror valoare este de maximum 300.000 euro/proiect, pentru alte culturi decât cea a cartofului, respectiv de maximum 700.000 euro/proiect în cazul utilajelor agricole achiziționate de către formele asociative, indiferent de cultură. Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 65%, raportat la costurile eligibile ale proiectului.

Fermierii și formele asociative pot obține finanțare nerambursabilă prin DR-16 pentru o serie de investiții eligibile, dintre care amintim: înființarea și dezvoltarea exploatațiilor de legume și cartofi, precum și investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor, dar și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului.

Totodată, sunt eligibile costurile ce vizează înființarea și dezvoltarea unităților de condiționare sau de depozitare, achiziția de echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și alte echipamente de diminuare a efectelor acestor fenomene, înființarea şi modernizarea echipamentelor pentru irigații în fermă, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă – doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de cheltuieli eligibile prin intervenția DR-16 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere a sesiunii (19 ianuarie – 18 februarie 2026) este de 68 de puncte pentru ferme individuale și forme asociative, iar pentru componenta „cartof” pragul este 50 de puncte. Ulterior, pragul de calitate lunar scade până la pragul minim de 40 de puncte aferent ultimei etape lunare (19 februarie – 20 martie 2026) pentru ferme individuale și forme asociative și până la 30 de puncte pentru componenta „cartof”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Varianta consultativă a Ghidurilor solicitantului pentru intervențiile referitoare la exploatațiile pomicole, la condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole, precum și la crearea sau modernizarea infrastructurii de acces agricolă, din Planul Strategic 2023 -2027, se află în consultare publică.

Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală, în calitate de Autoritate de Management pentru Planul Strategic 2023-2027, a publicat varianta consultativă a Ghidurilor solicitantului pentru intervențiile:

• DR 15 – Investiții în exploatații pomicole;

• DR 22 - Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole;

• DR 27 – Crearea/modernizare infrastructurii de acces agricolă.

Perioada de consultare publică este de 15 zile calendaristice, începând cu data publicării, respectiv 2 august 2023. Eventualele propuneri și observații pot fi transmise la adresele de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Ghidurile solicitantului pot fi consultate pe paginile de internet ale MADR și AFIR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Solidaritatea, în România, nu mai este de mult o valoare, a rămas un simplu cuvânt în dicționar. Dar să vedem cum îl explică DEX-ul. „Solidaritáte s. f. Faptul de a fi solidar (cu cineva sau cu ceva); sentiment care îi determină pe oameni să-și acorde ajutor reciproc”. Iar „solidar” înseamnă că ești legat de cineva sau ceva printr-o responsabilitate și un interes comun, înseamnă unit.

Nu doresc să abordez solidaritatea în general, la întreaga societate românească. Cu toate că, având în vedere situația pandemică pe care o traversăm, ne-ar fi prins bine să fim solidari.

Vreau să rămân la agricultură și vă întreb (mi-aș dori să vă priviți și să priviți în jur cu sinceritate): regăsiți solidaritatea în acest domeniu?

Răspunsul meu e NU!

Și vin cu un exemplu recent. Un fermier din județul Ilfov, Daniel Radu, a cumpărat o fermă vecină, cu mai bine de o sută de hectare, suprafață pe care vânzătorul o lucra în arendă. Pe scurt, contractele înregistrate la primărie au fost preluate și respectate de noul arendaș. Doar că un coleg, vecin cu fermierul ilfovean, deci un alt fermier, a mers din poartă în poartă ca să obțină de la oameni terenurile însămânțate de Daniel Radu. Arendatorii nu mai înțeleg nimic, mai ales că ambii agricultori le-au dat arendă, unul pentru că are contracte, celălalt pentru că vrea să obțină el terenurile. Fermierii se bat acum în instanțele judecătorești. Logica zice că dacă un fermier a cumpărat o fermă și a preluat contractele de arendă, un alt fermier, coleg, nu se bagă decât dacă vreunul din arendatori vrea să schimbe arendașul, ceea ce oricum trebuie făcut conform legii, existând niște termene, niște condiții, obligații de fiecare parte.

De la acest exemplu și din discuțiile cu Daniel Radu am ajuns la solidaritate sau, mai bine spus, la lipsa solidarității instalată în spațiul rural, acolo unde viața nu-i ușoară și oamenii ar trebui să fie mai uniți, mai apropiați.

Solidaritatea se bazează pe comunitatea de interese, obiective și standarde. Se referă la legăturile dintr-o societate, care unesc oamenii, îi aduc împreună. Din păcate, în agricultura autohtonă solidaritatea lipsește. Dacă ar fi altfel, n-ar exista nici exemplul următor.

Primesc frecvent mesaje de la mici fermieri care lucrează 10-20-50 de hectare și care spun că nu se pot dezvolta, nu-și pot extinde fermele deoarece statul îi sprijină doar pe cei mari. „Tot cei care au trebuie să aibă și mai mult?”, întreabă micii agricultori, care susțin că pentru ei este imposibil să viseze la tractoare noi de mare putere. În schimb, i-ar ajuta ca statul să-i finanțeze la cumpărarea de tractoare mari, plus mașinile agricole aferente second-hand. Astfel le-ar fi mult mai ușor să-și extindă fermele, să-și dezvolte reale afaceri agricole.

Însă, până să-i ajute statul, mă gândesc că s-ar putea ajuta chiar ei. Prin asociere! Uniți, doi, trei, zece, nu știu, și-ar putea achiziționa utilajele necesare, noi și nu second-hand, le-ar putea folosi la comun, după un plan/program stabilit împreună. 

Trebuie să ne recunoaștem această neputință, de a fi solidari, de a ne uni pentru a ne fi bine.

Și trebuie să mai recunoaștem ceva. Știu, e greu, dar greșim toți, noi, românii. Ne consumăm energia uitându-ne în curtea vecinului și invidiind, în loc să ne vedem de treaba noastră, investindu-ne energiile în propriile afaceri. În urmă cu mulți ani, mi-a povestit un alt fermier, vecinul lui care n-a avut parte de o răsărire prea frumoasă a culturilor de toamnă a trecut cu tractorul peste culturile răsărite ca la carte ale colegului lui fermier. Și toate aceste povești pe care le-am înșiruit aici nu sunt cazuri izolate.

Cei mici se supără pe cei mari și viceversa.

Dacă ar exista solidaritate, unitate, poate și politicul ar fi mai atent la agricultură, la spațiul rural, poate că politicile și strategiile agricole ar pleca de jos în sus, așa cum este firesc.

Să fim solidari, dacă vrem ca guvernanților să le pese și să lucreze pentru noi. Altfel, conducătorii noștri sunt oglinda poporului.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole, finanțate prin submăsura 4.2 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea se va desfășura în intervalul 8 octombrie 2021, ora 9.00 – 7 ianuarie 2022, ora 16.00.

Alocarea financiară pentru această sesiune este de 182.777.722 de euro, fondurile fiind împărțite în două componente, astfel: 143.611.067 de euro pentru investiții de modernizare în procesarea/marketingul produselor agricole și 39.166.655 de euro pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase.

Sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și forme asociative și de 40% pentru alte întreprinderi. În cazul investițiilor colective, intensitatea sprijinului poate crește cu 20%, finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR fiind astfel de 70% din valoarea totală eligibilă a investitei.

Valoarea fondurilor europene obținute variază în funcție de tipul de beneficiar și de investiție, astfel: pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, sprijinul financiar este de 800.000 de euro/proiect pentru investițiile noi și de 600.000 de euro/proiect pentru modernizare/extindere.

De asemenea, solicitanții constituiți ca întreprinderi mijlocii pot accesa fonduri în valoare de 1.200.000 de euro/proiect pentru investițiile noi sau de 1.000.000 de euro/proiect pentru modernizare/extindere. Pentru alte întreprinderi și pentru solicitanții constituiți în forme asociative, valoarea sprijinului crește la 1.500.000 de euro/proiect în cazul investițiilor noi permise și la 1.200.000 de euro/proiect pentru modernizare/extindere.

Pragul de calitate lunar pentru depunere prin submăsura 4.2 începe de la 65 de puncte, valabil între 8 octombrie și 7 noiembrie 2021, scade la 50 de puncte în perioada 8 noiembrie – 7 decembrie 2021 (45 de puncte pentru componenta investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase) și atinge pragul minim de selecție a proiectelor de 15 de puncte în intervalul 8 decembrie 2021 – 7 ianuarie 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html