Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte că până la 31 ianuarie 2013 (inclusiv) se depun cererile pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză pentru motorina utilizată în agricultură, trimestrul IV 2012.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură.

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare depun cererile trimestriale de solicitare a ajutorului de stat, însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi de documentele prevăzute de Ordinul MADR nr. 126/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit Ordinului MADR nr. 126/2010 cu modificările şi completările ulterioare, cererea trimestrială de rambursare a ajutorului de stat nu poate depăşi 40% din cantitatea totală, stabilită conform acordului prealabil de finanţare prin rambursare.

Cantităţile de motorină ce beneficiează de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare se stabilesc prin ordin al ministrului, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu încadrare în prevederile bugetare aprobate.

Beneficiarii accizei reduse pentru motorina utilizată în agricultură riscă amenzi de până la 20.000 de lei, dar şi pierderea dreptului de a încasa acest ajutor de stat, pentru o perioadă de trei ani, dacă, în urma controalelor, se dovedeşte că au beneficiat de un ajutor necuvenit.

Vânzarea motorinei pentru care s-a acordat ajutor de stat sau utilizarea acesteia în alte scopuri decât cele prevăzute de lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei.

Ajutor necuvenit reprezintă orice sumă care, în urma verificărilor efectuate de către APIA sau de către alte instituţii abilitate, se constată că a fost acordată beneficiarilor care nu au respectat prevederile legale.

George Ghidrigan

Cum n-am fost niciodată, nu sunt şi, în mod sigur, nici că voi fi cândva vânător – nici măcar de ştiri senzaţionale, precum cea cu găina născătoare de pui vii, care a stârnit mare vâlvă în epocă şi a lansat în media un nou maestru (?!?) săritor din barcă în barcă, exemplu demn de urmat pentru tinerii jurnalişti, profit – iată – de faptul că s-a împlinit recent un număr de ani de la trecerea prin Parlament a Legii de reglementare a nobilului sport - ce chestie dom'le, să numeşti sport, şi încă nobil, uciderea păsărilor cântătoare, pentru a-mi da şi eu cu presupusul şi a spune răspicat:

Atenţie, fraţilor, la puşcoace, bombarde şi bombardele! Şi nu numai de Sfintele Sărbători de iarnă. Nu de alta, dar vă amintiţi, că în deceniul trecut un ditamai ministru – şi unde mai pui că al Agriculturii, deci de-al nostru – era să-şi piardă bărbăţia – scuzaţi expresia, dar am folosit cea mai elegantă expresie cu putinţă, puteam să spun……dar să lăsăm – într-un accident cu pac-pac, că de asemenea, cu destul de multă vreme în urmă, ce-I drept, fratele unui staroste al Capitalei, ăl mare şi tare şi hoţ de multe parale – făcu şi el cunoştinţă – cu ce plăcere vă daţi seama – cu niscaiva alice.

N-am să zic în poponeţ, că nu frecventez cafenelele de fiţe. Bum, bum şi iarăşi bum. Deşi, dacă stau şi mă gândesc bine nu e rău, chiar deloc, ca din când în când ăi de pleacă la vânătoare cu o puş că şi un ogar, vorba cântecului, să mai simtă şi dânşii pe pielea lor cum e să fie luaţi drept ţinte.

Target – zic englezii. Nu de alta dar, la mintea cocoşului – ăla de e pasăre şi nu uzurpator al numelui celebrului, excentricului, dar genialului pictor spaniol Salvador Dali – una e să fii în spatele armei şi cu totul alta în cătarea, deci în faţa ei. Perspectiva e cu totul schimbată şi se prea poate ca dintr-o astfel de întâmplare să găseşti că mult mai uman, dar la fel de distractiv este să te dotezi cu un aparat foto ieftin – costă doar câţiva euroi, ori cu o cameră video – e mai scumpă, dar face şi în loc să omori cu sânge rece zburătoare sau animale ale pădurii pentru a-ţi satisface pornirile ucigaşe, prea puţin creştineşti, se înţelege, să tragi, să tragi şi iar să tragi doar câteva poze la minut.

Părerea mea! Zâmbiţi, vă rog! Dacă puteţi! Dacă nu…..să despuieţi că tot v-am ciuruit în acest decembrie că asta a fost Ponta ce-am pontit.

CONVORBIRI... nu cu   ȘTREANGUL DE GÂT!

DUPĂ….. CHIAR UN AN  M.M. MIHAIL

Am început dialogul nostru acum la sfârşit de an cu o întrebare banală:

- Ce mai faceţi, dle dr. ing. Dimitrie Muscă?

- Pe timp de criză, după seceta din acest an şi după dispute interminabile politice, eu fac profit şi la Combinatul Agroindustrial din Curtici şi la cel din Olari.

- Păi zice lume că ceva, ceva ploaie aţi mai avut!...

- Care lume, cea care a devastat sistemele de irigaţii?

- Şi mai zice lumea că aveţi un pământ mănos...

- Nu cumva aceeaşi lume care nu vrea să hrănească pământul? Dacă nu-i dai pământului ce-i trebuie, nici el nu-ţi dă.

- Aţi mărit densitatea grâului semănat în această toamnă la peste 900 de boabe pe metru pătrat. Nu este prea mult?

- Mult ar fi dacă n-ar avea hrană necesară.

- Este determinantă hrană.

- Nu! Mai sunt necesare tratamentele. Nu curative, ci preventive. Am experimentat ani de zile, am contrazis cărţile şi doresc să am în mod constant peste 8.000 de kg grâu la hectar.

- Am mai văzut în biroul dvs că v-aţi extins sistemul de control şi informaţional.

- Pentru mine informaţia înseamnă viaţă. Trebuie să ştiu tot ce se întâmplă în agricultura din România din UE şi din toată lumea.

- Da, dar eu mă refer la informaţia din Combinat!

- Mi-am instalat un sistem de supraveghere şi control în toate secţiile şi de ce să nu spun că este împotriva celor certaţi cu cinstea.

- Stau uneori şi mă gândesc la faptul că sunteţi unic în România şi dacă nu greşesc printre puţinii care au realizat integrarea totală, adică de la - cum spuneaţi – semănat iarba la producţia şi vânzarea de salam.

- E ca şi cum ai întreba un englez de ce are un gazon aşa de bun. Pot să dau un răspuns simplu: am găsit relaţia între pedeapsă şi recompense.

- Aş mai adăuga şi PROFESIONALISM.

- O spun şi o repet mereu că agricultura este ştiinţa. Acest lucru trebuie să-l ştie în primul rând proprietarul pământului, cei care investesc în agricultură, politicienii, mai ales când sunt la guvernare şi nu în ultimul rând ziariştii care se încumetă să scrie sau să vorbească despre agricultură.

- Aţi câştigat lupta cu asiguratorul.

- Le-am demonstrat celor de la ASIROM că celor din România care practică agricultura nu li se poate aplica zicala “S-a întâlnit hoţul cu prostul”. Aş vrea ca exemplul meu să-l urmeze toţi cei ŞMECHERIŢI de asiguratori.

- Şi ceva cuvinte la sfârşit de an...

- În primul rând, dacă nu se poate să înceteze războiul politic, măcar un armistiţiu pe 50 de ani!!!

- Aşa să fie!!!

ACESTA  ESTE UN PAMFLET  ŞI TREBUIE TRATAT CA ATARE

CARICATURĂ A.F.BADIU

Hai să trăieşti convergent Şefule! Cum adică, te întrebi? Păi îţi spui io, că văzui că eşti suptţirel rău la ultimili firmane de la Western High Gate. Convergenţa vra să zică, că pă termen mediu, noi, românii, bulgarii şi alţii de alde noi den UE, carele acu’ puşcă francu’, o să trăim ca nemţii, englejii sau franţujii, dacă nu ca sudejii, carele e ăi mai ăi, pă nivel dă trai.

Aşadar şi aşadeci, o să ajungem în câţiva ani, pin’ 2019, ori 2020 (că cât mai ie?), să avem lefi, penzii, educaţii, sănătăţi, alea, alea, ca’ cum are ei acu’. Ce să mai vorbim, Raiu’ pă Pământ! D’asta ţ’am iepistolat. Dacă, Doamne fereşte, îi lasă chefu’ dă treabă, că dacă tot ne convergem noi spre paralele lor, o să se conveargă şi ei pre munca noastră. Legea acţiei şi recţiei, cum am învăţ io la comasat, că l-am făcut şi pă ăsta! Cearcă să gândeşti oleacă, că de aia ţ’a dat Ăl de Sus, galava!

Putem noi, ca naţie vreau să zic, să-i ţinem pă toţi puturoşii Europei pă ajutoare din munculiţa noastră? Noi, câteva meleoane, hai doj’două (că o să ne vie iar chefu’ de…, nu poci să scriu vorba aia!), poa’ să ţie pă munculiţa lor, j’de sute de meleoane dă cetăţeni europeni, care’s plini dă ţâfne, ca’ cum s’arată pe la tevereurile? Întreb? Cre’ că tre’ să te iei în braţe, să te duci la NeaTraian şi să-i arăţi grija mea, chiar dacă o să zică că mor de drum lung.

Mă risc pintru’ naţiune! Pentru convergenţă, cre’ că tre’ să activăm noi dreptu’ nost’ dă veto la prima generală dă la Brucsel. Să spunem un nu hotărât principiului convergenţei care le e lipit ca marca de scrisoare (şi ştiu ce zic, că’s poştar la o adică!) de …., cum îi zice? Coeziune! Aşa, că bine zici!

Gata! Trecem la ielectoralile dă iarnă! Bre, mult mă bucur dă faptul că se învârtoșă şi la noi obiceiu’ să avem ielectorale de vară şi dă iarnă, ca olimbiadele.

Am ajuns în rându’ lumii! Ura! Nu poci să zic că ie cum m-am socotit io, da’ decât de loc, mai bine aşa, că nemulţumitului i se ia daru’. Bine că veni vorba! Mie îmi pare rău de Dom Victoraş de dete cu daru’ de ielectorale de pămânţi, da’ n’avu spor. Acu’i drept că nu mai veni catindatu’ cu damijonu’ dă netimbrată la poarta ielectorului, da’ cine’l împiedică păi elector să se ducă cu damijonu’ la naşu’, că n’am văzut pân’acu’ catindat făr’de fini, şi fin făr’de catindat! Să’l văz io pă ăla carele venea, să mă impiedice, pă mine (fin ca’cum ar veni), să dau de beut la crâşmă la finii mei din colegiu’, că cu cine nu sunt io fin? Păi nu ne-am uscat budigăii la acelaşi soare? Poa’ să zică cineva că nu mi-e mie, fin, naşu’? Cu obiectili’i mai greu, că nu se vinde pă prafu’ ăsta. Doar nu ierea să le dau pă toatele-toate la ielectori, că ierea clar cine iasă! Mege la juma’ din preţu’ lu’ ălea chinezeşti. Vrai? De duci în Obor, la Tradişănalciordidproduct, că te ştie a mea, şi-ţi eie dupe coloru’care-ţi convie. A’Mea te ştie, o să-ţi facă şi reducere. Cu pixele, e mai greu, că nu mai vrea năpărstocii să scrie, de când cu copy- paste şi referate.ro. Cre’ că puteau să bage în ougeu’ ăla şi nişte smartfoane ori tableturi. Mă bucur că nu ieşi obectivele din campanie: aleşi cinstiţi şi dăştepţi. Păi dacă ie cinstiţi, noi ăştia care trăim din osteneala lor n’ajungem muritori de foame?

Vrai esemplu’? Îţi dau esemplu’! Dacă văru’, care e primare (ţ’am mai zis!) ierea cum vru ăştia, mai urneam io din loc hogeacu’ lu’A Mare, ori privata lu’A Mică. De unde? Că de unde curge, pică, aşa că tre’doar să te apleci, să culegi. Crezi că ajungeam io (care’s cetitor de caţavenci!), să-i fiu asestent persoanal, pă distribuţie dă ajutoare UE pintru puturoși? Bre, nu ierea bine!

Ascultă ici’şa! Adicătelea, dacă ar fi fost să fie şi cinstiţi şi dăştepţi pă deasupra, bag sama că se ducea pă apa sâmbetii şi parcurile din crânguri, şi piscinili de pă malu’gârlii şi sălile dă sport din satele cu boşorogi.

Ca să nu mai vorbim dă terenuri dă fotbal pintru comunili de deal şi de munte. Bun înţeles că în pantă, că de ălalealante, pă neted, poa’să le facă orice cioban cu patru’ clase (analfabet funcţional pă domneşte!)! Adio poteci dă joghing, înţelenire dă dă surpături, surparpare de văgăuni, centre dă formare profesională în căşile dă moşnegi, proecte (POS-DRU, păbrucseleză) dă învăţat parchinsoniştii să vâre aţa’n ac. Ce dracu (Doamne iartă-mă!), chiar nebunisem cu toţii, de ierea să facem aşa o greşeală?

Bine că ieşi cum ieşi!

Apropo! I’adevărat că don’Barosu’ îl numi pă Şefu’, Gubernator? Gubernatoru’ ie mai mult ca Preşu’? Emailează-mi, să nu mor prost şi m-o bate gândul să catindez la ielectoralele dă vară! Ce zici? Că dacă ierea să alegem şi dăştepţi şi cinstiţi, se dubla? Că bine zici! Cum drac’ mai reduceam număru’ dă parlamentari, cum vrea Gubernatoru’?

Gheorghe