Emanoil Aron: „La rapiță, în 2016, marja de câștig a fost bună. A compensat marjele foarte mici înregistrate la grâu și orz”
De omul de afaceri călărășean Emanoil Aron, fermier care a cochetat inclusiv cu politica (a deținut funcții în PDL, acum PNL), am putea spune că „se lipește banul ușor”, dacă ar fi să ne gândim că a încasat sume substanțiale în 2014 ca salariat și acționar la Mig Vas (unde marja la rapiță, în 2016, a fost bună, conform propriilor afirmații, cât și declarației de avere a soției), salarii frumușele de la Ostrovit (30.000 de lei în 2013), dar și alte beneficii din alte zone de business.
Sursa principală a averii fermierului călărășean (președinte LAPAR Constanța, „momentan”) provine, după cum am mai spus, din firma Mig Vas SRL unde, deopotrivă ca angajat și acționar, Aron a încasat în 2014 peste 360.000 lei, iar din arendă peste 60.000 lei. În prezent, omul de afaceri exploatează nu mai puțin de 2.400 ha suprafață arabilă pe raza județului Constanța, din acest total, circa 12-15 la sută fiind teren în proprietate.
Pe lângă firma care se ocupă de cultura cerealelor, oficialul LAPAR Constanța mai deține și Mig Vas Distribuție, entitate care are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al produselor chimice și o cifră de afaceri de peste 7 milioane de euro anual, cu aproape un milion de euro profit în 2014-2015.
Destul de rezervat în declarații, cu ocazia unui eveniment DuPont Pioneer, am reușit totuși să aflăm de la Emanoil Aron care este viziunea sa asupra continuării SVC, prețurilor la cereale, cât și despre coooperative și altele.
Revista Fermierului: Șefia LAPAR sprijină continuarea Sprijinului Voluntar Cuplat, mai ales că suprafețele aferente înverzirii vor trebui să crească (soia, mazare, lucernă). În calitate de președinte al Ligii pe județul Constanța, credeți că sunt de ajuns măsurile cuprinse în acest sprijin?
Emanoil Aron: Personal, consider că sunt suficiente măsurile SVC aplicate agriculturii; sunt chiar prea multe și extrem de complicate.
R.F.: E mai scump să înființezi ZIE decât banii pe care urmează să-i încasezi de pe urma lor?
A.E.: În cazul unor culturi, da. Dacă ne gândim la condițiile obligatorii de eligibilitate la zona interes ecologic (ZIE), zona verde, cea de 54 de euro, la efortul pentru înființare în toamnă și desființare în primăvară, cheltuielile sunt semnificative, comparabile aproape cu banii pe care îi primim.
R.F.: Ce ați avut în anul de campanie 2015-2016 pe aceste ZIE?
A.E.: Am avut culturi de soia și mazăre, dar au rămas și suprafețe pentru a le cultiva cu amestecuri care urmează să fie desființate.
R.F.: Vă situați pe „drumul cerealelor”, aproape de Portul Constanța. Pentru a vinde eficient, în contextul unei locații favorabile, considerați că vă este mai ușor? Costurile de transport sunt mai mici?
A.E.: Prețurile sunt unice la Portul Constanța. Diferența o face distanța de la port la exploatația fiecăruia. Noi suntem ușor avantajați aici, fiind relativ aproape (100 și ceva de kilometri), față de colegii din Oltenia, Banat, unde le revine o sumă sensibil mai mică.
R.F.: Cu cât ați vândut grâul?
E.A.: În decembrie 2016 și ianuarie 2017 grâul s-a vândut cu 163-164 euro, dus în portul Constanța. S-a vândut însă grâu și cu sume care au variat între 150 și 160 de euro în vară-toamnă, 2016.
R.F.: Ați reușit să vă asociați și cu alți producători, așa cum a reușit colegul dumneavoastră, Ilie Dan, președintele cooperativei Cerif Oil, astfel încât să obțineți prețuri mai bune?
E.A.: Asociere în zona noastră... nu prea s-a concretizat în cultura mare. Motivul – nu s-a simțit nevoia încă. Politica asocierilor este diferită, în zone diferite. Depinde cât de mult consideră oamenii necesar și dacă sunt compatibili. Asocierea asta este destul de delicată. (...) Dinamica ei este perpetuă; se va realiza în timp. Nu cred că trebuie grăbită sau impusă. Sunt zone și în județul Constanța unde aceste cooperative funcționează foarte bine. Mă refer în primul rând la cea din zona Agigea, coordonată foarte bine de câțiva ani de Gheorghe Lămureanu.
R.F.: Ce structură de cultură ați înființat în toamna anului 2016?
E.A.: Am însămânțat circa 450 cu rapiță, 500 ha cu orz, aproximativ 1.000 ha grâu, cam 200 ha cu floarea-soarelui, puțină mazăre, porumb...
R.F.: La porumb, observăm că nu v-ați expus prea mult.
E.A.: N-am plusat foarte mult cu porumbul deoarece zona în care suntem noi este una aridă, neirigată. În plus, vorbim de o zonă colinară, mai puțin favorbilă culturii porumbului.
R.F.: Care au fost furnizorii de material semincer pe care dumneavoastră ați mizat în sezonul agricol 2015-2016?
E.A.: Categoric, Pioneer a fost unul dintre furnizorii importanți, însă, în același timp, am cultivat și semințe de la ceilalți. În ziua de astăzi, potențialul genetic este relativ apropiat. Noi trebuie să înțelegem că diferența majoră o face tehnologia pe care o aplică fiecare fermier, dacă exceptăm natura din ecuația asta, adică precipitațiile.
R.F.: La rapiță cât ați investit la hectar? Care a fost marja de câștig?
E.A.: Rapița a costat 3.500-3.800 lei pe hectar. Marja de câștig a fost bună, undeva peste 1.500 lei pe hectar, care a compensat marjele foarte mici de anul trecut, înregistrate la grâu și orz.
R.F.: Grâul este în continuare căutat. Se vede din cererile de ofertă ale Egiptului. De ce, în continuare, jocurile se fac la un nivel atât de înalt, iar producătorul, cel care ar trebui să încaseze profitul cel mai mare, totuși nu îl obține?
E.A.: Situația este complicată. Noi trăim sub dictatura pieței. Trebuie să înțelegem asta. Noi n-o putem controla, nici chiar la nivel de țară.
R.F.: Ați putea negocia prețuri mai bune?
E.A.: Foarte greu. Prețurile care sunt stabilite la Bursă; greu pot fi influențate de producători. Prețul îl face Bursa, respectiv cererea și oferta. Nouă, producătorilor, nu ne convine treaba aceasta, dar trebuie s-o acceptăm.
R.F.: Cum generați capital rulant, în condițiile întârzierilor înregistrate la subvenții?
E.A.: Fiecare fermier are propria politică. Este o anumită capitalizare care vine din anii mai buni și care ne ajută să trecem prin vârfurile astea mai puțin favorabile. Completarea vine și prin bănci - creditul și, parțial, beneficiem de finanțarea furnizorilor de inputuri (credit-furnizor).
R.F.: Dacă v-ați afla acum în fața ministrului, personal, vizavi de actele normative care vau creat probleme în ultimii ani, ce i-ați transmite, concret?
E.A.: La Ordinul 619 sunt mai multe probleme care trebuie modificate, în sensul simplificării lor. Trebuie să se țină cont de situația concretă a terenurilor din România, a formei de proprietate. Forma inițială, cu deținerea fără echivoc, care a fost modifcată și trebuie menținută, nu se putea opera cu ea în România. Trebuie să pornim de la situația concretă a fondului funciar din România și aplicat acest ordin, plecând de la situația concretă a fondului funciar.
R.F.: Ce suprafață de teren arabil dețineți în proprietate?
E.A.: Cam 12-15 la sută din suprafață, iar restul în arendă.
R.F.: Pentru restul, știm că vă confruntați cu o birocrație mare, acte foarte multe...
E.A.: Foarte multe, proprietari lipsă, forma de proprietate incertă la proprietarii de teren, care dau o groază de bătăi de cap.
R.F.: Pentru a scăpa de aceste bătăi de cap, sunteți dispus să cumpărați teren în perioada următoare?
E.A.: Cred că trebuie ca fiecare fermier să aibă la dispoziție un mix de soluții, și proprietate, și arendă. Terenurile au ajuns la niște prețuri foarte mari, care la nivelul actual al arendei, amortizarea va fi greoaie. Producătorii agricoli au cumpărat în perioada aceasta teren, încercând să comaseze și să-și securizeze afacerea, dar pe viitor, la prețurile la care s-a ajuns, povara va fi foarte grea. Un teren, la prețurile actuale, nu se amortizează în 15-20 de ani, iar după aceea devine o problemă de decapitalizare. La noi, media la hectar este de 3.000 – 3.500 euro, fiind o zonă defavorizată, nu o categorie de teren din cea mai bună.
După cele „12 milioane de plăpumi”, „mintea și organismul fizic”, Daea uimește din nou: „Roșii care ar încăpea în 440 de TIR-uri pline, înșirate pe o distanță de 4,5 kilometri”
Fermierii înscriși în registrul unic pentru accesarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate până joi, 16 februarie 2017, ar putea produce roșii care ar încăpea în 440 de TIR-uri pline, înșirate pe o distanță de 4,5 kilometri, a precizat ministrul de resort în prima sa conferință de presă.
Obișnuiți deja cu descrierile plastice și relativ stereotipice, dar deopotrivă haioase ale potențialului unor programe derulate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), emise în eter chiar de către liderul acestei entități, iată cum alte cifre reinterpretate au fost raportate astăzi de însuși Șeful „Palatului Ministerului Agriculturii și Domeniilor”, situat în strada Carol I din București.
Practic, ministrul Agriculturii recidivează după alte afirmații hilare făcute în acest mandat, cum sunt „organismul fizic” și cele „12 milioane de plăpumi” din lâna oilor autohtone.
De această dată, vorbim de potențialul de producție a tomatelor printr-un program de sprijin tip de minimis.
„Până la această dată, în România au fost înscriși în registrul unic pentru accesarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate un număr de 2.253 de fermieri. De asemenea, există la direcțiile agricole, în evidențele lor, un număr de 8.023 fermieri care urmează să-și completeze documentația, în așa fel încât să fie înscriși în acest registru. (...) Numai dacă ar rămâne aceste cereri și cu producția pe care trebuie s-o obțină, prevăzută în actul normativ, ar însemna că România, în acest an, va produce 4.400 de tone de tomate în exterasezon, ceea ce înseamnă 440 de camioane, adică 4,5 kilometri de TIR-uri pline cu tomate, cu roșii produse în spațiile încălzite din România”, a precizat Petre Daea.
Nu cu mult timp în urmă, moderatorul unei emisiuni agricole de succes, transmisă de TVR duminică de duminică, îl întreba pe Daea despre un punct din programul de guvernare în domeniul agriculturii, care prevede construirea de centre de colectare a lânii şi pieilor de ovine şi caprine.
Răspunsul șefului MADR a fost magistral: „Sunt 12 milioane de oi. Au trei kilograme oaia. O plapumă cât ar fi? Trei kilograme. Ar fi 12 milioane de plăpumi în România pentru săracii ăştia”, a spus Daea.
La momentul la care Daea era audiat în comisia de specialitate, la începutul lunii ianuarie 2017, el se lansa într-o serie de considerații în fata jurnaliștilor prezenți atunci la Parlament: „Sper ca mintea să mă țină în stare să nu fac greșeli”. Întrebat apoi până la ce oră va lucra, Petre Daea răspundea impasibil: „Până poate să reziste organismul fizic ca să faci treaba. Un conducător ajunge el înaintea celorlalți”.
3.000 de euro pentru producătorii de tomate în sere și solarii
Producătorii agricoli din România sunt susținuți, printr-un program guvernamental, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.
Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.
Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179.752.000 lei, contravaloarea în lei a 40.000.000 euro și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Cererile și documentele justificative pentru acordarea acestui sprijin financiar se depun la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București. Prin acordarea ajutorului de minimis se urmărește obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, precum și o eficiență economică în realizarea și valorificarea acestora. De asemenea, ajutorul va contribui la creșterea și stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor de materii prime, la echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mai stabilă și mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri.
Pentru implementarea programului de susținere a producției de tomate în spații protejate a fost emis un ordin de ministru privind stabilirea responsabilităților la nivelul MADR si al Direcțiitor județene pentru Agricultură.
Cu Medax Top, noul produs inovativ de la BASF, controlul culturilor de cereale este în mâinile fermierilor
Medax Top este singurul regulator de creștere de pe piața din România care, pe lângă reducerea riscului de cădere a plantelor, consolidează sistemul radicular astfel încât plantele devin mult mai stabile. Un alt beneficiu al noului produs inovativ lansat recent de compania BASF este acela că Medax Top are o flexibilitatea mare, ceea ce permite aplicarea la stadii diferite de vegetație și, totodată, poate fi aplicat împreună cu alte produse de protecția plantelor.
Căderea plantelor de cereale produce pagube foarte mari, uneori putându-se întâmpla sa fie compromisă toată recolta, atât cantitativ, cât și calitativ. În țări precum Franța, Germania, UK mai mult de 80% din suprafețele cultivate cu grâu și peste 60% din cele cultivate cu orz sunt tratate cu regulatori de creștere.
În schimb, în țara noastră căderea plantelor de cereale este din ce în ce mai frecventă, devenind astfel o problemă care trebuie neapărat rezolvată prin aplicarea regulatorilor de creștere. „De aceea, dacă fermierii își doresc producții mai mari de 4 – 5 t/ha este necesar să preia controlul încă de la început și să introducă în tehnologie și un regulator de creștere. BASF vine în sprijinul agricultorilor cu acest nou regulator de creștere, Medax Top”, a declarat Ana-Maria Pascariu, specialist culturi porumb și cereale în cadrul BASF România.
În lipsa regulatorului de creștere, producția scade și cresc costurile cu recoltarea și uscarea
Fenomenul de cădere a plantelor de cereale este influențat în special de perioadele îndelungate cu vreme ploioasă. Umezeala crește greutatea spicelor și frunzelor, solul îmbibat cu apă nu mai permite fixarea rădăcinii, iar sub acțiunea vântului, tulpina cu spicele acționează precum o pârghie și planta va cădea. Cel mai frecvent, căderea plantelor apare la nivelul rădăcinilor. „Pentru stabilitatea plantelor de cereale sunt importante înălțimea tulpinii, suprafața sistemului radicular, aderența rădăcinilor la sol, precum și fermitatea solului afectată de conținutul mare de apă”, menționează specialistul din cadrul BASF.
Ana-Maria Pascariu a precizat că pe suprafețele unde nu se aplică regulator de creștere producția poate scădea până la 40%, la fel și masa a 1000 de boabe scade cu 8-15%. De asemenea, calitatea de panificație scade și ea, iar costurile de recoltare pot crește cu până la 50%, în timp ce costurile de uscare cresc și ele cu până la 20-30%. Căderea plantelor mai are și alte dezavantaje, cum ar fi: răspândirea bolilor, creșterea samulastrei de cereale, întârzierea și apariția diverselor probleme la pregătirea patului germinativ.
Noul produs al companiei BASF, Medax Top, este regulatorul de creștere formulat din două substanțe active cu două moduri de acțiune complementare: prohexadion calciu și mepiquat clorură, tipul de formulare fiind de suspensie concentrată.
Medax Top este omologat la toate cerealele păioase și se poate aplica în doză de 0,6-1 l/ha, având și o fereastră largă de aplicare, de la începutul alungirii tulpinii și până la apariția frunzei stindard.
Beneficiile Medax Top
Medax Top este regulatorul de creștere cu trei beneficii importante: rezistență la cădere, flexibilitatea aplicării și consolidarea rădăcinilor. „Principalul beneficiu oferit de produsul Medax Top este creșterea rezistenței la cădere datorită unei reduceri semnificative a înălțimii plantelor, datorită unei creșteri a nivelului de substanță uscată și a conținutului de lignină din celulele tulpinilor, cât și a dezvoltării puternice a sistemului radicular. Regulatorul de creștere Medax Top are un efect benefic asupra structurii tulpinii deoarece mărește suprafața pereților celulari și determină îngroșarea acestora, ceea ce conferă o stabilitate mai mare a tulpinii”, explică specialistul BASF.
Ana-Maria Pascariu a adăugat că în comparație cu produsele pe bază de clormequat clorură, care doar reduc lungimea celulei și cresc diametrul peretelui tulpinii, produsul Medax Top, pe bază de mepiquat clorură și prohexadione calciu, oferă în plus efecte pozitive asupra structurii tulpinii, cum sunt: creșterea în diametru a stratului sclerenchimatic, creșterea conținutului de masă uscată a pereților celulari și creșterea conținutul de lignină. Acest din urmă efect pozitiv, creșterea conținutului de lignină, mărește rezistența tulpinii la atacul bolii pătarea în ochi a bazei tulpinii la cereale, boală cunoscută și sub denumirea de frângerea paiului.
Al doilea beneficiu important oferit de produsul Medax Top este flexibilitatea în aplicare. Noul regulator de creștere de la BASF poate fi aplicat primăvara devreme, începând de la stadiul de alungire a tulpinii și până la formarea frunzei stindard, de la temperaturi de 5 °C și până la 20 °C. Poate fi aplicat împreună cu alte produse de protecția plantelor.
Al treilea beneficiu oferit de produsul Medax Top este înrădăcinarea puternică a plantelor în sol, lucru care face din regulatorul de creștere Medax Top un produs unic pe piața din România. „Medax Top stimulează dezvoltarea sistemului radicular determinând creșterea perișorilor absorbanți și o ancorare foarte bună a plantelor în sol, a specificat Ana-Maria Pascariu. Astfel, datorită unei înrădăcinări foarte bune, Medax Top oferă o ancorare mai bună a plantelor în sol, îmbunătățirea absorbției azotului, apei și altor nutrienți, precum și reducerea stresului datorat bolilor rădăcinii și a secetei. În concluzie, Medax Top reduce dezvoltarea părții aeriene și îmbunătățește creșterea sistemului radicular.”
Suntem ilegali! Am primit scrisoare de punere în întârziere de la CE! „Marilor comercianți li se solicită să achiziționeze cel puțin 51% din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali”
Pe motiv că normele naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare ale României contravin legislației Uniunii Europene (UE), Comisia Europeană (CE) a decis miercuri, 15 februarie 2017, să trimită o scrisoare de punere în întârziere țării noastre.
Mai exact, potrivit comunicatului de presă al CE, marilor comercianți cu amănuntul li se solicită să achiziționeze cel puțin 51 la sută din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali.
„Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor”, se afirmă în documentul de presă.
Același act normativ (Legea nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare), mai spun oficialii CE, prevede obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le astfel decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE).
„În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive”, spun cei de la Comisie.
Potrivit spuselor acestora, țara noastră nu a furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale. Autoritățile române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.
Alături de alte trei state membre, România nu a comunicat deocamdată Comisiei transpunerea deplină a normelor în legislația lor națională.
„Ele au acum la dispoziție două luni pentru a notifica transpunerea completă. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE”, au conchis oficialii CE.
Ca urmare a sesizării primite atât de Comisia pentru Afaceri Europene (CAE), cât și de Comisia pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală (CASDR) din partea Biroului Permanent al Senatului României în vederea elaborării unui punct de vedere referitor la necesitarea evitării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor României de stat membru UE, ca urmare a adoptării Legii nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, s-a decis solicitarea atât a poziției jucătorilor din piață, în scris, precum și invitarea acestora la dezbaterea de miercuri, 15 februarie 2017, la Senat.
„Este evident că, în elaborarea punctului de vedere și a unor eventuale soluții, este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect, dar trebuie ținut cont și de condiționalitățile și specificitățile fiecărui stat membru, precum și de interesele producătorilor autohtoni și ale economiei locale/naționale”, se preciza în invitația transmisă lui Ștefan Nicolae de la Agrostar, lui Emil Dumitru de la Pro Agro, lui Laurențiu Baciu de la LAPAR, lui Sorin Minea de la Romalimenta, lui Viorel Marin de la Anamob, lui Aurel Popescu de la Rompan, lui Sorin Mierlea de la Infocons, lui Dumitru Costin de la BNS, lui Dan Șucu de la AMRCR, cât și lui Feliciu Paraschiv.
Invitația a venit de la senatoarea Gabriela Crețu (președinta CAE), dar și din partea Doinei Silistru senator, președintă a CASDR.
Dezbateri pe seama Legii Supermarketurilor, astăzi, la Senat. „Este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect”
În urma sesizării primite de Comisia pentru Afaceri Europene (CAE) și de Comisia pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală (CASDR) din partea Biroului Permanent al Senatului României, în vederea elaborării unui punct de vedere referitor la necesitarea evitării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor României de stat membru UE, ca urmare a adoptării Legii nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, s-a decis solicitarea atât a poziției jucătorilor din piață, în scris, precum și invitarea acestora la dezbaterea de miercuri, 15 februarie 2017, la Senat, sala Avram Iancu, nivel P1, ora 13:30.
„Este evident că, în elaborarea punctului de vedere și a unor eventuale soluții, este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect, dar trebuie ținut cont și de condiționalitățile și specificitățile fiecărui stat membru, precum și de interesele producătorilor autohtoni și ale economiei locale/naționale”, se precizează în invitația transmisă lui Ștefan Nicolae de la Agrostar, lui Emil Dumitru de la Pro Agro, lui Laurențiu Baciu de la LAPAR, lui Sorin Minea de la Romalimenta, lui Viorel Marin de la Anamob, lui Aurel Popescu de la Rompan, lui Sorin Mierlea de la Infocons, lui Dumitru Costin de la BNS, lui Dan Șucu de la AMRCR, cât și lui Feliciu Paraschiv.
Invitația a venit de la senatoarea Gabriela Crețu (președinta CAE), dar și din partea Doinei Silistru senator, președintă a CASDR.
Vom reveni cu poziția unuia dintre cei mai importanți actori invitați la eveniment față de solicitarea CAE și CASDR în orele următoare.
Cei care vor un preţ bun pentru recoltele lor sunt invitați la conferinţa “Lanțul alimentar scurt - bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GLOBALG.A.P.”
Evenimentul care va avea loc la data de 24 februarie 2017, la orele 09.00, la Ramada Plaza, Bucureşti, se adresează fermierilor, retailerilor, tuturor producătorilor şi comercianţilor din domeniul agriculturii și, nu în ultimul rând, firmelor de transport şi logistică, se arată în comunicatul de presă remis la redacție.
„Toţi fermierii care vor să afle cum pot face parte din «lanţul alimentar scurt» şi doresc să obţină un preţ mai bun pentru recoltele lor sau comercianţii care doresc ca produsele să le fie prezente pe rafturile marilor magazine, vor primi (n.r. - cu ocazia conferinței) informații despre cerinţele de vânzare ale comercianţilor pentru producătorii locali şi elementele de siguranţa alimentelor, despre cum pot fi listate produsele proprii de către marile lanţuri de magazine, de retaileri, de exportatori sau de rețelele de distribuție, îndeplinind un set de condiţii obligatorii, cât și despre certificări, costuri, metode de implementare”, potrivit documentului de presă.
Nu în ultimul rând, vor fi oferite informații despre avantajele certificării standardului GLOBALG.A.P. care solicită o abordare generală în producţia agricolă, fapt ce conduce la dezvoltarea celor mai bune practici pentru generaţiile viitoare, care sunt dezavantajele şi riscurile pe care şi le vor asuma producătorii care nu deţin cerificarea GLOBALG.A.P., precum și poveşti de succes despre cum a ajutat certificarea GLOBALG.A.P. ca fermierii polonezi să devină unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.
Participanţii la acest important eveniment al agriculturii româneşti se vor bucura de prezenţa lui Andras Fekete, Vice President & Chief Integrity Officer, Dr. Kliment Petrov, Expert, Integrity Assessments & Training, cât şi a altor specialişti în domeniu.
Compania de consultanţă INAQ Consulting, în parteneriat cu proprietarul standardelor GLOBALG.A.P., va organiza pe data de 24 februarie 2017, la orele 09.00, la Ramada Plaza, Bucureşti, cea de-a doua ediţie a Conferinţei “LANȚUL ALIMENTAR SCURT” - Bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GLOBALG.A.P.
Evenimentul va pune accentul pe importanța standardelor GLOBALG.A.P. şi noile sale produse şi sisteme de certificare care au scopul de a spori transparenţa şi implicarea părţilor interesate, fermieri şi retaileri, pentru obţinerea şi comercializarea unor produse sigure pentru consum.
GLOBALG.A.P. este un standard recunoscut la nivel internaţional pentru o producţie agricolă sigură şi durabilă, care avantajează deopotrivă fermierii, comercianţii şi consumatorii din întreaga lume.
Mai multe detalii despre Agendă şi participare puteţi solicita la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Pentru rezervarea unui loc în sală este necesar să accesați și să completați FORMULARUL DE ÎNSCRIERE
Organizatori: INAQ CONSULTING, GLOBALG.A.P.
Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE
Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT
Partener Silver: NETagro
Evenimentul este susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, Camerele de comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER).
Și Revista Fermierului, în calitate de partener media, va transmite LIVE cele mai importante momente ale conferinței.
Sindicatul Apicultorilor din România amenință cu proteste. „Am ajuns în situaţia ca noi să mâncăm surogat de miere”
Sindicatul Apicultorilor din România ameninţă cu proteste în stradă, în cazul în care autorităţile nu vor lua măsuri pentru rezolvarea situaţiei dificile în care se află sectorul, se arată într-un comunicat de presă al Agrostar.
Lista problemelor prezentate de apicultori conducerii MADR cuprinde interzicerea folosirii neonicotinoidelor și obligarea fermierilor să afișeze la loc vizibil substanțele folosite la tratarea culturilor, mortalitatea în masă a familiilor de albine, nemulțumirile crescătorilor de albine legate de Legea apiculturii, subvenționarea de la bugetul de stat a fermelor de multiplicare și selecție, dar și viziunea MADR legată de etichetarea, analiza și controlul mierii din România.
Nu în ultimul rând, apicultorii solicită acordarea ajutorului de minimis pe anul 2016, informarea cu privire la fondurile alocate și măsurile de sprijin pentru perioada 2017-2020, cât și debirocratizarea legată de accesarea fondurilor europene.
Toate aceste aspecte au fost prezentate vineri, 10 februarie 2017, secretarului de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu.
„Sectorul apicol se confruntă cu probleme deosebite. Nu se mai poate continua aşa. Am ajuns în situaţia ca noi să mâncăm surogat de miere şi mierea noastră să fie vândută în alte ţări. Copiii noştri mănâncă miere cu pesticide. (...) Oamenilor le-a ajuns cuţitul la os şi vom ieşi în stradă cu afumătorile şi echipaţi cu halate, cu cizme. Sperăm ca importanţa apiculturii pentru omenire să fie conştientizată de cei care au frâiele agriculturii şi situaţia să se rezolve”, a declarat preşedintele Sindicatului Apicultorilor, Dănuţ Puişoru.
În cadrul discuţiilor s-a pus problema creării unui fond la care să participe fiecare fermier cu o sumă pe hectar, pentru susţinerea sectorului apicol şi pentru despăgubiri în caz de mortalitate, având în vedere şi importanţa polenizării, se mai arată în comunicat.
„Polenizarea creşte producţiile agricole cu circa 40% şi fermierii ar trebui să fie interesaţi ca albinele să nu dispară ceea ce, la ritmul în care creşte mortalitate în prezent, este posibil să se întâmple în câţiva ani. De asemenea, a fost ridicată problema ca fermierii să pună panouri de informare, pe terenul cultivat, cu substanţele pe care le-au folosit la tratamente, iar în cazul în care se constată mortalitate la albine, apicultorii să fie despăgubiţi. Este foarte important ca din comisiile de constatare a mortalităţii să facă parte si un reprezentant al Direcţiei Agricole Judeţene, pentru obiectivitate. Fermierilor care nu pun panouri să existe posibilitatea de a se merge până la li se retrage autorizaţia de funcţionare. În privinţa acordării ajutorului de minimis pentru anul 2016, este posibil ca acesta să nu mai poate fi acordat pentru 2016, dar solicităm acordarea lui pe anul 2017, pentru că efectele continuă să se resimtă”, susţine Dănuţ Puişoru.
Totodată, Sindicatul Apicultorilor a propus să fie analizată posibilitatea colaborării cu un institut de cercetare sau cu o universitate, dotate cu aparatură corespunzătoare, pentru întocmirea de proiecte privind determinarea cauzelor mortalităţii excesive, astfel încât apicultorii să nu mai fie nevoiţi să ducă probele în alte ţări.
Sindicatul Apicultorilor din România este afiliat Federaţiei Agrostar, cea mai mare federaţie sindicală din domeniul agricol, care are în componenţă peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât şi salariaţi din agricultură şi servicii conexe, din sectorul privat, cât şi din cel bugetar.
În 10 zile, 1.100 de cereri de înscriere în programul de sprijin pentru tomate cultivate în sere și solarii. „Este un program al cărui randament se va resimți progresiv”, Daniel Botănoiu
La numai 10 zile de la intrarea în vigoare a programului de sprijin pentru tomate cultivate în sere sau solarii, aproximativ 1.100 de cereri de înscriere din 35 de judeţe au fost primite, au anunţat, luni, 13 februarie 2017, oficialii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informație confirmată pe pagina sa de Facebook chiar de către secretarul de stat al ministerului de resort, Daniel Botănoiu.
Potrivit unui comunicat de presă, cele mai multe solicitări au venit din judeţele Giurgiu, Olt, Dolj, Prahova, Galaţi, Mehedinţi şi Buzău.
Printr-o Hotărâre de Guvern emisă nu demult s-a decis ca valoarea sprijinului financiar acordat potențialilor beneficiari ai schemei de minimis pentru producția de tomate să fie de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de 8 ani.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Daniel Botănoiu, secretar de stat MADR, preciza că schema de sprijin este „foarte simplă și accesibilă”, iar elementele de control introduse în actul normativ „nu permit și nu vor permite speculatorilor să profite de acest sprjin în dauna producătorilor reali”.
El a descris în câțiva pași simpli, modalitatea prin care un producător se poate înscrie pentru această schemă: „Fiecare producător care are 1.000 metri pătrati de sere sau solarii se înregistrează la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) de care aparține și prezintă o adeverință care dovedește că deține suprafața respectivă de spații protejate. DAJ verifică la fata locului existent exploatației și mai face două verificări pe parcursul perioadei de producție: la înființarea culturii și la momentul rodirii”.
Cantitatea pentru care se primește sprijinul este de două kg/mp, respectiv două tone/1.000 mp, realizată în oricare din cele două perioade de referință sau cumulat, iar dovada pentru realizarea acestei cantități constă în fila din carnetul de comercializare sau factura fiscală care atestă comercializarea producției în interiorul celor două perioade eligibile (ian-mai, respectiv sep-dec)”.
Avem deja semnale foarte bune din sector, în sensul că, în numai o săptămână de la aprobarea acestui program s-au înscris 1.100 de producători de tomate. Este un program al cărui randament se va resimți progresiv, etapă cu etapa, pentru că, odata cu producția și primirea sprijinului, va începe și capitalizarea micului producător care își va permite achiziționarea unor instalații de încălzire sau unor răsaduri din soiuri performante și rezistente la perioadele critice”.
Potrivit datelor MADR, anual, importurile de roşii ating un nivel de 50.000 de tone la un preț de aproximativ 35 de milioane de euro, în timp ce exporturile sunt de 16 ori mai reduse, respectiv de numai 3.000 de tone, cu o valoare de două milioane de euro.
Schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.
Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179,75 milioane de lei, contravaloarea în lei a 40 de milioane de euro, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.
Conform datelor statistice, consumul mediu de tomate pe locuitor în România se ridică la 31 de kilograme, faţă de 34,5 kg în UE, iar producţia reprezintă 20,27% din producţia totală de legume produsă în România. La nivelul anului 2015, producţia de roşii a fost de 101.881 tone în sere şi solarii.
Newsflash APIA: Vineri, 17 februarie 2017, ultima zi până la care centrele județene mai pot transmite situaţia cantităţilor de motorină utilizate în agricultură, în trimestrul IV, 2016
Situaţia cantităţilor de motorină utilizate în agricultură în trimestrul IV din 2016, în vederea aprobării şi acordării ajutoarelor aferente către fermieri, trebuie transmisă de fiecare centru judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) până cel târziu vineri, 17 februarie 2017.
„Pentru motorina aferentă trimestrului IV al anului 2016, centrele judeţene ale APIA au obligaţia să întocmească şi să transmită centralizatoarele la sediul central, până în data de 17 februarie 2017. Acestea vor fi comunicate către MADR în data de 20 februarie 2017, în vederea aprobării cantităţilor de motorină aferente ultimului trimestru al anului 2016”, conform unor informații publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2016, respectiv trimestrul patru al anului 2016, au putut fi depuse până la data de 31 ianuarie 2017.
Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară este de 1,7975 lei/litru pentru anul 2016.
Agricultura de precizie, rată de creștere susținută până în 2020
Conform unor studii, în următorii 30 de ani producția agricolă trebuie să se dubleze pentru a putea garanta siguranța alimentară a unei populații în continuă creștere.
Răspunsul ar putea fi agricultura de precizie.
Potrivit unei analize Markets&Markets.com piața globală de precizie va crește în următorii ani de la 3,20 miliarde de USD în 2015 la 7,87 miliarde de USD până în 2020. Mai mult, rata anuală de creștere estimată între 2016 și 2022 este de 13,47%.
Europa este și ea parte a acestui proces. De altfel, Parlamentul European a elaborat recent un studiu pe tema agriculturii de precizie pentru a contura principalele măsuri ce vor trebui luate pentru dezvoltarea sectorului. Aceasta presupune acordarea unei atenții deosebite finanțării, susținerii cercetării și inovării, dar și dezvoltării mediului academic.
Rezultatele deja obținute în agricultura de precizie sunt notabile în sensul maximizării eficienței în folosirea apei, optimizării consumului de îngrășăminte sau monitorizării stării de sănătate a animalelor, care pot asigura creșterea productivității dar și a calității produselor. Vorbim de tehnologii pentru identificare, măsurarea parametrilor specifici, sisteme de navigatie prin satelit (GNSS) sau de conectivitatea, stocarea datelor și analiză, sisteme de consiliere, robotică și navigație autonomă. Primele implementări ale acestor sisteme au fost făcute în cultura mare, sectorul legumelor, ele putând fi extinse cu ușurință și la alte sectoare. Un rol important în acest proces îl are și accesul la internet, care face posibilă comunicarea la distanță.
În data de 28 februarie 2017 va avea loc, la București – Hotel Pullman, Conferința „Agricultura de Precizie”, în cadrul căreia partenerii și invitații vor aduce în atenția fermierilor cele mai noi tendințe și inovații din domeniu.
Evenimentul este organizat de TMT PR în parteneriat cu USAMV București, USAMV Cluj și cu susținerea mass-mediei agricole, printre care și Revista Fermierului.
Citeşte mai mult ...
la data de 28 ianuarie, 8.174 de ferme din judeţele Alba, Sălaj, Hunedoara, Olt, Caraş-Severin, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Dolj se aflau în întârziere în privinţa controlului pe teren.
La data de 28 ianuarie, 8.174 de ferme din judeţele Alba, Sălaj, Hunedoara, Olt, Caraş-Severin, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Dolj se aflau în întârziere în privinţa controlului pe teren, potrivit unei informări ale Ministerului Agricole, plata finală a subvenţiilor în sectorul vegetal şi zootehnic pentru anul 2016 urmând să se terminte în luna martie, a.c.
Se estimează că finalizarea controlului în teren ar avea loc pe 15 februarie 2017, după care urmează introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic.
Pentru întărirea procesului de lucru, mai bine de 260 de experți au fost detașați în zonele cu probleme, rezultatul fiind diminuarea masivă a numărului de exploatații cu probleme.
„Pentru aducerea la zi şi crearea posibilităţii de finalizare a controlului clasic, etapă obligatorie pentru acordarea sumelor de către APIA, au fost detaşaţi de la alte centre judeţene 262 de specialişti cu atribuţii de control pe teren, în judeţele menţionate. (...) În momentul de faţă numărul fermelor rămase pentru control a fost redus la 174. Astfel, controlul poate fi încheiat până la data de 15 februarie, urmând a se proceda la etapele tehnice care urmează, respectiv introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic”, se precizează în comunicatul ministerului de resort.
Oficialii MADR au mai adăugat că în urma celor două întâlniri de lucru cu dezvoltatorul de soft privind îmbunătăţirea aplicaţiei s-a reuşit reducerea termenelor de livrare a funcţionalităţilor în cadrul aplicaţiei pentru demararea plăţilor finale aferente anului 2016, în sectorul vegetal şi zootehnic.
Fermierii selectaţi la controlul pe teren, pentru anul de cerere 2016, sunt în număr total de 85.348 fermieri, din care la control prin teledetecţie 60.535 fermieri, iar la control clasic pe teren 24.813 fermieri, potrivit datelor APIA.
Alianța Industriei Semințelor din România a devenit membră a Camerei Franceze de Comerț și Industrie din Romania (CCIFER)
Începând cu luna ianuarie 2017, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a devenit oficial Membru al Camerei Franceze de Comerț și Industrie din România (CCIFER), AISR urmând să fie parte din „Grupul de lucru pe agricultură” la șefia căruia se află Sebastien Record (Geosys).
Creată în 1996, CCIFER exprimă o poziție comună a companiilor membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice.
CCIFER reunește 500 de companii membre, cu capital francez și românesc, atât mari întreprinderi, cât și IMM-uri. În total, membrii CCIFER reprezintă 15% din PIB-ul României și peste 125.000 locuri de muncă.
Alianța Industriei Semințelor din România va face parte și va activa în „Grupul de lucru pe agricultură” care îl are ca lider pe Sebastien Record și care prezintă o agendă axată pe trei priorități: informarea continuă asupra subiectelor de actualitate din agricultură, abordarea structurată a dialogului cu partenerii instituționali și organizarea filierelor profesionale.
Pe pe termen lung, se dorește identificarea partenerilor pe piața din România.
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.
Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Procera, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.
Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca Membru Onorific - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, iar din luna ianuarie 2017 și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.
„Unii oameni au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Nu plecăm la Bruxelles cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii!”, Alexandru Potor
Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.
„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.
El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.
Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!
Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).
De altfel, există și un calendar!
„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.
În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.
Incitant!
Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...
Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.
Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).
Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.
R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.
A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.
Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.
R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?
A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.
În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.
Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.
Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.
R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?
A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.
Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.
R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?
A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.
R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?
A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.
R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?
A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.
R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?
A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.
R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?
A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.
R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?
A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.
Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.
R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.
A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.
R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?
A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.
R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?
A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.
„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”
Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...
Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește
De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.
R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?
A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.
R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?
A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.
Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.
R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?
A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.
R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?
A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.
R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?
A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.
R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?
A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.
Sprijinul financiar pentru producătorii de tomate, văzut cu ochi buni de legumicultori. Daniel Botănoiu, bilanț al primelor săptămâni de activitate în echipa ministrului Daea Petre
În primul său interviu oficial după reinstalarea în funcția de secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), de data aceasta ca parte a echipei pesedistului Daea Petre, Daniel Botănoiu a vorbit pe larg de resorturile care au stat în spatele schemei de minimis destinată producătorilor agricoli în vederea cultivării tomatelor în spații protejate, demers considerat ca fiind unul pozitiv de legumicultori și legiferat recent prin Hotărâre de Guvern.
În condițiile goanei după informație, fenomen generat de lipsa de trasparență a ministrului de resort, l-am chestionat îndelung pe secretarul de stat Botănoiu, atât în ceea ce privește susținerea sectorului cărnii de porc, dar și celui de prelucrare a lânii și a pieilor, respectiv al irigațiilor.
Despre fiecare, pe scurt, dar concis, am aflat informații atât despre sursele de finanțare, cât și despre avantajele implementării lor și despre regulile „jocului”, astfel încât, cel puțin în cazul schemei pentru porc, să nu existe modalități de fraudare.
Mai mult, am discutat cu Daniel Botănoiu despre propunerile LAPAR și Pro Agro de modificare sau de inițiere a unor acte normative menite să genereze o creștere per total a sectorului agroalimentar românesc. (derogare neonicotinoide, certificate de depozit, semințe de consum, controale APIA etc.).
Nici problemele cu sprijinul acordat fermierilor în condițiile unui an 2015 deosebit de greu nu au fost omise.
Cât despre tomate, în loc de preambul, producătorii agricoli din România vor fi susținuți printr-un program guvernamental să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.
Deja, Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, o schemă de ajutor de minimis destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, precum și producătorilor agricoli persoane juridice.
Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.
Revista Fermierului: Domnule secretar de stat, care sunt avantajele schemei de minimis destinată producătorilor agricoli persoane fizice în vederea cultivării tomatelor în spații protejate?
Daniel Botănoiu: În primul rând, avantajele sunt pentru consumator. Vrem să-i oferim acestuia un produs de calitate și proaspăt, rapid, din fermă. Nu ne mai dorim să importăm 50.000 de tone de tomate, în valoare de circa 33 de milioane de euro anual. Ca atare, vrem ca echivalentul acestei sume plătite pe importuri să se transforme în avantaj pentru producătorul agricol autohton. Să lăsăm banii românilor, să ajutăm fermele din România, să nu mai migreze populația de aici și să se ducă nu știu unde.
Vrem să dezvoltăm locuri de muncă în mediul rural, să evităm migrația (...). Dacă dezvoltăm activitate în mediul rural, cel care produce acolo are cu ce să se îmbrace, are cu ce să-și hrănească copiii, să le ofere educație și să nu stea numai în baza ajutoarelor sociale.
Că tot m-ați întrebat de avantaje, în momentul în care acest demers se va transpune în realitate și va deveni funcțional, sigur, va avea activitate și fabrica de mase plastice (folie), și cea pentru elemente destinate solariilor: încălzire, irigații etc.
R.F.: Care sunt resursele financiare, necesare aplicării acestei scheme de ajutor de minimis?
D.B.: Vorbim de un program multianual pe care îl bugetăm în așa fel încât să putem acoperi nu numai estimările noastre, ci chiar și mai mult. De exemplu, în prima fază facem operaționale 1.330 ha, după care trebuie să ajungem la 4.000 ha. Ca să ajungem acolo, aceasă sumă trebuie bugetată. Este un program anual de 120 milioane euro, pe cel puțin patru ani. Noi mergem de acum până în 2020 și vizăm 40.000 de solicitanți anual, astfel încât să acoperim deficitul.
R.F.: În cazul tomatelor există și sprijinul cuplat, cu bani europeni. Riscăm o suprafinanțare a sectorului?
D.B.: Nu. Acel sprijin este pentru roșiile pentru industrializare. Acești bani, din programul pentru tomate, vizează producția de roșii pentru comercializare către consumator. Aceasta pleacă fie către piața liberă, fie spre HoReCa, fie către retail. Noi vrem să ajungem cât mai repede cu produsul proaspăt în farfuria românului. Având această concurență, sigur prețul este mai mic.
R.F.: Putem vorbi de sprijinirea stocării la tomate în cadrul programului PSD pentru agricultură?
D.B.: Da. Vorbim însă de o a doua etapă! Avem în vedere însă o primă etapă, astfel încât să putem da drumul la capacitățile de producție. A doua etapă este reprezentată de cele 10 centre, despre care ați citit în programul de guvernare, centre de procesare legume-fructe și depozite frigorifice. Când tomatele pentru comercializare vor fi produse suficient de mult, automat ele vor fi duse în astfel de spații de depozitare. Investiția, conform programului PSD pentru agricultură, ar urma să fie de 100 de milioane de euro, iar cantitatea procesată ar putea atinge 500.000 de tone de legume-fructe. În primă instanță vom vedea cine produce, câți producători sunt, cum anume produc ei, după care se vine cu un astfel de centru. Nu mă apuc să duc un centru te miri pe unde, dacă acolo nu există apetitul pentru producția de tomate.
Toată zona de centre intră la bugetare din vară, o dată cu Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), inclusiv cele pentru colectare și procesare lână și piei de ovine și caprine (investiție de 200 de milioane de euro, 36.000 de tone de lână procesare și opt milioane de piei ovine și caprine).
R.F.: Până la urmă, de ce au fost alese tomatele pentru a fi sprijinite prin această schemă de minimis?
D.B.: Din balanța comercială s-au extras datele relevante și s-a observat care sunt zonele cu cele mai mari importuri, produsele deficitare. Evident că statisticile au relevat că vorbim de tomate și de carnea de porc. În cazul cărnii de porc vorbim de importuri de 230.000 tone, și nu mereu de cea mai bună calitate, iar tomatele erau următoarele în această listă. Bineînțeles, nu ne vom opri doar la acestea două. Vrem să ajungem la maximum 10 produse cele mai deficitare.
Noi am judecat așa: decât să facem export de subvenții, de materii-prime, export de mână de lucru, mai bine să creăm aceste centre, aceste poluri de afaceri, să le punem la punct în mediul rural, să ținem tinerii acolo, să le dăm posibilitatea să facă o afacere și să ne continuăm și noi activitatea, să nu stăm pe importuri toată ziua, pe conservare sau pe tomate cerate care rezistă o lună de zile.
R.F.: Ați primit feedback din teritoriu cu privire la programul guvernamental tip schemă de minimis pentru tomate?
D.B.: Săptămâna anterioară, sâmbătă-duminică (n.r. - 28 și 29 ianuarie 2017), am avut întâlniri în Prahova, în Galați, în Olt, în Dâmbovița, în Botoșani, în Alba, în Giurgiu, în bazinele legumicole ale țării, cu grupuri de oameni variind între 100 și 400 de producători de tomate și/sau legumicultori, în general, care au venit și au spus că apreciază demersul nostru. Le-am explicat că aceia dintre ei care se înscriu în program, au de produs 2.000 de kilograme de tomate anual, chiar și în etape.
Mai exact, producătorii pot obține 100 de kilograme de tomate până în luna mai și, astfel, au posibilitatea să mai realizeze 1.900 de kilograme în toamnă. Nu i-am obligat pe producători să obțină întreaga cantitate într-un singur ciclu. Nici n-am pus opt tone pe 1.000 de metri pătrați – producția este cea pe care o știm – pentru că am căutat să nu-i dezangajăm pe producători de la început. Am vrut să-i ajutăm să înceapă o astfel de activitate. De aceea, am decis să punem 2.000 de kilograme pe 1.000 de metri pătrați. Asta este ceea ce ei trebuie să ducă în piață cu carnetul de comercializare, cu factură fiscală etc.
R.F.: Programul pentru susținerea produselor deficitare cuprinde și sprijinirea producției de carne de porc din ferme românești. Despre ce este vorba mai exact?
D.B.: Despre carnea de porc abatorizată, mai exact despre porcul dus la abator, „cu cuțitul la gât”. Sigur, trebuie să avem în vedere popularea fermelor. În momentul în care se duce inspectorul, el trebuie să constate că s-au cumpărat purcei de 25-30 kg, că aceștia au fost introduși în crescătorie, și că s-au evitat speculațiile de genul achiziționare de porci de 80 de kilograme din Ungaria, spre exemplu, intrați cu ei în program; nu merge așa.
Ca procedură, avem factură de la achiziția purcelului, mergem mai departe cu raportul de inspecție de la clasificarea carcasei și, abia atunci, ajutorul va fi încasat. Însă, sprijinul este împărțit în două: semestrul I, respectiv semestrul II. Tot ce se încadrează pe pachete de 200 de porci a 10.000 de euro, banii se primesc pe pachet; dacă s-a îndeplinit această condiție, s-au primit banii. Dacă însă cumva este vorba de fracții, spre exemplu 3.175 capete, acea fracție de 175 nu este pierdută. Ea se raportează în semestrul II. Dacă nici atunci nu sunt îndeplinite condițiile, atunci fracția se reportează pentru anul următor, astfel încât producătorul să nu se dezangajeze în activitatea lui.
R.F.: Dacă la tomate cunoaștem suma, în cazul porcului de cât vorbim?
D.B.: Suma este de 50 de euro, în afara plății pe bunăstare. Acesta este un ajutor direct pe pierdere pe care primește producătorul.
R.F.: Când apare actul normativ pentru susținerea sectorului cărnii de porc?
D.B.: Săptămâna aceasta (n.r. 30 ianuarie – 3 februarie 2017) finalizăm ambele actele normative, tomate și porc, și finalizăm și bugetul. Odată ce partea legislativă este publicată în Monitorul Oficial, urmează implementarea.
R.F.: Cum veți susține dezvoltarea celor două tipuri de infrastructură de irigații (principală și secundară) din România? Aveți în pregătire acte normative?
D.B.: Urmează proiectul de act normativ cu privire la gratuitatea apei plus achizițiile publice - modificarea Ordonanței 98 - astfel încât să putem pune la punct Programul Național de Investiții (PNI), să-l terminăm mai repede, nu să așteptăm de la Proiectul Tehnic și Execuția (PTE) cele 210 zile. Am făcut propunerea de modificare în legislație. Ea se găsește la Comisia de Agricultură. Săptămâna aceasta o vor introduce în discuție, astfel încât s-o putem vota rapid.
R.F.: De Strategia Investițiilor în Sectorul Irigațiilor a Ministerului Agriculturii ce mai știți? Merge mai departe?
D.B.: Avem deja patru amenajări care sunt la ora actuală în stare avansată. Până se va băga prima sapă, primul motor, prima pompă, înseamnă să fie 15 august a.c. Vorbim de proceduri – SEAP, licitațiile și toată povestea aceastea.
R.F.: Guvernul Cioloș a redistribuit la mijlocul lunii august 2016 sumele alocației Strategiei de Irigații cu ocazia unei rectificări bugetare. De unde veți avea bani? Din FSDI?
D.B.: Deja, sumele necesare le avem prinse în buget. Ulterior, vom veni cu infrastructura principală, alături de organizațiile care și-au modernizat infrastructura pe Măsura 125. Venim apoi cu infrastructura principală pentru Măsura 4.3. Apropo de această măsură, noi vrem să operăm o modificare în PNDR 2014-2020, astfel încât să intre la plată suprafețe mai mari. Am mers înainte în baza unui studiu efectuat de Banca Mondială, dar care era valabil acum 10 ani. După aceea, urmează etapele II și III: lacurile interioare, pânzele de apă freatică (acelea care pot fi disponibile), de ce nu apa marină, unitățile de menținere a apei etc.
Revenind la prezent, sunt patru amenajări vizate. Ele sunt pe SEAP. Vom face modificare pe ele, iar la 15 august 2017 intră prima sapă, cel mai târziu.
R.F.: Ordinul 619/2015. Mulți fermieri cer în continuare modificarea sa.
D.B.: Se modifică. (...) Noi trebuie să vedem exact care sunt acele proceduri greoaie și să eliminăm din ele, astfel încât fermierii să-și primească banii. Este important ca acele controale să nu mai fie efectuate la același fermier, an de an, dacă el doi-trei ani la rând nu a avut probleme. Astăzi, (n.r. - luni, 30 ianuarie 2017), vom discuta pe Ordinul 619; după-amiază este comitet de lucru.
Totodată, se cere ca acea cerere de plată să trebuiască să fie depusă mai devreme. Se solicită, de asemenea, să se echilibreze un pic personalul în agențiile teritoriale, pentru că sunt unele unități care au de făcut 16.000 – 20.000 de controale și au 16 inspectori, iar alții care au de realizat 5.000 de controale, au 20 de inspectori.
Acum, pentru patru județe, noi stăm cu banii în cont și nu putem plăti!
Directorii DAJ au un target de atins
Revista Fermierului: În subordinea dumneavoastră se află și Direcțiile Agricole Județene. Care mai este situația în țară?
Daniel Botănoiu: Astăzi (n.r. - 30 ianuarie 2017) vin de la o videoconferință cu directorii direcțiilor agricole din țară, cu care am discutat ca săptămânal să-mi raporteze ceea ce au înregistrat ca cereri, nu că s-au întâlnit cu fermierii.
Acești directori au un target care trebuie atins. Dacă acesta nu este îndeplinit, ei nu își încasează banii.
R.F.: S-a impus un sistem de măsurare a performanței la nivelul DAJ-urilor?
D.B.: Obligatoriu! Cu schemă, cu plată, cu inspectori, cu șefi de responsabili de filă. La nivelul unui județ este directorul DAJ. Acesta lucrează cu niște inspectori care trebuie să se ducă în teritoriu și să verifice pe proceduri, pe termene foarte precise. Nu le-au făcut, nu-și iau banii. Nu-și iau banii, pleacă acasă.
R.F.: Care au fost problemele prezentate de directorii de DAJ la teleconferință?
D.B.: Eu sunt un tip practic. Le-am comunicat că-mi doresc să fiu la curent cu primele cele mai importante trei probleme din unități. Astfel, am aflat că sunt probleme cu salariile, cu modul de transfer a oamenilor de la consultanță, cum se integrează ei. Al doilea aspect – ștampilele plus procesele verbale - trebuie modificate antetele. Numărul III – proceduri foarte clare, cu responsabilități pe fiecare dosar în parte. Dacă lăsăm la modul general, iar un om răspunde de mai multe lucruri, nu facem absolut nimic.
Câtă vreme voi răspunde de Direcțiile Agricole, nu voi permite niciunui angajat să comenteze după ce a fost aprobat un act normativ. El are dreptul să spună ceea ce gândește, atâta timp cât un astfel de document este în consultare publică. Consider că am făcut o chestie bună – directorul DAJ ia cunoștință de actul normativ și îl discută cu angajații. Stabilesc apoi anumite priorități, ce ar mai trebui să conțină actul, îl comunică, nu-l lasă să ajungă la maturitate. Dacă avem întrunită majoritatea o respectăm și mergem cu aceste mențiuni. Nu mai spunem apoi că nu ne-a convenit, dar am făcut. Nu. Sunt unanim acceptate? Mergem cu ele înainte.
R.F.: La prima întâlnire a LAPAR cu noua echipă a MADR, reprezentanții Ligii au venit cu 14 puncte la discuții. V-ați apucat să lucrați la ele?
D.B.: Pe unul dintre ele îl rezolvăm, și anume pe cel cu tratamentele la semințe. Trebuie să găsim o formulă logică de susținere și a apicultorilor și trebuie să ne continuăm activitatea și în vegetal. Sigur, și apicultorii trebuie ajutați că vin după un an extrem de greu. Există varianta unei soluții complementare, legată de Programul Național Apicol (PNA), apoi cea a unei susțineri pentru fermierii din vegetal, astfel încât să poată însămânța și culturi melifere.
Apoi, putem vorbi de un program preventiv. În momentul în care a intrat sămânța tratată în unitatea respectivă, fermierul trebuie să-i anunțe pe apicultori (noi punem pe site informația, transmitem toate datele), să afișeze corespunzător, iar dacă a ridicat semănătoarea și au rămas boabe să le colecteze.
R.F.: Tot în ceea ce privește tratamentul la sămânță. Ce tipuri de neonicotinoide aveți în plan pentru derogare?
D.B.: Sunt cele care răspund, pe de-o parte, nevoilor agriculturii mici, dar și celei mari. Agricultura mică are nevoie de produse bune, care s-o satisfacă, la fel cum și agricultura mare are nevoie. Depinde însă. Sunt produse mai scumpe, pentru că au și niște plusuri. Din acest motiv, dăm agricultorilor posibilitatea să-și aleagă. Nu lăsăm numai un produs.
R.F.: An de an discutăm de derogări la neonicotionoide. Dar despre inițiativa de abrogare a Regulamentului 485 putem vorbi?
D.B.: Am luat în calcul să facem propuneri. După cum știți însă, un Regulament nu poate fi anulat de un stat. Sigur, insistăm pe chestia aceasta, că trebuie făcută la nivel de lobby. Facem lobby pe lângă celelalte state, astfel încât să avem susținere.
R.F.: Pro Agro a solicitat prelungirea termenului cu 45 de zile pentru finalizarea controlului referitor la despăgubirile acordate pentru seceta din 2015, pentru a avea suficient timp să fie corectată/completată procedura. Numai în Argeș, circa 60% din bani vor fi solicitați înapoi. Ce răspuns ați avut pentru ei?
D.B.: Aici, domnul ministru a spus foarte clar: 2015 nu revine pe procedură. Cei care s-au încadrat în procedură, își primesc banii. (...) Cine nu a respectat procedura, sigur că, la fel ca și în cazul celorlalte ajutoare... Domnul ministru a dat mesajul la întâlnirea cu toți producătorii: „Nu revin asupra procedurii! Cei care au respectat-o își primesc banii și nu sunt pasibili să-i returneze, în timp ce ceilalți urmează procedura legală”.
R.F.: Tot LAPAR a solicitat identificarea problemelor specifice sectorului de depozitare a semințelor de consum. Astfel, ei au solicitat îmbunătățirea câtorva articole din OUG 12/2006. Cum răspundeți solicitării?
D.B.: Lucrăm la ea. Este o cerință a depozitarilor, a morarilor, a brutarilor. Pe mine mă deranjează că de foarte mult timp nu s-a ajuns la o concluzie. Poate, ea ar fi trebuit să fie abrogată sau rediscutată. Suntem în plină discuție. După ce terminăm cu programele urgente și cu bugetul, le atacăm.
R.F.: De asemenea, LAPAR are în vedere și Legea 101/2014.
D.B.: Aceasta trebuie ajustată numai. În cazul Legii certificatelor de depozit, băncile sunt mai interesate să meargă pe credit pe stoc. Și, atunci, tot băncile sunt cele care finanțează astfel de instrumente. Ne-am gândit să mergem pe varianta certificatelor cu scontare etc. Acum, se pare, avem o înțelegere. Trebuie să discutăm și cu comisia care este întrunită pe Legea 101/2014, astfel încât să vedem care este soluția cea mai bună.
R.F.: Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, recunoștea că Legea supermarketurilor nu este una tocmai în regulă. Ce priorități aveți pentru modificarea sa?
D.B.: Hotărârea de Guvern este deja făcută. Din ce am constatat noi, venind aici, această HG nu-i mulțumește nici pe producătorii români, nici pe retaileri. Acum, sigur, a apărut o propunere de modificare a sa, de urgență, astfel încât să răspundă la acele semne de întrebare pe care le aveau și cei de la Comisia Europeană.
De asemenea, exista o chestiune legată de cei 51 la sută, și anume să se spună clar din ce anume: valoare, facturare, sume. Erau necesare unele clarificări.
R.F.: Ce mesaj transmitem agricultorilor? Comisia Europeană este cu ochii pe noi...
D.B.: Ceea ce îmi doresc eu este ca orice plecare la Bruxelles să se facă cu aparatul tehnic în spate. Mai exact, dacă este o problemă legată de zootehnie, spre exemplu, trebuie să meargă acolo un reprezentant ANARZ și unul de la partea tehnică din MADR. Până acum se duceau doar partea de afaceri europene cu secretarul de stat. Eu nu spun că aceștia nu știu, dar nu au intrat în laboratoarele tehnice. (...) Trebuie un mesaj foarte clar și aplecat pe problemă. Să nu uităm nici de organizațiile profesionale! Eu îmi doresc să plec cu reprezentantul organizațiilor profesionale la Bruxelles. Îmi doresc ca partea tehnică să-mi stea în spate. Eu discut cu omologii, cu secretarii de stat, cu viceminiștrii, dar în spatele meu să am sprijinul tehnic.
Publicitate
Revista
